Page 8 - 1926-32
P. 8

312 Pag                                 C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                         8—VIII. 1926





















                                R E V I S T E L E



                „Ţara Noastră“ (An VII—N. 31)  tegral şi mai veridic, spiritul moldav   dă  o  satisfacţie  în  plus  şi  un  în­
              Serioasă  şi  muncitoare  revistă  clu-  în literatură, ca „blocul care visează“   demn  pentru  ceea  ce  vrem  să  se
              jană  îafruntă  eroic  greutăţile  verei.  delà  laşi,  aşa  cum  i-am  zis  eu  de  înţeleagă  şi  de  alţii  în  paginile  ace­
              In  pagínele  ei  interesul  pentru  li­  mult  dlui  Sadoveanu.  Masivitatea  stei reviste.
              teratură şi marile prebleme naţionale  visului  său  moldav,  stă  risipită  în   D.  P.  Nemoianu  încrestează  ob­
              este  mereu  viu.  Se  continuă  astfel  toate  rândurile  volumelor  sale  lite­  servaţii preţioase „din campanie elec­
              opera  începută  de  luminoasa  îndru­  rare.  Vei  găsi  pretutindeni,  tu  lector   torală“  şl  ne  dovedeşte  că  un  suf  et
              mare  a  opiniei  noastre  publice.  Şi   desinteresat  şi  fără  prejudecăţi,  o   ales  şi  o  minte  curată  poate  oricând
              cine  ar  cuteza  să  nu  aprecieze  a-  fărâmă  din  marele  vis  moldav,  trăit   face  şi  altăceva  decât  proastă  de­
              ceastă muncă.                       prin  toată  fiinţa  sa  spirituală,  de   magogie  ieşind  prin  sate  pentru  a
                D.  G.  M.  Ivanov,  într’un  judicios  către  acest  scriitor  cu  trup  masiv,   cere  voturile  oamenilor  în  sprijinul
              articol  pune  la  ounct  chestiunea  cu  mers  domol  şi  cu  privire  tot­  unui  partid  sau  altul.  Campaniile
              „socialismului  creştin“.  Intre  socia­  deauna absentă...“            electorale  sînt  un  admirabil  prilej
              lism  şi  creştinism  e  o  profundă   Şi mai departe:                  de  a  ne  apropia  de  sufletul  ţăranu­
              deosebire  de  ţeluri  şi  practice.  Puse                              lui  de  nevoile  şi  năzuinţele  lui,  fi­
              la  un  loc  se  anihilează  prin  incom­  „Iar  pe  deasupra  vremei,  locuri­  reşte  dacă  cei  ce  o  fac  au  destulă
              patibilitate.  „Creştinismul  este  re­  lor  şi  fiinţelor,  se  înalţă  domina­  înţelegere  pentru  aceasta.  Din  nefe­
              ligia  pâinii  cereşti  —  socialismul   toare,  din  povestire,  fiinţa  nevăzută   ricire  majoritatea  celor  ce  se  întorc
              este religia pâinii pământeşti“ spune  şi învăluitoare proteguitoare şi calmă   din  campanie  electorală  nu  vin  ca
              d.  Ivanov,  de  aceea  cei  ce  caută  să  a  însăşi  Moldovei...  Ca  o  fiinţă fără   d.  Nemoianu  cu  observaţii  serioase,
              pună  la  un  loc  aceste  două  religii   moarte,  ca  înseşi  spiritualitatea  în­  ci  cu  înscenări  de  ticăloşii  electo­
              o  fac  pentru  a  provoca  voite  con­  tregului  complex  de  viaţă  al  fiinţe­  rale, cari ne ticăloşesc şi mai mult.
              fuzii şi a trage foloase.           lor  şi  lucrurilor  tăbărâte  pe  pămân­  Interesante,  dar  oarecum  unilate­
                Ocupându-se  despre  ultimul  vo­  tul  ei,  simţim  Moldova  cum  se   rale,  sunt  ideile  dlui  Lupu-Kostaki
