Page 8 - 1926-36

Pag 352 ----------------------------------- — C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - -------------------------- 5—IX. 1926

Atunci se întâmplă însă o mi­ când ea şi-a întins ramurile şi pe pământul roasă, pe care a avut o şi feerica „Ileana
nune: se trase loteria grădinii şi Basarabiei, unde dragostea pentru cultura Cosinzeana“.
biletul meu câştigă elefantul. naţională nu este totuş numai o iluzie, ci *
o realitate îmbucurătoare.
Cu un gest larg, dăruii grădinii Cu totului altfel se petrec lucrurile la Liceul Aurel Vlaicu. Soarta liceului
elefantul câştigat şi drept mulţu­ Fundafia Principele Carol. Opinia publică românesc Aurel Vlaicu din Orăştie revine
de câţiva ani încoaci, cu o regularitate
mire, grădina lăsă soţiei mele pe nu are în organizaţia acestei fundaţii nici- matematică pe tapet, de câte ori se apro­
crocodilul mort. un cuvânt. întemeiată de fostul Principe pie toamna. Acest falnic aşezământ de
Acuma sunt romancier fericit, dar Moştenitor, conducerea ei este numită şi cultură, înzestrat cu un select corp oro-
mereu se trezeşte în mine un gând nu aleasă, iar subt raport administrativ fesoral şi condus de-o strălucită forţă
este un aşezământ cu caracter strict in­
chinuitor: dacă nevastă-mea mă dividual. pedagogică, — nu-şi are nici astăzi clă­
direa sa proprie şi din pricina aceasta
pofteşte într’o zi să vizitez grădina Socotim o fundamentală greşală faptul deasupra lui atârnă neconten t sabia lui
:
zoologică?! acesta, pentrucă lipseşte societatea de cel Damocle. Aciuit într’o clădire vechie
mai puternic sprijin, pe care-l poate avea abandonată de fostul gimnaz reformat, —
un aşezământ cultural: de interesul opiniei Liceul Aurel Vlaicu este silit a sta ghe­
publice pentru activitatea ei. Adunările ge­ muit în încăperi scunde şi umede, în vre­
nerale al Astrei noastre sunt în aceasta
ÎNSEMNĂRI privinfă o mărturie vie, de ceea ce trebuie mece la câteva sute de paşi de el se res-
faţă în bătaia soarelui cea mai modernă
clădire şcolară, din câte sunt în Ardeal
şi poate să fie o asociaţie culturală. Lip-
sindu-i fundafiunii bucureştene acest factor fără ca cineva să-i iea folosul şi fără ca
Două asociaţii culturale. In zilele din de covârşitoare importantă, e firescă, ca ea s liniştea ei de mormânt să fie turburată nici
urmă presa românească s’a ocupai pe fie trează opinia publică prin alte mijloace. de cea mai mică mişcare. Aceasta este clădi­
larg de cele două mai importante asociaţii Intre acestea se numără în rândul întâi, rea cea nouă a gimnaziului Kun, care odată
culturale ale noastre, de bătrâna „Astra“ întinsa propagandă care i se face şi apoi cu schimbarea regimului a trebuit să în­
delà Sibiu şi de „Fundaţia Principele reclama făcută pentru preocupările ei co­ chidă ochii, căci n-a mai avut numărul
!
Carol“ delà Bucureşti. Cea dintâi din pri­ merciale, cum este cinematograful, chioş­ necesar de elev , ca să poată trăi. Pectru
lejul adunării ei generale ce se va finea curile de ziare, etc. care minte ordonată nu este până la evi­
în Zălau în 12, 15 şi 14 Septemvrie, iar Şi-aici se pune neted întrebarea, dacă o denţă clar, că această clădire, a căreia
de cea de-a doua din prilejul unui scandal asociaţie culturală e bine să scoată resur­ drept de proprietate este astăzi tras de
ivit în jurul reprezentantului ei din Ardeal. sele ei de propadandă aproape numai din altfel la îndoială de către statul român,
O paralelă între amândouă aceste so­ întreprinderi comerciale, ori e mai potrivit, — are un rost mult mal mare decât să
cietăţi culturale ni se pare, prin urmare, şi ca ea să-şi creieze aceste resurse într’o stee zăvorită şi să nu servească la nimic?
oportună şi justificată. Şi una şi alta dintre largă măsură şi din cotizaţiile membrilor De ani de zile suflarea românească din
ele au doar acelaş scop nobil: de-a răs­ şi donafiunile filantropilor. Fără a exclude Orăştie şi jur cere, ca Liceul Aurel Vlaicu
pândi în massele populare într’o măsură de tot prima solufie, suntem totuş de pă­ să fie adăpostit şi te prinde mirarea, cum
cât mai largă lumina culturii nationale şi rerea, că ea nu este îngăduit să primeze miniştrii noştri de până acum nu i-au
numai căile, pe care aceste asociaţii s’a- celei de a doua, care este singură în drept dat o justă soluţie acestei cereri. Acest
r
propie de finta lor sunt di erite. In adevăr, să constituie razimul adevărat al unei a- lucru se aşteaptă acum delà Dl ministru
în vremece Astra delà Sibiu merge pe un sociafii culturale. Petrovici, care vizitând în zilele trecute
drum bătătorit de peste un jumătate de Orăştia s-a întreţinut cu reprezentanţii
veac, fără riscuri şi fără salturi, dar cu In concluzie, fără să căutăm a ştirbi liceului Aurel Vlaicu şi le-a făgăduit tot
atât mai sigur, — tânăra Fundaţie bucu- sau reduce câtuş de pufin însemnătatea sprijinul său pentru a pune la adăpost
reşteană preferă parcă avânturile îndrăz­ Fundafiunii Principele Carol, ni se pare aceasta distinsă şcoală românească din
neţe şi pentru ajungerea scopului ei, ea totuş justificat să pronunţăm părerea, că judeţul Hunedeoarei de orice primejdie.
