Page 12 - 1926-34-35
P. 12
Pag. 340 C O S I N Z E A N A 22—VIII. 1926
prea fost nici când una din însu
şirile tale. I M P R E S I I D I N B R A Ş O V
El. Mulţumesc de compliment.
Ea. Fapt, stimabile. Uite să-ţi ex de ELENA Dr. AC1U n. FABIAN prof. prezidenta R. F. R. S.
pun eu situaţia. Când am propus
onoratelor membre să acceptăm şl De pe culmea Tâmpei, pentru ideilor mântuitoare, din care s’au
noi inovaţ a frizurii retezate, am moprimadată privesc cel mai frumos, ridicat atâtea gândiri luminate, de
tivat cu datoria de a ţinea si noi mai pitoresc, cel mai bogat, mai unde au pornit miliarde de scân
pas cu civilizaţia apuseană, să do industrial oraş al Ardealului, cu în tei şi au aprins în sufletul Ardea
vedim că înţelegem glasul vremii semnat trecut cultural: Braşovul. lului raze de lumină şi de strălucire,
moderne care ne cheamă la re O încântătoare panoramă îmi des- au alimentat focul sfânt, dorul de
formă, la evoluţie, la realitate. fâtează privirea. Incunjurat de pri libertate şi ne-au pregătit sufleteşte
El. Şi ce s’a întâmplat? veliştea plaiurilor begate în frumseţi unirea.
Ea. Tinerimea m’a aplaudat, ba naturale, în strălucirea nimbului de Cu pioase sentimente privesc Ia
bele au protestat. Inchipuie-ţi, s’a biruinţă îmi răsare bătrânul Braşov, poalele Tâmpei spre capela cimiti
ridicat madam Popescu şi-a proslă oraşul luptelor seculare pentru veş rului, în care este locaşul veşnic al
vit cu mare entuziasm părul lung. nicul ideal, care alături de Blaj în Geniului Mare, din al cărui pept a
Sfânta Scriptură a testamentului sufletul nostru devenise simbolul izbucnit „Resunetul“ ca o alarmă
vechiu, susţ ne că una dintre po
doabele principale ale femeii este
părul capului ei. In vremea lui Moise ca păcatul. Lăsaţi neatinsă această sunt şi alte Consideraţii, cafi reclâ^
¡numai femeilor decăzute li-se tăia armă superbă de cucerire. mă o rtiatură cumpănire a chestiunii.
părul, ca lumea să se ferească El Şi ea are dreptate, nu’l tăia Petreasca are un păr splendid ca o
de dânsele. Istoria dovedeşte că draga mea. cosinzeană şi bărbatul a ameninţat-o
toate femeile alese, reginele, aristo Ea. Şi pentru ce să nu’l tal? De că face proces de divorţ, dacă se
cratele purtau plete lungi, de cari partea mea e doctoriţa, dăscăliţa, desbracă de podoaba acesta, tu
cei mai mari poeţi ai lumii s’au Măneasca, Brădeasca, Predeascâ şi mi-ai face proces de divorţ?
inspirat, creiând adevărate cap’o- chiar şi moaşa oraşului. Doctoriţa El. Hm ! Nu ştiu!
f
dopere de literatură universală. In judecă problema din punct de ve Ea. Lupeasca băt âna şi-a retezat
poezia iubrii, în poezia femeii, pă dere igienic. Massa aceasta inertă frizura şi acum e urâtă ca mama
rul joacă rolul principal şi nu se de păr e cuibul tuturor ingredien- pădurii, iar Hortensia spunea câ
poate dispensa de dânsul. ţelor vătămătoare, aci îşi iea refug'ul mătuşă-sa Frosa o retează dela moş
El. Atunci, nici tu nu’l tăia. praful de pe stradă, mâtreaţa, mi tenire de va cuteza să se schimo
Ea. Da, dar atunci s’a ridicat ma crobii şi alte părăsite domestice. nosească. Oare ce ar zice mătuşa
dam Popescu cu argumente contrare. Ce tortură apoi pentru femeea bol noastră Susana?
