Page 2 - 1926-33
P. 2
Pag. 318 C O S I N Z E A N A ----------------------------------------15—VIH. 1926
N O B L E Ţ Ă G Â N D I R I I
de I. AGÂRBICEANU
Se afirmă că noul ministru al forţele ascunse, puterile care dor sunt aşa de evoluate, sunt atâtea
instrucţiunii publice, Dl Petrovici, mitează,făcându-ne să înţelegem pre lucruri noui în toate domeniile, în
profesor aniversitar la Iaşi, şi au ţul adevărat al lumi şi vieţii, şi cât studentul, chiar când ar avea
tor de însemnate lucrări în domeniul dându-ne posibilitatea să-l propo- aplicare, cu greu mai răzbeşte să
filozofiei, ar intenţiona să reformeze văduim şi altora citească şi o lucrare în afară de
învăţământul universitar, introducând O muncă pusă în slujba de lu specialitatea lui.
obligativitatea unui curs de filozo minare a altora nu va fi niciodată Intre astfel de împrejurări, şi la
fie pentru toate facultăţile. cu putinţă fără preţuirea îndeajuns începutul unui veac de preocupări
Ştirea a fost comentată de presă, a bunurilor spirituale, a superiori atât de pronunţat materialiste şi
unii afirmând că inovaţia nu va pu tăţii lor faţă de cele materiale. utilitariste, desigur că e bine să se
tea fi decât folositoare, alţii făcând * ajute, chiar pe căi artificiale, pute
glume, cum e obiceiul la noi, şi * * rea şi disciplina gândirii. Dacă nime
spunând că reforma s’ar datora nu Disciplina filosofiei, ştiinţa ei, nu mai are vreme, in veacul vitezei
mai faptului că titularul delà ins erau odată, şi nu de mult, puncte să se gândească, să mediteze o carte
trucţie e profesor de filosofie. de atracţie care dădeau la o parte, citită pe -ndelete, o lucrare în mă
Cine urmăreşte însă mai dea- manualul de şcoală al elevului de sura să i dea o disciplină a gândiri,
proape mentalitatea şi felul de com liceu din clasele superioare şi-i pu nu pot fi fără folos cursurile obli
portare al timerimei, nu se va fi neau înainte tratatele marilor gân gatorii de filosofie, unde li se va
oprit o singură dată asupra feno ditorii. Intr’adevăr adolescenţa mul da de-a gata materialul care altfel
menului ce-l putem constata cu tora ría fost hrănită numai de creaţiile e nevoie de căutat în lungi citanii.
toţii : soliditatea gândirii în descreş literaturii şi istoriei, ci şi de siste Fără o disciplină a gândirii, nu
tere la foarte mulţi dintre cei tre mele de gândire, aşa cum au fost poate fi nici una a sentimentului,
cuţi delà războiu prin universităţi, elaborate prin veacuri de marii nici a faptei, şi cutezăm să spunem,
şi e destul de remarcabilă lipsă de filosofi. înainte de războiu între nici o adevărată nobleţă a vieţii.
cunoştinţi generale în legătură cu liceenii claselor superioare se pu Ori câte cunoştinţe de carieră prac
istoria şi evoluţia gândirii omeneşti. teau auzi adeseori discuţii înfocate, tice va avea cineva, motorul prin
Lipsuri acestea cari lasă nu nu asupra sistemelor filosofice. Se citea cipal al activităţii, al atitudinilor
mai o mare lacună în cultura ge mai mult, mai cu sete, în toate sale va fi tot concepţia intelectuală
nerală a tinerilor intelectuali, dar demeniile, şi dacă programul oficial faţă de lume şi viaţă, şi atituţiinea
fac să se resimtă în însăşi atitudi nu era decât o iniţiare, lectura par morală impusă de aceasta concepţie.
nea pe care o ieau în faţa vieţii. Şi ticulară venia în ajutor nu numai In realizările pe cari viaţa le aş
nu mai încape îndoială, că dacă. în domeniile ştiinţifice din care teaptă delà cei numiţi adevăraţi in
mulţi oameni se pot ferici în vieaţă aveai de susţinut un examen. telectuali, şi cari au în primul rând
fără o temeinică cunoştinţă filozo Nu se poate contesta că după să ţină aprinsă făclia unei vieţi o-
fică, aceia dintre intelectuali cari războiu se citeşte neasemănat mai meneşti superioară prin nobleţă, prin
au în primul rând menirea să facă puţin, şi de către elevii de liceu şi altruism şi iubire, vei putea face
educaţia generaţiilor tinere, trebue de către studenţii universitari. prea puţin, dacă nu ţi-ai luat nici
să cunoască drumul cugetării ome In deosebi lectura filosofică nu mai odată seama că tu şi semenii tăi
neşti în decursul veacurilor. e la ordinea zile în pragul unui sunteţi întf adevăr vieţuitbare ridi
O muncă şi o activitate care în veac Utilitarist început de o gene cate cu mult de-asupra realităţilor
tră în categoria celor legate de raţie care trebue să lupte cumplit materiei, că gândul tău poate atinge
ideal, nu se poate concepe nici men cu creiarea mijloacelor de existenţă înălţimea cerului, cum l-au atins
ţine statornic şi folositor pentru materială. atâţia mari gânditori şi pătrun
alţii, dacă dascălul, de orice spe Cari dintre absolvenţii facultăţilor zători ai vieţii.
cialitate ar fi, nu are el însuşi o noastre se pot lăuda că, şi fără Omul-oficiu, ori omul-maşină,
concepţie asupra lumii şi vieţii, şi cursuri speciale la universitate, au chiar cea mai perfectă, nu poate fi
mai ales dacă nu i-a reuşit să reuşit să pătrundă, sau să cunoască un element de înaltă civilizaţie, de
simtă adierile vieţii înalt spirituale, cel puţin sistemele principiale ale propăşire omenească dacă nu ştie
aşa cum se pot întâlni în studiul gândiţii omeneşti? aprecia îndeajuns lumea gândirii şi
aprofundat al gândirii omeneşti. Nu numai cărţile nu mai sunt a sentimentului superior omenesc,
Despre superioritatea şi sufletul aşa de uşor la îndemână ca altă aşa cum îl regulează nobleţă gân
spiritului nostru nu ne putem da dată] nu numai greutăţile existenţei dirii.
seama decât atunci când luăm con îl fac pe student să nu mai poată Iată pentru ce o familiriazare a
tact cu înălţimea semenilor noştri, învăţa decât strictul necesar pentru elementului tinăr cu filozofia ar
a gândirii lor, a puterii lor sufle examen i Se mai adaugă faptul că putea da mult ajutor nizuinţelor spre
teşti. Atunci se trezesc şi în noi toate ramurile ştiinţii universitare bine ca şi a celor spre cultură reală.