nu desprefueşte nici preocupările comer­ aceasta asociaţie culturală şi-ar îndeplini *
ciale, împreunate adesea cu uriaşe riscuri mult mai cu folos rostul, dacă ar căuta Un an delà moartea lui Ion Slavici.
materiale şi mai ales morale. Scandalul să-şi schimbe măcar pufin structura şi şi-ar S’a încheiat un an, decâud scritorul Ion
isbucnlt deunăzi în Cluj în jurul „directo­ înscrie în programul său deviza: pentru Slavici, care însemnează o atât de stră­
rului“ pentru Ardeal al Fupdafiunii este toţi şi a tuturora! Iar bătrâna noastră lucită dâră în literatura noastră, a închis
un indiciu, că preţioasa societate culturală Astra in criza economică de azi poate ochii pentrutotdeauna. Din prilejul acesta
princiară nu şi-a ştiut selecţiona întotdea­ n’ar fi rău să împrumute şi ea ceva din presa românească, politică şi literară deo­
una nici oamenii şi nici mijloacele. Or, preocupările comerciale ale surorei sale. potrivă, a avut cele mai selecte cuvinte pen­
acest lucru, este cel dintâi, pe care o so­ • tru meritele marelui dispărut care începe
cietate culturală trebuie să-l aibă în vedere, astfel să fie reintegrat în toate drepturilelui
dacă vrea, ea prestigiul ei moral să nu O nouă piesă şcolară a dnei Elena de scriitor ilustru. In adevăr, aceea ce e
fie zdrenfuit şi opera ei să fie cu drag Dr. Aclu. Dna Elena Dr. Aciu este astăzi vecinie, geniul său strălucitor, va rămâ­
Jmbrăfişată de opinia publică. In Ardeal ni se pare singura profesoară nea deapururi şi va fi an de an tot mai
Câtă deosebire există subt acest raport, şi scriitoare, pe care o preocupă ches­ sclipitor, tot mai apreciat. Debarasându-ne
între cele două asociaţii, este cunoscut. de patimele, care ne-au frământat deo­
Pusă pe un temeiu larg, la bătrâna noas­ tiunea teatrului pentru şcolari. Conştientă potrivă pe toţi adineaori, — astăzi ne
tră Astra conducerea nu e rezervată per­ de înrâurirea enormă, pe care o are tea­ înşiruim şi noi alăturea de aceia, cari îşi
petue unei singure persoane şi preşedin­ trul asupra formării sufletelor tinere, reamintesc numai de strălucitul său ta­
tele ei se alege periodic, prin votul adu­ dânsa a scris o serie întreagă de piese lent, care a fost o podoabă a literaturii
nării generale, fapt care exclude, ca în române. Proza lui viguroasă va face astfel
fruntea ei s'ajungă vreodată vreo indivi­ pentru copii, în care coboară cu multă să renască în noi iarăş ori de câte ori
!
dualitate, care să nu merite aceasta înalta măestrie sentimentele morale şi naţ o- am lua vreo carte de a sa în mână, nu­
distincţie. Acesta este poate şi motivul, că nale, cu tendinţa vădită de-a educa şi mai icoana senină a aceluia, care a în-
într’o jumătate de veac prestigiul Asocia- de-a întări în tinerele noastre mlădiţe şi crestat cel dintâi în istoria noastră cul­
fiunii nu a fost niciodată întinat şi nici­ turală şi politică marele adevăr, că soa­
odată eclipsat. Cei o miie de ochi ai opi­ una şi pe cealaltă dintre aceste două rele Românismului la Bucureşti răsare !
niei publice ardelene au veghiat cu sfin­ simţiri.
ţenie şi cu gelozie, ca Astra să rămâie în Această tendinţă se lămureşte viu şi
toate vremile un înalt aşezământ de cul­ din ultima piesă a dnei Elena Dr. Aciu,
tură, fără pată şl fără înclinări dubioase, care se intitulează Bunica. E o piesă POŞTA ADMINISTRAŢIEI
f
Poate munca ei nu a fost totdeauna prea ------ - - ■ - ■
avântată, ceea ce a realizat însă, a fost uşoară, cu o acţiune vie şi mai ales cu
un lucru cu temeiu, profund onest şi profund un enorm procent de patriotism plin de George lohătan: împlinim cererea Dv
rodnic, rfulfurnită acestei conduite, rădăci­ avânt şi de căldură, care dacă ar fi ni­ / N. Ionescu: Suma trimisă de Dv. am
nile el s’au înfipt adânc în solul nostru şi ţel mai impersonal, ar fi poate mal pre­ contat’o pe anul trecut. Mai aveţi de plată
ele s’au întins în toate coifurile Ardealului abonamentul pe anul acesta, adecă 300 lei.
şi Banatului. Avem tot temeiul să credem, ţios. Noua piesă a dnei Elena Dr Aciu, Binevoiţi a ne scrie cari numeri vă lip­
că acelaş lucru se va petrece şi acum, va avea, credem, aceeaş primire căldu­ sesc să vii trimitem din nou.