Page 15 - 1926-34-35

22—VIII 1926-------------------------- — — C O S l N Z E A N A — ---------------------------------P . 343
tg

era o atât de învederată plăcere şi lumina unei aureole sfinte, căci a - cire. Acest nume străluceşte prin
dragoste de muncă, care-ţi făcea cesta azi adăposteşte orfane de virtuţi, fapte de caritate şi altruism
impresia, că acele copile îşi varsă eroi... cari au fost eroii biruinţei superior.
chiar entuziasmul tineresc în munac unui ideal, cari au lărgit hotarul Tot Ea a fost chemată prin înalte
lor, ce provine din conducerea după drepturi şl dorinţe străbune şi calităţi să croiască cadrele de ac­
cu suflet şi căldură. au adus Patriei aiâta glorie. Au ve tivitate ale multor societăţi carita-
7
Despre creşterea intelectuală mai nit cu dragoste de fraţi, ne-au dat tive grupate sub mândrul drapel al
strălucite dovezi ne dau sărbările nădejdi de lunrnă, — iar ei şi-au Uniunei Femeilor Române, pe care
artistice, cari au o atracţ e deose­ lăsat pe cei mai scumpi ai lor în cu atâta demnitate o conduce. Viaţa
bită cu toate ocaz'unile, ce se dato­ întunerecul nes guranţrj, orfani. A- sa laborioasă n’a cunoscut alta ţintă
rează însufleţire! pentru ideal a acelor veamsenzaţa, câ întru într’un tem­ şi alte bucuriii, decât să vadă rea­
inimi scumpe, cari îşi înţeleg atât plu consacrat martirilor; azi numele lizate scopurile înalte luate în fru­
de bine ch marea cum este distinsa de orfan ne răscoleşte amintiri du­ mosul pregram desfăşurat de Socie­
directoară dna Maria Dumitrescu. reroase dm z le mari de glorie şi tăţile surori pe întreg cuprinsul
Numai suflete devotate idealului ştiu sacrificiu., suferinţe cumplite răni Patriei.
pătrunde puterea educătoare a cutei sângerânde priviri ce se întunecă lu­ Dacă azi, pe teritorul României
şl o ştiu prezenta în forme nime­ mini ce se s'âng jertfe cerute pen­ mari se îndeplinesc acţiuni de ca­
rite şi alese ca mijloace de educa­ tru strălucirea şi mărirea Patriei. ritate conduse şi inspirate de cel
ţie şi totodată prin puterea iluziei Şl... iată. cum trec pragul, sfiala, mai nobil idealism, mare parte din
ştiu oferi plăceri estetice. duioşia, cu care mă apropiasem dis­ vredniciile acestora se răsfrâng, se
Tot colţişorul respiră căldură; pare şi trece în senzaţii de dulci reîntorc la focularul de unde au
nimic rece, oficios, totul e intim, emoţii, ne înţimpină copile z mbi- pornit, care este sufletul, inima dnei
plăcut, care este nota caracteristică toare, vesele, pe feţele lor radiea Maria Baiulescu.
cea mai marcantă a institoţiunilor mulţumirea, nici o umbră de sufe­ La congresul jubilar din 8, 9, 10
de sub eg«da R. *F. R. Pretutindeni rinţă ; în surâsul lor nevincvat, în­ Sept. a. c. la care U. F. R. cu multă
se simte influenţa binefăcătoare a geresc, se reflectă o dragoste infi­ dragoste ne chiamă, cu mândrie
unui suflet ales, chemat de Sf. Pro- nită. Cum au zărit’o pe iubita lor vom putea admira tablouri încântă­
vedinţâ de lungă vreme să ridice „Mama Mire“ feţele lor se coloră toare din rezultatele muncii devo­
!
