Page 14 - 1926-34-35

pig 3 4 2 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - — C O S I N Z E A N A --------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 22—vin \m

generozitate olimpiană, cu curaj de de prânzitor, de bucătărie de dor­ prefesional tot mai mult ne convin­
eroine. Aceste suflete mari şi-au în­ mitor, de salon, în forme moderne, gem, dacă vom trece în gândul
ţeles menirea, au ştiut să-şi fău­ — din stambă cu bogate decoruri nostru diferitele mărfuri ce se vând
rească mijloacele artei educâtoare artistice — toate cu motive româ­ cu preţuri enorme din material slab,
din bogăţia comorilor naţionale. A- neşti. lucrate superficial. Putem zice, că
ceste institute îşi au şi atracţia lor La alt loc urşi durdulii, iepuraşi aceste şcoli desvoltă o muncă crea­
actuală în cooducerea modei — albi stau gata de fugă de nu i-ar toare de renaştere şl închegarea na­
demnă continuitate a trecutului meri­ opri zăbrelele coliviei; pisicuţe ală­ ţională.
tuos. Aceaş muncă creatoare ca în turi de şoricei mărunţi, stau blânzi, Şcoala profesională din Braşov
trecut, când şi-au cunoscut chema­ în cea mai bună armonie ca pildă nu mai reclamă elogii, îi datorăm
rea de apostol, iar azi cu aceaşi vie multor sufiete răsvrâtitoare. Apoi însă recunoştinţă şi devotament pen­
înţălepciune ştiu prinde necesităţile mingi de toată mirimea şi culoarea, tru munca ei rodnică. Rezultatele ace­
noilor vremuri şi înaintează cu a- diferite obiecte şi desemne pentru stei munci sunt larg cunoscute din
vânt nobil pe calea progresului. scopul instituţiei etc. etc. trecutul depărtat. Bunăstarea, mul­
Dau mici crâmpee din cele ce In altă sală decorată cu ghirlande ţumirea, ordinea, organizarea înţe­
le-am prins cu vederea şi ne au ră­ de flori şi verdeaţă chiar se aşteaptă leaptă a gospodăriei multor cămine
mas în amintire după o scurtă şi comisia examinatoare de a lua în i se datoreşte elevelor de odinioară
grabnică vizitare. seamă rezultatele muncii intelectuale,
a şcoalei de menaj, resp. şcoalei
principii şi metode pentru ştiinţa profesionale de sub conducerea cu
Şcoala Normală Froebeliană educatoare, după cari înţelepciuni înaltă pricepere a R. F. R. Şi azi,
se vor forma suflete şi inimi mă­ elevele în aceste şcoli desfăşură o
La intrare... întâia impresie te runţele prin grădini de copii, unde activitate tot aşa de vie şi utilitară.
frapează şi îndulceşte: o galerie de se pune adevărata bază educaţiei Le-am găsit în muncă împărţite
păpuşi' se înşirau sub sticla unui naţionale. Elevele sunt introduse în grupuri după felul manufacturi­
dulap de lungimea păretelui; te o- sistematic şi în gospodăria practică: lor, resp. după clase. Unele la răs-
preau să le admiri şi să alergi dacă fert, grădinărit, spălat, nettzit, pre­ boiu potriveau armonia de culori a
poţi. Ele prezentau un veritabil tab­ cum şi ordinea, curăţenia exemplară motivelor româneşti. Am admirat în-
lou etnografic în diferite costume e susţinută de ele. deosebit modelele complicate ale
naţionale şi care de care îşi cere O astfel de pregătire ne dă în­ scoarţeior de diferite mărimi, a per­
pretenţia sa fie mai aleasă, mai pre­ credinţarea, că elevele eşite în viaţă delelor. a şorţelor etc. precum şi
ferită. Te ispiteau cu feţe zlmbi- îşi vor face cariera aducătoare de desemnele modelelor combinate de
toare şi cu ochi şireţi să le distingi: mari foloase, ne dă şi mângâierea, eleve pentru brodărie albă şi cu
