Page 3 - 1926-36
P. 3
5—IX. 1926 .....■■■iririi. a 6 o S I N 2 £ A N A rn ■ ■■ ...... ...................P.g. 347
ll rM
dintre copiii de şcoala, câte unul să Glas din tumult
citească Apostolul.
E-un chiot de lumină pretutindeni —
Azi programa şcolii primare e Cu 'nfricoşate prăbuşiri de grindeni
şi mai încărcată de teorie şi abstrac Se dărueşte-un soare peste toate,
ţiuni nefolositoare, cu cari locuitorii Răsuflă zarea răzimată'n coate,
satelor tn veci nu se vor întâlni. Pe Cu ochii roşi, cu ’nsângeraţi plămâni,
de altă parte vremile şi schimbările Cu pieptu’năbuşit de săptămâni...
de după războiu au pus şi la sate Şi-un fulg de nor, un fir de vânt,
o mulţime de probleme nouă, cari Din cerul milostiv şi sfânt
se agită, în cari vreau să vadă şi Nu-şi lasă umbra pe pământ...
nu pot. Necesităţi de natură econo
mică, probleme practice, nizuinţi de Ne-am săturat de-atâta soare,
organizare colectivă, de valorizare De suliţele lui ucigătoare,
a muncii, tot atâtea probleme pe In ochi, în cap, pe mâini, în gură
care poporul dacă le ar vedea lu Simţim cumplita lui arsură,
minate prin şcoală, înstrăinarea de Ca un blestem ne urmăreşte
care se face plângere nu ar putea înfricoşata lui văpaie
fi întâlnită. Căci nime, cu atât mat Şt nu mai plouă, nu mai plouă —
puţin poporul, nu înţelege să sus Din ceru ’ncremenit şi rece,
ţină o instituţie după care nu are In fiecare zi ce trece
şi un profit imediat, nici nu o Cerşim cu braţele-amândouă
poate aprecia dacă ea rămâne Un fulg de vânt, un strop de ploaie...
mereu străină de preocupările
ei de fie care zi. Azi cititul, scri Dar, iată, s'a ’negrit un colţ de zare,
sul, şi calculatul nu mai e de ajuns Jâşnesc frumoase fulgere fugare,
Dar nime nu cere nici sintaxă, nici Ca nişte monştri aproape, mai aproape
rădăcini pătrate, ci cunoştinţe prac Vin norii ’n surde vijelii de ape,
tice, folositoare în imediată legătură Din margini până'n margini necuprinse
cu trebuinţele vieţii de azi, într'o Se ’ntinde umbra lor biruitoare —
aşa de mare prefacere subt aspect Şi, iată, pe câmpia chinuită
agricol, industrial, economic. Din milioanele de suliţe aprinse
Poporul îşi simte instinctiv nevoile Svârlite ’ntfuna spre pământ din soare
şl şcoala primară sătească e che Na mai rămas măcar una 'ndoită...
mată să le ajute dacă voeşte să fie Şi ploaia se revarsă
înţeleasă. Nevoile se schimbă dela Peste câmpia arsă —
o epocă la alta; şcoala sătească Şi plouă 'ntruna plouă,
trebue să ţină pas cu aceste nevoi, Ne-aruncă norii apă
dând instrucţia corăspunzătoare. Cu braţele-amândouă..!
Căci ştim cu toţii: nici un folos
nu are ţăranul cărturar că ştie ce-i ...Şi-acum... acum e-un chin atâta apă,
substantivul ori adjectivul, sau cum Şi nori, şi vânt, şi ploi supărătoare —
se formează o propoziţie desvoltată, Şi’n vremea care trece ca o apă
lucruri cari răpesc jumătate din in* încet, măreaţă şi nepăsătoare,
strucţie, nici de alte abstracţii, ci Ni-e dor din nou măcar de-o zi cu soare.,,
numai de cunoştinţele pe care le Şl’n lungile nelinişti ce ne sapă
poate aplica în viaţa de toate zilele. Cu ochii, şi cu braţele-amândouă
Va fi având înstrăinarea sătenilor Cerşim din cer o altă formă nouă...
de şcoală şi alte motive! Convin
gerea că deşi a dat şcoala statului,
tot el duce greul; tulburarea ar ...Şi, nu ştiu, cum se face la ’ntâmplare,
moniei dintre intelectualii conducă Dar niciodată forma nou cerşită
tori şi săteni, emanciparea unor în Nu ’ntârzie prea mult tăgăduită!
văţători pentru cari şcoala a ajuns
a cincea roată la car, având alte Iar noi, din vreme ’nchisâ sau senină,
ocupaţii mai rentabile; dihonia stâr Din râs şi plâns, din noapte şi din ziuă,
nită de luptele politice etc., etc. Dar Din dulce-amar, din întunerec şi lumină,
credem că întâiul motiv e acela, a- Din întristări, din bucurii şi glume —
supra căruia am stăruit: învăţă Trăim o viaţă şi durăm o lume,
mântul primar e prea îndepărtat de Pe care s'o scuipăm de nu ne place,
adevăratele nevoi ale lumii dela sate. Tovarăşi, s'o desfidem cu piciorul
Şi gura noastră mii de-ocări îi spună —
...Dar, alta mai frumoasă şi mai bună,
Nici însuşi Dumnezeu nu poate face.. /
TEODOR MURĂŞANU