şi înalţe b'nele şi frumosul pe orice uşor şi fiecare avea de spus câte o tate binelui şi frumosului t mp de
teren şi cu toată ocazia binevenită, vorbă plină de iubire şi devota­ 75 ani. Vom avea ocazia, să cu­
care ştie să transmită „suflet din ment. Cu mâinile ei bine făcătoare noaştem preţioase expuneri de gân­
suflet, caracter din caracter, să des- îi mângâia, cii z mbetul ceresc îi diri luminate, idei noi şi experienţe
volte energii din putere proprie, de­ învioră având pentru fiecare cuvinte aduse din întreg cuprinsul României
votament din capacitate de sacri­ dulci. Am înţeles zimbetul ei plin Mar', chiar şi din ţâri streine, din
ficiu“ şi mai presus de toate ştie de bunătate, privirea i dulce, de mari depărtări.
să transmită căldura inimă din ini­ unde radiază atâta vrajă ; nu e, de­ Să ne pregătim cu bucurie la
mă. Am avut ocazia fericită să cu­ cât reflecsul dragostei lor nemăr­ marele praznic! Să ne fie aceste
nosc, să simt puterea de sugestiune a ginite pentru bunătatea ei, pentru zile prilej de înălţare, de nobile în­
acelui curent de dragoste umanitară, comorile inimei s-le, pentru sufle­ frăţiri şi încurajări, prilej de noi
curent de căldură, care porneşte tul ei sublim. Şi rând aranjate în alianţe în îndemnuri tot mai avân­
din suflet, străbate şi înstăpâneşte cor au intonat cântarea „Trăiască tate. Idealuri mari nu se pot realiza
întreaga atmosferă, unde îşi ridică Mama Mare“ feţele lor se aprin­ numai cu colaborarea mai multor
cuvântul dna Maria Baiulescu. In deau, tot mai mult reflectând ex­ suflete inspirate de aceleaşi dorinţe
graiul său dulce, plin de simţiri presia adoraţie*. Câtă mângâiere a binelui.
calde vibrează putere de convingere simţim în faţa acestui tablou, măr­ Nici o societate aliată U. F. R.
şi bogăţia îndrumărilor înţelepte. Ea turia unui dulce traiu, în loc de nu poate rămânea departe, când
apare cu f gura-i modestă, dar mult pânea milei stropită cu lacrimi de cu atâta dragoste suntem chemate
impunătoare, cu fineţa intelectului orfane. Totodată este pildă grăi- la acest izvor bogat îo energie na­
superior, veşnic senină, ourtând zlm- tjare, că adevărate mângâieri să ţională şi dragoste a binelui, de
betul bunătăţii. Ea îşi află mai multă dau prin fapte şi că nu poţi şterge unde luând picuri cristalini vom
fericire acolo, unde 1-se cere mai lacrimi numai cu graiul, ori cât de porni cu nou avânt, cu forţe inspi­
multă inimă şi mai mare ajutor. elocvent ar fi. rate spre muncă ideală, care are să
Locul ei favorit este: creeze renaşterea vieţii culturale şi
Mama Mare. emanciparea tot mai progresivă a
Orfelinatul femeii române.
Pe frontisriciul acestui adăpost Cuvine-se să-i aducem omagii
întovărăşită de nobila Prezldentă va străluci numele Societăţii cari- de recunoştinţă trecutului măreţ al
ne oprim la poarta unui falnic pa­ tative în frunte cu cel mai dulce acestei societăţi, să ne închinăm
lat, cel mai grăitor monument al nume „Mama Mare“, care nume acelor venerabile Matroane, cari în
dragostei umanitare, care în viitorul este simbol de dragoste şi devo­ vremuri depărtate, ca şi azi, au
depărtat are să vestească la multe tament în sufletele femeilor române. şt ut crea şi ocroti scumpe valori,
generaţii, ce poate realiza caritatea, Şi dacă e adevărat, că „fericirea e în zile de glorie au ştiut ridica ela­
energia şi voinţa condusă şi inspi­ un refiex, e o reîntoarcere, o răs­ nul mândriei naţionale. Să le du­
rată de altruism. plată num ai acelora, cari o radiază cem şi închinăm tot scfietul, toată
Cu negrăită înduioşare trecui pra­ în jarul lo r , atunci dnei Maria dragostea, devotamentul nostru şi a
-
gul ac stui locaş, care ne apare în Baiulescu i compete suprema feri- neamului românesc.
r