Page 11 - 1926-33
P. 11
15—VIII. 1926 C O S I N Z E A N A - - - - Pag. 327
viguroasele resurse artistice ale li
Î N S E M N Ă R I teraturei noastre. „La giustiziera"
a lui Caragiale, spun ziarele italiene
va face serie de spectacole prin
NOTE DESPRE MIŞCAREA LITERARĂ Şl INTELECTUALĂ: multiplele ei calităţi dramatice.
Descomplectarea Operei din
Casa lui Vlăhuţă. Soţia regre rloasă a afirmărei teatrului românesc. Cluj. Ziarele Bucureştene vorbesc de
tatului poet, care a fost Alexan Dela interpreţii de frunte, la autorii reorganizarea Operei române din
dru Vlăhuţă a avut buna inspiraţie dramatici şi directorii de teatru, Capitală, care zilnic anunţă noui
să dăruiască societăţei „Mormintele nimic vrednic de relevat nu scapă angajamente. Se face mari pregătiri
eroilor“ casa lor din comuna Dra- autorului, care pe lângă un mare în vederea unei stagiuni, care se
gosloveni, jud. Râmnicu-Sărat, în actor a fost-totdeauna şi un om de anunţă strălucită.
care se va instala un muzeu re cultură. Ciudat e însă că această organi
gional şi o casă de citire. Muzeul Iată pe bătrânul profesor de artă zare a Operei române din Capitală,
şi casa vor purta numele poetului, dramatică, regretatul Ştefan Velescu, înseamnă o nouă desorganizare
iar pentru veşnică aducere aminte care a creat atâtea generaţii de ac a Operei române* din Cluj In a-
că între acele scumpe ziduri a trăit tori şi care a fost unul din stâlpii devâr, între nouile angajamente
şi a cugetat unul dintre aleşii nea teatrului românesc modern. Iată pe ale Operei bucureştene vedem doi
mului se va aşeza acolo o placă Gr. Manolescu, acel artist al scenei, dintre artiştii fruntaşi ai Operei din
comemorativă, înfăţişând portretul mort prea curând, care a lăsat ne- Cluj, Dna Ionaşcu şi d. Aposto-
în bronz al lui Vlăhuţă. peritoare creaţii şi a făcut să răsune lescu. De asemenea dna Zăvoianu
Ideea ne bucură, cu atât mai mult gloria teatrului românesc până la cu care se trata un angajament pen
cu cât nu este în obiceiul nostru Viena, unde nu s’a sfiit să joace în tru Cluj, s’a angajat ia Bucureşti.
să ne cinstim oamenii şi să ne româneşte, latăpe Aristiţa Romanescu, E lesne de înţeles că nu ne poate
însemnăm pentru viitorime locurile tragediană de rasă, iată pe Ştefan bucura faptul că Apostolescu pleacă.
pe unde ei au trecut prin 'această Iulian şi pe Mateescu, actori îndră Tenori buni nu se găsesc pe toate
scurtă viaţă. Să dăm numai o raită giţi de meseria lor, iată pe Const. drumurile. Darnici plecarea dnei Io
prin istoria noastră literară aşa de Stăncescu, profesorul, iată pe Agata naşcu nu va putea fi uşor înlocuită. Şi
puţin întinsă. Cine mai ştie de Bârsescu şi iată pe cei ce se ridicau ne întrebăm cu justificată îngrijorare,
casa unde a trăit Costache Ncgruzzi, la adăpostul acestor glorii, Nottara, ce va face direcţia Operei noastre
cel dintâi mare nuvelist al nostre? Niculescu, Vasile Leonescu, Liciu cu această nouă şi simţitoare des
Dar Fillmon, tatăl romanului româ Toneanu, Brezeanu şi atâţia alţii. completare în personalul artistic,
nesc? Dar Grigore Alexandrescu ? Cu câtă rară înţelegere vorbeşte după ce d. Const. Pavel, , sufletul
Dar Dimitrie Bolintineanu, care to d. Livescu despre îndârjirea „bă Operei va fl şi dsa plecat la Bucu
tuşi n'a fost ¡mai puţin poet ca trânilor“ pasionaţi şi mândri de reşti, unde se zice că e angajat în
Blaga? Bojdeuca lui Creangă dela arta lor. Pagínele despre mediul condiţii extraordinare ca director de
Iaşi se dărâmă. Era vorba să se artistic din teatrul Teodorinilor dela scenă ?