Am şapte fete, spunea ea, şi din navă să şi pună în ordine părul Ei (repede) Pentru Dumnezeu,
cauza părului lor sunt nevoită să capului după o cură straşnică de nu 1 tăia; nu mă învoeşq odată CU
mă scol la patru dimineaţa. Închi transpirare. Sc’nţelege, fără dureri Capul.
puiţi-vă ce tortură, să descâiciu pă aceasta este imposibil. Unde mai Ea. Ei vezi, aci îţi stă toată cu
rul la şapte fete, să le piepteni, să pui apoi mizeriile ce le îndură fe minţenia. tae-1, nu’l tăia; tae-1, nu’l
le împleteşti, să le faci frizură, meea obsedată de migrenă, pe urma tăia. Asta o ştiam şl eu. Dar aştep
scâncete, vaiete şi plâns şi abia le multelor ace, pieptene, agrafe pan- tam să-mi dai o soluţie precisă şi
dau gata până la opt. In timpul a- tlici şi decoraţ i povarnice. Mai pune hotărâtă. De geaba. Aşa sunteţi voi
cesta băeţii dorm duşi şl cinci mi în plus şi nevoia multelor cosmetice, bărbaţii. Ştiţi critica, ştiţi face obiec-
nute nainte de opt le ajinge să se brilantina, Anna Csillag, spirt de ţiuni, ştiţi batjocori, dar când e vorba
gate de şcoală. naturat, petrol, fier de frizat etc. Şi de o hotărâre, vă stă mintea în loc,
El. Are dreptate, tae-1 şi tu dragă. în fine truda pentru ca dintr’n pâr ca un bolovan. Şi vă mândriţi că
rar, scurt şl shb să poţi alcătui cu voi sunieţi perfecţiunea inteligenţii,
Ea Bine, dar madam G orgescu ajutorul unor plete false un coc în voi sunteţi făpturile alese ale lui
argumentează astfel: Aduceţivâ a- vârful capului, asemenea unul cuib Dumnezeu, voi sunteţi stăpân’i pă
minte, dragile mele, că avem înda de ciocârlie. Nu-i aşa că e pericol?
toriri sociale, să aranjăm la iarnă El. Da, e ridicol. mântului. Tirani sunteţi, da, desroţi.
conveniri, serate, baluri. E> bine, cum Ea. Ş’apoi să vezi ce spune dăs Şi dacă cutezăm să ne tânguim ne
timbraţi cu epitete de harpii, scorpi',
ne vom prezenta noi matroanele căliţa. De când şi-a retezat părul
societăţii în toalete de gală cu fri bărbaţii îi dau mai multă atenţie. xant'pe etc. O, ce nenorocită sunt.
Cea mai nenorocită dintre toate
zura retezată? Toaleta de rigoare A întinerit cu cel puţin zece ani. fiinţele acestui pământ.
reclamă frizură bogată. Şi ce vor Spunea că deunăzi un străin a cre
face femeile cu plete bogit?, culti zut-o studentă la uniersitate şi i-a El. (pune mâna pe baston, pălărie,
vate cu grije o viaţă întreagă? Ar t’xat vârsta de 23 ani, câtă vreme pardesiu, şi se gată de plecare).
fi o nelegiuire să ie forţăm la o ea are 38. Vezi ce efect miraculos Ea. (revoltată) Unde pleci?
operaţie care le-ar schimonosi. Gân* are părul retezat? El. La redacţia „rrimbţei*. Pun
diţivă că fetele noastre şi chiar şi El. Ce argumente convingătoare. un premiu de 5000 lei pentru cel
noi nevestele mai avem nevoie de ce va şti să te scoată d'n dilema
R-pede, draga mea, tae-1, fără doar aceasta.
atenţia bărbaţilor. Ce s’ar alege de şi ooate.
noi dacă le-am răpi cultul pletelor Ea. Ce lesne pronunţi tu sentinţa Ea. (cade pe divan şi îşi îngroapă
bălie ca razele de lună sau negre aceasta. Dar nu-ţi dai seama că mai capul în palme plângând).
SEB. STANCA.
