Page 2 - 1926-36

Pag.348-------------------------------------------C O S I N Z E A N A --------------------------------------------- 5-IX 192«

ÎNSTRĂINAREA sătenilor de şcoală

de I. AGÂRBICEANU

Cu prilejul congresului general al Intr’adevăr îndată după unire şl Ardeal. înflorire nu în înţeles didactic
învăţătorilor din Ardeal şi Banat, până bine de curând învăţătorii ară­ ca o mare înmagazinare de cunoş­
ţinut zilele trecute la Braşov, pre­ tau adeseori între piedecile progre­ tinţe, ci epocă înfloritoare prin a-
şedintele Asociaţiei a făcut, în faţa sului învăţământului la sate şcoala tragerea ce o manifestau sătenii
ministrului instrucţiunii publice, triste confesională pe care poporul nu mai faţă de şcoală, deci tocmai elemen­
constatări în legătură cu roadele vrea să o susţină şi în statul na­ tul de al cărui lipsă se plâng acum
instrucţiunii la sate: Obligativitatea ţional, şi asupra căreia cuvântul învăţătorii.
învăţământului primar, cuprinsă în hotărîtor l-ar ft avut preotul care
lege, nu e înţeleasă după întreaga nu se pricepe în materie de peda­ Nu aveam atunci şcoli de stat,
fei importanţă de lumea satelor, a- gogie. ci şcoli ale bisericii; programul de
nîaabetă până la peste 50J°. Pe Era, după cum se ştie, epoca ni- studii nu însemna mare lucru, dar
de altă parte instrucţia obligatorie zuinţelor de statificare a şcolii con­ cuprindea tocmai aceea de ce
avea lipsă poporul, lipsă simţită:
îşi are sancţiunile prevăzute în lege, fesionale, de emancipare a învăţă- cetitul şi scrisul, operaţiile funda­
prin cari, organele ce le aplică, în­ torimei de subt tutela bisericii. Sun­ mentale ale aritmeticei, părţi alese
străinează şi mai mult pe săteni de tem de părerea că armonia între din istorie, şi cântul, cântul biseri­
şcoală, adeseori neobservându-se mo­ fruntaşii intelectuali ai satelor, de
dalităţile cele mai ducătoare la scop care se resimte învăţământul primar, cesc şi cel profan.
în aplicarea sancţiunilor. a început să fie frântă încă de pe învăţătorii iarăşi nu erau cei mai
Cunoaştem şi noi cazuri când pe­ atunci. mulţi „diplomaţidar în materiile
depsele pentru părinţii cari nu-şi Dar acum învăţătorii şi-au văzut pomenite ştiau să predea ceea ce
dau copiii regulat la şcoală, ori nu-i visul cu ochii: sunt cu toţii func­ ştiau şi ei. Şi de obicei, cei ce au
trimit de loc, se încasează de două ţionari retribuiţi de stat, scăpând învăţat în aceste şcoli au reţinut
ori pe an, sau odată, în preajma de corvada salarizării prin repartiţii pentru viaţa întreagă puţinul dar
examenelor, când se ’nţelege, nu mai asupra poporului. Acesta însuşi ar imediat folositorul rod: au ajuns
folosesc nimănui: nici învăţământu­ trebui să fie mulţumit cu şcoala de cititori de gazete, cititorii scrisorilor
lui unui an care e pe sjârşite, nici stat, dacă întf adevăr a dorit-o, cum celor analfabeţi, cântăreţi de strană.
copiilor cari rămân analfabeţi. Pă­ asigurau cercurile învăţător eşti. Satul întreg vedea folosul şcolii în
lucrurile pe cari Ie înţelegeau şi ei,
rinţii se trezesc deodată cu gloabe Atunci cari sunt cauzele că de-o şi pe cari ar fi dorit să le ştie.
mari, şi întâia persoană pe care vreme încoace se observă o tot mai
cred că trebue să se răzbune este mare înstrăinare a sătenilor de şcoală? Nu se poate spune că cu orga­
tocmai învăţătorul care a înaintat Incultura, analfabetismul nostru nu nizarea oficială a şcolii poporale,
absenţele. poate fi o explicaţie, căci el exista cu introducerea programelor apro­
Preşedintele congresului dela Bra­ şi înainte, ba încă în măsură cu bate de stat etc., s’ar fi potenţat
şov a constatat că de câţiva ani se mult mai mare decât acum, şi totuşi dragostea şi încrederea sătenilor faţă
observă o răceală tot mai mare a altul era interesul poporului faţă de de şcoală, în cele două decenii din-
sătenilor jaţă de şcoală. Intre cau­ şcoala sa sătească. nainte de unire. Jăranii vedeau că
zele cari au contribuit şi contribue Pedepsele prevăzute de obligati­ în 4—6 ani obligatorii copiii lor
la această înstrăinare, pe lângă cele vitatea învăţământului nu sunt nouă, nu rămân cu mai multă învăţătură
menţionate,dsa apus şi luptele po­ le-am avut şi subt regimul ungu­ decât părinţii lor cari au umblat
litice duse la sate cu prilejul ale­ resc, se aplicau tot aşa fără nici o două-trei ierni la şcoală. Progra­
gerilor, când pe de-o parte se fă- metodă ca şi azi. mele încărcate cu stearpă teorie ră­
gădueşte marea cu sarea, — şi mâneau între cei patru pereţi ai
pentru cauzele şcolare — ca de. Cauzele înstrăinării, dacă ea există şcolii; din ele şcolarii nu aveau ce
obiceiu să nu se înfăptuiască nimic, cum s'a afirmat în plin congres al duce acasă, nu aveau ce duce în
iar pe de altă parte adeseori învă­ învăţătorilor, trebuie să fie cu mult viaţă. învăţătorii, de teamă că nu
ţătorul ajunge în divergenţă de pă­ mai adânci. vor exhauria programul şi-i sur­
reri cu poporul ori cu preotul, Şi între ele ni se pare că nu va prinde aşa inspecţia, neglijau toc­
zdruncinându-se armonia dintre po­ sta pe ultimul plan programa de mai părţile cele mai apreciate de
por şi luminătorii lui, armonie care studii a învăţământului primar, plină popor în învăţământul sătesc: cân­
a fost temeiul cel mai puternic în de teorie până la paroxism. tarea bisericească, poeziile, istorioa­
progresele instrucţiei la sate, — a- Ne aducem aminte de epoca de rele. In timpul din urmă tot mai
dăugăm noi. înflorire a învăţământului sătesc în rar se desprindea de lângă strană