Page 2 - 1926-34-35
P. 2
Pag. 330 C O S I N 2 E A N Â - - - - - - - - - - - - - - >..r....-22—Vili. 1926
Ş C O A L A P R O D U C Ţ I E I şi Banat. Comercianţii şi industria
şii noştri puteau fi număraţi pe
degete în cele mai multe oraşe şi
de I. AGÂRBICE AN U orăşele.
Situaţia, în momentul unirii, nu
Poporul nostru, neam de plugari Multă vreme, la noi, „neamţul era mai îmbucurătoare nici în ce
şi de păstori, ria ştiut aprecia în a rămas omul năzdrăvan, care fă lelalte două provincii unite: Basa
u
cursul veacurilor decât o singură cea „ceas cu cuc , un om a parte, rabia şi Bucovina. Nu era nici în
producţie, aceea a roadelor pămân în care nu te puteai încrede, ca şi întreaga Moldovă nordică. In toate
tului pe care l-a muncit din zori şi în meşteşugul lui aceste regiuni majoritatea locuito
până în noapte. Fără o clasă nobi Din neînţelegerea binefacerilor pro rilor sunt streini, ei deţinând nego
u
litară, fără „domni de naţia lui, ducţiei industriale a rămas, în bună ţul şi industriile.
mai ales dincoace de Carpaţi. popo parte, şi dispreţul faţă de meşteşu Motivele nu au fost preiutinde-
rul nostru, prin industria lui casnică, gari; într'o măsură cu mult mai nea cele dela noi. Moldova, cu Bu
a putut să-şi acopere aproape toate mare el a pornit, de sigur, şi din covina, au avut pe vremuri puter
trebuinţele de ordin industrial, trăind nobleţă lucrării pământului, ocupaţia nice târguri cu negoţ şi industrie
simplu, lipsit de pretenţii şi de ade tradiţională, din moşi strămoşi, a românească. Aici invazia străină a
menirile civilizaţiei de la oraşe. ţăranului român. sufocat industria autohtonă, lipsită
In mijlocul traiului său patriarhal, de protecţia Statului.
vieaţa oraşelor streine ce s’au ridi Deci în mare măsură aceeaşi men
cat pe teritoriul lui naţional de către talitate credem că e de vină pretu-
neamuri cari veniau din ţări cu înainte cu mai mult de o sută tindenea: dispreţul instinctiv (fiindcă
oraşe şi cetăţi, cu industrie înflori de ani, după începutul de trezire al nu e lumină de-ajuns) foţă de in
toare, a fost o apariţie neînţeleasă conştiinţa naţionale, oamenii no dustrie şi comerţ, faţă de burghe
subt raport economic, ci numai subt ştri luminaţi de pe vremuri şi-au zia producătoare.
unul politic. dat seamă de grava anomalie din Situaţia nu e cu mult mai bună
Cetăţile cu ziduri grele ce se ri vieaţa poporului nostru: eram un azi nici la noi nici în celelalte pro
dicau la poalele munţilor sau pe popor de sate, dar cari nu aveam vincii.
şesuri au fost, pentru neamul nostru nici un puternic oraş românesc. După Si azi năvala creşte asupra şco
de plugari, cuiburi de asuprire, de sforţări de câteva decenii am reuşit lilor cari dau o diplomă pentru a
infeudare, locaş al domnilor de pă să avem câteva orăşele de şcoli, putea trăi după o slujbă. Şi azi ne
mânt cari încasau dijme noue, şi se dar nici unul de industrie şi comerţ repugnă industria şi comerţul, afară
făceau, prin abuz şi forţă, stăpâni românesc. Instituţiile de cultură, cu de familiile burgheze din vechiul
pe moşiile româneşti. escepţia alor două-trei centre, au regat care au o întreagă tradiţie în
In contactul cu lumea orăşenească rămas insule naţionale, în mijlocul această ramură a activităţii.
a fost cea dintâi esperienţă pe care comerţului şi industrii i străine, din Situaţia de azi din punct de ve
o făceau ciobanii şi plugarii români, decenii în decenii mai înfloritoare. dere econo mic-naţional e aproape
experienţă care i-a făcut să le pri îndemnurile din a doua jumătate aceeaşi la oraşe ca şi în clipa unirii,
vească cu dujmănie, cu neîncredere a veacului trecut, după ce se des- neînsemnat comerţ şi industrie ro
şi adeseori cu teamă. finţase breslele, pentru a îmbrăţişa mânească. Noroc cu unele case pu
Au trecui veacuri până când ţă şi fiii neamului nostru comerţul şi ternice din vechiul regat cari au
ranul român a trecut dela opincile industria, au avut prea puţin răsunet. deschis sucursale la noi.
din piei crude la cele din piele tă Mentalitatea veche a ţăranului ro Iar din punct de vedere social-
băcită, şi mai multă vreme încă până mân c'are consideră că numai un cultural. aceeaşi izolare a intelec
le-a schimbat cu cisme sau călţuni. străin de neam poate fi meşteşugar, tualităţilor, a oamenilor trecuţi în
El nu intra bucuros în oraşele străine, sa transplantat şi generaţiilor de bugetul ţării, de puţinii industriaşi
şi produsele industriale ale vremii, intelectuali, care ţineau subt dem şi comercianţi români.
chiar dacă le vedea, nu-1 ademenea, nitatea lor şi a familiilor să-şi în Şi aceasta fiind realitatea, za
fie că nu le ştia lua folosul, fie că drume ze copiii pe terenul industriei darnic ne întrebăm ce împiedică o
se mulţumea cu uneltele lui primi şi al comerţului. mai grabnică romanizare a oraşelor.
tive de acasă. Clasa cea mai puternică dela re Ea nu va fi cu putinţă decât în
întâiul învăţ pe care l au luat voluţia franceză şi pănă azi în toate ceasul când vom fi capabili să ne
dela străinii cari aduseră meşteşu ţările Europei, burghezia producătoa creiem o burghezie naţională în ora
gurile înaintate a fost acela alelă- re, a fost la noi sistematic dispreţuită, şele din provincii Funcţionarii, chiar
dirilor. carierile practice n’au fost îmbrăţi armata, nu pun nici odată pecetea
Dar când unele din satele noa şate, ci toată lumea s'a îmbulzit naţională pe un oraş
stre, apreape de saşi s’au ameste între intelectualii diplomelor şcolilor
cate cu ale străinilor au început să secundare, ale universităţilor, se- *
* *
samene cu ale lor. când nizuinţele minariilor, etc.
de civilizaţie au devenit mai pro Azi marea proprietate a fost îm
nunţate şi nevoile produselor indu * * părţită la ţărani, şi pământul se
striale mai multe, oraşele străine adevereşte insuficient. Zeci de mii
cu breslaşii lor au fost închise er Urmarea e subt ochii tuturor şl de copii ai satelor umplu şcolile
metic pentru români, chiar când ace dintre cele mai îngrijorătoare Clipa medii Azi se întemeiază societăţi
ştia ar fi dorit să pătrundă în taina unirii nu ne aducea nici un oraş cu comerciale pentru exploatarea bu
nouilor meserii. mari majorităţi româneşti în Ardeal nurilor Statului, industrializarea îşi
