Page 3 - 1926-34-35
P. 3
2^—VIII. 1926 ------------------------------- —----------C O S I N Z E A N Â — — - - - - - - - - - --------------------------- Pag. 331
are planurile gata. Un ajutor al LITERATURA SANSCRITĂ
capitalului străin ar putea să o
pornească In stil mare. Şi fără el
se va începe în proporţii mai mici. M A H A B H A R A T A
Toate motivele sunt date pentru
ca să se întemeieze şi la noi clasa
industriaşilor şi a comercianţilor. — MAREA SEMINŢIE A LUI BHARATA —
Părinţii, ţărani ca şi intelectuali,
credem că nu mai pot avea motive DUPĂ EPOPEEA INDIANĂ.
pentru a-şi feri copii de carierele de VASILE AL. GEORGE
practice Creiarea unei puternice bur
ghezii naţionale e o aspră cerinţă Rugăciune foarte demult, a trăit un rege,
a vremii. Stăpân al Infinitului, Naraiana, fi ai cărui supuşi, din moşi-strămoşi,
In legătură cu aceste consideraţii milostiv şi primeşte acest omagiu ! se îndeletniceau cu pescuitul. Şi
credem bine venite intenţiunile mi Sarasvati, zeiţă a elocvenţei şi în într’o zi aceşti supuşi au găsit în-
nisterului instrucţiunii publice de a ţelepciunii, luminează mintea ome tr’un peşte mare o fetiţă de toată
opri nouile înfiinţări de licee şi gim nească să poată pricepe sensul frumuseţea. Mama ei, divina Apsa-
nazii, de schimbarea unora în şcoale Dreptăţii I rasa, în urma unui blestem trebuia
de indusţrie şi comerţ, cum e nece Şi ne proşternem în faţa marelui să trăiască în chip de peşte. Regele
sară şi o temeinică şi sistematica Viasa, care ni-a dat cântecul glo pescarilor a adoptat făptura mică
îndrumare a tinerelor generaţii către riosului Bharata. şi a crescut-o în palatul său. Satia
aceste ramuri ale producţiei naţio vati — astfel a fost numită — se
nale ca şi proteguirea lor din par Recomandaţie făcu fecioară încântătoare, întune
tea Statului. Cum dintre produsele laptelui se când cu frumuseţea pe toate seme-
distinge untul, iar dintre Aria cel nele ei. Dar, totuşi, purta cu sine
mai distins este brahmanul, cum urma naşterei pe cât de fermecă
dintre Vede cea mai distinsă este toare era apariţia ei, pe atât de
Poezii Araniaka, şi dintre băuturile vin neplăcută îi simţea oricine apropie
decătoare neîntrecută este Amrita, rea, deoarece corpul răspândea un
cum dintre ape se distrlnge Marea un miros de peşte.
DIN VISURI MARI... şi dintre patrupede vaca, astfel din Acest lucru o chinuia cumplit pe
tre toate operele cea mai distinsă frumoasa fată şi ziua-noaptea se
Din visuri mari, din bogăţie este Mahabharata. gândea cum se scape. S’a hotărât,
One a auzit-o, fie şi o singură ca prin pocăinţă, prin lăpădare de
De gânduri risipite'n van,
dată, nimic altceva nu poate să vadă sine să câştige mila zeilor. Zile în
Din nopţi cu lună argintie mai cu plăcere, întocmai ca ure tregi petrecea pe malul fluviului,
trecând in luntrea ei pelerini ev-
Şi umbre negre de platan, chea în .ântată de glasul pivighetorii,
care nu mai poate să asculte cron lavioji.
Ţi-am plăsmuit o'mpărăţie cănitul ciorilor. Intr’o zi, când sfârşită de chin,
Şi-ai fost un împărat tiran. Din această fără pereche operă aştepta pe ţărm, sosi la Iamuna Pa-
se nasc gândurile poeţilor, precum rasara, un mare Risi, care prin viaţa
cele trei lumi s’au născut d n cnci sfântă, ce o ducea, a dobândit pu
elemente.
P U S T I U Sfâ ita carte a Iul Dharma, instrui- tere suprapământească. Când a zărit
pe Satiavati, frumuseţea ei l-a în
toarea distinsului Aitha şi călăuza cătuşat simţurile, şi dintr’odată s’a
Pustiului de toamnă dinprejur sigură a luiMoksa este această carte,
Aşi vrea un strop de linişte să-i fur; pe care Viasi, înţeleptul fără de trezit în el dorinţa să procreeze
urmaşi cu dânsa. Pe când îşi turna
Să fur un strop din marele isvor pereche ni-a dat-o nouă. în cuvinte pornirea sa, fiica regelui
Din care sorb, în suflet să-l cobor Marele ascet Dvapaiana, în timp pescarilor răspunse :
Şl să-l prefac în zimbet dulce, drag, de trei ani a alcătuit această minu — Voi fi a ta, o mare sfânt, dacă
nată istorisire, cât timp sufletul lui
Şi să’ţi zimbesc când mi te-areţi cu suprapământeasca ta putere mă
s’a înălţat în contemplarea fiinţei vei scăpa de mirosul de peşte. Şi
[în prag. lucrurilor. trebue sâ'mi mai promiţi, că îndată
ECATERINA PITIŞ Morala din această carte, care se ce’ţi voiu fi născut copilul, voiu fi
referă la lucrurile vieţii de toate dobândit inmaculatet- mea virgi-
zilele, la fermecarea simţurilor şi nătate.
la eliberare, se poate găsi pretutin Parasara promise totul, şi abia
deni, — ceeace, însă, nu se găseşte îmbrâţişă pe Satiavati, că trupul
în această operă, zadarnic am mai fetei pierdâ ca prin farmec mirosul
căuta pe lume. de peşte, dobândind şi răspândind
L^Origina Eroilor un dulce, admirabil parfum. Şi gra
ţie fermecatei puteri a marelui Risi,
/. Naşterea lui Viasa sorocul se împlinf în negândit de
Pe ţărmul Iamunei, unde fluviul scurtă vreme, născându-se un fiu
se uneşte cu sfântul Gange, odată pe una din insulele Iamunei, care se