              lum apărat al dlui Mihail Sadoveanu   prefiră  dealungul  povestire!,  ca  o   despre  omorul  pasional.  Dsa  este
              „Ţara  de  dincolo  de  negură“  pe   respirare  de  pe-o  apă  mare...  O   de  părere  ca  jurldicţia  crimei  din
              care  îl  recenzează  cu  conştiinciozi­  frântură  din  visul  milenar  al  Mol­  dragoste  să  fie  trecută  de  la  juraţi
              tate  şi  înţelegere,  d.  Lascarov-Mol-  dovei...  Această  sinteză  tainică  şi   la  tribunalele  ordinare,  această  cri­
              dovanu  ridică  una  din  cele  mai   fină,  dar  totuşi  masivă  şi  cuprinză­  mă  neavând  niciodată  un  motiv  te­
              importante chestiuni literare. E vorba   toare, a realizat* o zi cu zi, până în   meinic,  cum  au  celelalte  crime.  D.
              de  sufletul  specific  provincial  al   pragul celui din urmă volum, marele   Lupu-Kostaki  nu  se  întreabă  însă
              producţiei  literaţilor  noştri.  In  cazul   interpretai  visului  moldav  :  „Blocul   ce  va  trebui  să  prevadă  codul  pen­
              de  faţă  se  evidenţiază  caracterul   care  visează“  delà  Iaşi.  Numai  aşa   tru  cazul  când  femeia  ucide  pentru-
              specific  moldovenesc  al  operei  dlui   şubreda  îndelednicire  a  literilor  şi   că  bărbatul  a  necinstit-o  şi  nu  s’a
              Sadoveanu.                          a  scrisului,  capătă  un  senz,  care   ţinut  de  cuvânt.  Să  facă  femeia  do­
                 „7ara de dincolo de negură, spune   îndepărtează  orice  ameninţare  de   vadă, cu sau fără martori?.. Haida-de!
                                                                                 u
              dsa,  e  încă  o  verigă  de  preţ  adău­  zădărnicie şi de „perdere de vreme .
              gată  la  lanţul  bogat  a  scriitorului   Aşa  este.  Creaţia  literară  de  du­  Frumoase  versuri  semnează  d.  A.
              moldovan.  Şi  dacă  ţin  să  calific  rată  nu  »poate  să  nască  decât  din   Cotruş,  care  e,  pe  lângă  un  mare
              din  nou  aşa  pe  dl  Sadoveanu,  este  adâncirea  mediului  în  care  trăieşti   talent,  şi  un  mare  nedreptăţit.  Poe­
              că  şi  în  acest  volum  apar  caracte-  şi reprezentarea lui sintetică în con­  zia  dsale,  originală  nu  numai  în
              rlsticele  moldave  ale  întregalui  său  formitate  cu  caracterele  specifice   formă,  e  înainte  de  toate  poezie.  Şi
              scris.  Şi  nu  vreau  câtuş  de  puţin   ale acestui mediu. Cealaltă literatură  poate  pentru  aceasta  nimenia  nu  se
              a  micşora  cu  ceva  acest  scris,  dacă  luată  de  oriunde  şi  replantată  aiu­  bate  pentru  Cotruş,  în  timp  ce  Don-
              insist asupra „moldovenismului“ său.  rea  poate  fi  o  modă  înşelătoare  chişoţi  de  modă  nouă  se  iau  de
              Nu  cred  că  exagerez  nimic  dacă  pentru unii naivi, dar, ca orice modă,  gât  cu  lumea  pentru  şaradele  bad-
              pe dl Sadoveanu l’amnumi „Moldo­    trecătoare,  —  „pierdere  de  vreme“   năreştilor vremurilor noastre.
              va  în  literatură“.  Nimeni,  din  scrii­  cum  spune  d.  Lascarov-Moldovanu,   Bogate  studii  şi  cronici  complec-
              torii de azi, nu reprezintă mai in-  care prin rândurile şale cugetate ne  tează cuprinsul acestui număr,
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12