sâliştence svelte cu mâneci largi, că în orice împrejurări le-ar aduce artă decorativă de frumuseţă şi va­
oltence şi muntence cu iile cusute soarta, prin desteritatea câştigată rietate cum rar se vede, iar brodă-
cu armonia culorilor artei naţio­ în industria de manifacturi — pă­ rille, chiar şi cele mai complicate
nale, bucovinence în modeste şor­ puşi, jucării — îşi pot crea o stare sunt executate cu preciziune şi în
ţuri negre bănăţene cu feţe îmbu­ materială din cele mai frumoase. toate se învederează tendinţa de a
jorate şi ochi de mărgele tuighe- Toată dragostea şi recunoştinţa noa­ realiza frumosul şi folositorul. Sala
şence cu mârâmi roşii legate cu stră, a mamelor şi a neamului i se de croitorie, atât secţia lingeriilor,
discretă cochetărie, maramurăşene cuvine distinsei directoare, dnei cât şi a rufâriilor prezintă o admi­
cu şorţuri înguste ţâsute’n flori Maria Popescu n. Bogdan şi întreg rabilă varietate din tot ce moda de
vrâncence şi vrânceni cu cojoc stră­ corpului profesoral de sub înţeleap­ azi cere ales, practic, frumos. Com­
bun pădurence cu zale lucitoare şi tă i conducere. poziţiile de croitorie sunt precise,
cingâtori late strânse în brâu, gata îngrijite.
de horă, alături de voinici îp ca­ Şcoala Profesională Ţin să relevez, că şcolile profe­
racteristice straie de sărbători, mo- sionale ar face mare serviciu gos­
cânaşi cu căci uliţe într’o ureche îţi De aş avea pretenţia de a pre­ podinelor harnice, dacă aceste pla­
reamintesc idilica viaţă de la ţară, zenta o icoană fidelă a şcoalei pro­ nuri de croitorie le-ar scoate în re­
Te pun în uimire, cum se poate fesionale din Braşov în cadrele li­ viste de croi chiar cu colaborarea
produce atâta artă din vată şi din mitate ale unui raport de gazetă, elevelor mai isteţe, în cari s’ar ex­
petece de pânză ştofă, postav. Era ar fi o geşeală contra devotamen­ pune şi felul decorurilor, din moti­
gata expoziţia şi cu nerăbdare se tului ce-i datorăm pentru marea ei vul, că eleganţa cu modestia com­
aştepta ziua mare a târgului, care însemnătate din trecut, pentru munca binate cu gust şi spirit de invo­
decide soartea lor; unele ajung în valoroasă din prezent şi pentru ro­ luţie ne prezintă frumosul estetic,
cea ce prin alte croitorii rareori
mâini gingaşe cruţâtoare şi devin lul important, incontestabil din viitor.
alintate pe lungă viaţă; altele în Cunosc convingerea multor distinşi găsim.
mâini de copii zglobii cari neastâm­ factori ai pedagogiei moderne cari In metoda instrucţiei se remarcă
păraţi să le cunoască taina com­ susţin cu mult adevăr, că în viito­ o gradaţiune vrednică de a se pune
poziţiei, curând le distrug visurile rul Patriei aceste şcoli au şi vor în praxâ şi în alte şcoli; pornesc
ţasute în liniştea coliviei sub sticla avea rolul de frunte. Desvoltarea de la uşor, dar prin combinaţii îi
dulapului, unde îşi aşteaptă noro­ industriei casnice cu metode siste- dau forme mult arătătoare, cari de­
cul, ca tetele de măritat. Aceleaşi mizate, cu adevărata pricepere a şteaptă plăcere şi voie în micile
mâini măiestre s’au îngrjit şi de practicaţii şi adânca pătrundere a începătoare. Chiar şi în lucrurile
trusou. In aite dulapuri priveşti şi gustului estetic înseamnă progresul primitive aflăm ceva nou. invenţie
admiri cu suflet înviorat de vari- naţiona-material al Patriei. Despre originală, ce le dă atracţie.
aoţă şi conturile artistice: garnituri marea importanţă a învăţământului Ce mi-a legat mai mult ateoţia