înfiinţeze şi acolo un muzeu, în Craiova, sunt pagini de pioasă evo- De câţiva ani de zile asistăm în
amintirea prozatorului moldovan. caţie a unor vremi glorioase şi a fiecare toamnă la această dureroasă
Despre literaţii noştri mai noui, unor figuri de apostoli. * destrămare. Pornită în condiţii stră
să nu mai vorbim. Aceeaşi lipsă Alăturia de aceştia, d. Livescu lucite acum şapte ani, Opera Ro
de pietate ne lasă să trecem nepă ne zugrăveşte atâtea figuri de au mână din Cluj a lăsat în fiecare an
sători pe lângă ceeace ni-i amin tori, dela Ventura la Delavrancea ' să-i plece forţele artistice, cari i-au
teşte. Şi dacă „dincolo“ este aşa, şi atâtea personalităţi cari au ilus creiat atunci o bună faimă. A plecat
nici aici nu stăm mai bine, deşi trat conducerea teatrului Capitelei, rând pe rând baritonul Teodorescu,
ungurii şi saşii nu pierd niciun pri Al. Davilla, Pampiliu Eliad şi alţii. soprana El. Roman, tenorul Groză-
lej de a ne da elocvente exemple. Citind cartea dlui Livescu pă vescu, basul Steiner, cântăreţele dna
Vlăhuţă a fost un fericit. El a trunzi adânc în istoria teatrului Tirón şi Ana Rozsa, iar acum Pavel
avut parte de purtarea de grije a românesc, ca într’un muzeu bine cu ultimii protagonişti.
unei soţii, pentru a da cuvenită şi cu dragoste întocmit. Cu ce rămânem? Şi ce punem
durată casei unde a trăit poetul „Năpasta" jucată în Italia. în aceste goluri?
zile bune şi zile triste. Altfel şi el Remarcam în numărul nostru trecut
ar fi fost uitat, ca atâţia alţii. ’
interesul pe care a început să-l POŞTA ADMINISTRAŢIEI
aibă literatura românească în străi
Treizeci de ani de teatru. D. nătate. Autorii români încep a fi Marg Mihoşca. Am primit cei 350 le
Ion Livescu, societar al Teatrului căutaţi şi gustaţi. E un semn al şi finacă nu aţi avut pe anul trecut res
Naţional din Bucureşti, publică sub vremii, de care ar trebui să ţinem tanţă decât 100 lei. 250 i-am trecut pe
anul acesta până la 15 Octomvrie când
acest titlu un valoros volum de con seama, înlesnind cât mai mult in vi se va opri timiterea revistei.
tribuţii la istoria teatrului românesc, trarea literaturei noastre în cadrele Iraian Costea Adresa v’am schimbat-o
întreaga mişcare dramatică a Capi literaturei universale. Radu Ioan, Deva. Adresaţi-vă pentru
talei, din ultimii treizeci de ani se Iată un nou fapt Ziarele italiene cartea aceea la Librăria Ciurcu din Bra
perindează cu juste observaţii în a- vorbesc cu elogii despre spectaco şov.
Şcoala Normală. Confirmăm primirea
cest volum, care nu este numai o lul dat la Brescia cu „Năpasta“ lui banilor.
lucrare anecdotică, ci şi o preţioasă Caragiale în italieneşte. Puternica Dr. leomln Otlrescu. Am primit cei
lucrare documentară. E zugrăvită dramă a lui Caragiale a impresio 500 Revista vi se va sista la finea anu
acolo în linii precise epoca glo- nat adânc şi a afirmat încăodată lui, când expiră abonamentul pe care
Taţi plătit.
