Page 2 - 1926-37
P. 2

Pag. 358                                C  O  S  I N  Z  E A  N  A                           12—IX 1926






              A     S O        C    I A      Ţ I U     N     I L E   C           U     L T U          R    A     L E



                                                          de I. AGĂRBICEANU

                 In  zilele  de  12,  13  şi  14  Septem   benilor, cari, prin glasuri autorizate,  cele  mai  tinere  şi  mai  mici  Aso-
              brie  se  va  ţine  adunarea  generală  au  cerut  centralei  noastre  să  des-  ciaţiuni.
              a  Asociaţi  unii  Transilvane  pentru  calece cu înfiinţarea de despărţăminte   Se ştie că după războiu s'a trecut
              literatura  şi  cultura  poporului  ro­  şi în provincia dintre Prut şi Nistru.  chiar  în  esces  de  zel  pe  acest  teren
              mân. După obiceiul devenit tradiţie,   începutul  şi  încercarea  s'a  făcut  al propagandei culturale în provin­
                    u
              „Astra   îşi  ţine  congresele  anuale   în  anul  acesta  şi  sunt  nădejdii  ca  ciile unite. Oamenii cari în viaţa lor
              tot  în  alte  centre,  pentru  a  putea   Basarabia să ajungă un teren rodnic  n’au  avut  nimic  cu  cultura  şi  pro­
              desfăşura şi programul său de lucru   pentru nizuinţele culturale ale Astrei.  pagarea ei în popor, s’au trezit eva­
              şi  festivităţile  de  ordin  cultural  în   Dar o chestiune care a fost mereu   luaţi în luminători ai neamului.
              faţa populaţiei româneşti din regiuni   sulevată delà unire şi până azi, este   E limpede că societăţile culturale,
              cât mai diferite.                   încă  şi  acum  neresolvată.  Anume  mici  ori  mari  rămân  instituţii  pe
                 înainte de unire rostul acestor fes­  cooperarea societăţilor culturale ex-  hârtie  şi  în  cazul  cel  mai  bun  cu
              tivităţi cultulturale  ambulante era şi   sistente  după  un  plan  comun,  după  un  buget  mai  mic  ori  mai  mare,
              unul  naţional,  poporul  nostru  era                                   dacă  nu  are  oameni  cari  să  mun­
              mândru  când  vedea  ce  pot  produce   o directivă centrală.           cească  desinteresat.  Am  mai  arătat
              şi cărturarii noştri, câţi sunt de mulţi   Problema  a  fost  pusă  în  sânul   şi  cu  alt  prilej  că  nu  abundăm  încă
              şi  în  ce  armonie  frăţească  ştiu  să   Astrei, în congresele „Ligei culturale“,   în  intelectuali  desinteresaţi  cari  ar
              lucreze.                            de conducerea societăţii „Principele   putea  lucra  şi  pentru  o  asociaţie  şi
                 Elementul  acesta  de  ordin  naţio­  CaroP,  şi  cu  toatecă  a  fost  bine   pentru  alta.  A  bea  avem  cadre,  la
              nal  credem  că  poate  fi  servit  încă   apreciată  de  toate  aceste  societăţi,   oraşe  ca  şi  la  sate,  pentru  o  sin­
              şi  azi,  fără  teamă  le  a  fi  ajuns  la   ca  şi  de  altele  similare,  ea  a  rămas   gură  şi  puternică  înjghebare  de  a-
              un  punct  de  saturaţie  prin  vieaţa   până acum neresolvată.         ceastă natură.
              naţională oficială. Avem şi azi des­  In raportul general al Astrei către
              tule  oraşe,  în  cari  cetăţenii  români  adunarea  generală  din  anul  trecut   Astfel  e  o  risipire  zadarnică  de
              simt o adâncă măndrie când pot vedea  se  arătau  cu  competenţă  şi  motivele   fapte pentru cutare ambiţie, de care
              festivităţile  legate  de  adunările  ge­  care  militează  pentru*  o  astfel  de   nu  se  poate  ţinea  socoteală  atunci
              nerale  ale  Astrei.  In  câte  oraşe  şi  cooperare.                   când  marile  şi  vechile  societăţi  lu­
               orăşele,  afară  de  primele  parade   Greutăţi  de  ordin  intern,  schim­  crează pentru un scop naţional bine
              militare, delà începutul unirii, şi afară  bările cari au intervenit la Fundaţia   determinat.
               de  câţiva artişti  rătăcitori mediocri,  principele  Carol,  —  sau  alte  motive
              nici o manifestare artistică culturală  au  făcut  ca  până  azi  idea  să  nu  se
               ori naţională n’a mai avut loc.    poată realiza.
                 Rolul  de  educaţie  naţionala,  de                                     Cooperarea Societăţilor culturale,
                                                                   *
               creştere  a  energiilor  naţionale  nu  a          • *                 o  armonizare  a  activităţii  lor  ar
               încetat  nici  până  azi  pentru  Aso-                                 putea  opri  pe  viitor  fărimiţarea  şi
               ciaţiunea  noastră.  Dacă  congresele   S a părut unora că pledeci ar pu­  pe mai departe a forţelor, căci am­
               ei anuale ar reuşi să fie ceea ce au   tea  fi  şi  diferite  ambiţii  cari  n’ar   biţii  se  vor  găsi  destule  totdeauna,
              fost odată : mari întâlniri prieteneşti  mai  putea  fi  satisfăcute  toate  în   dar ele pot să-şi caute ori unde teren
               unde  sinceritatea  şi  dragostea  erau  cadrele  unei  cooperaţii  şi  a  unei   de  manifestare,  afară  de  terenul
               într'adevăr impresionante prin armo­  directive centrale a Societăţilor cul­  muncii pentru luminarea poporului.
               nia  lucrărilor  congresului,  ele  ar  turale.                           E  de  ajuns  să  treci  în  vreme  de
               creşte  încă  pilda  educativă  dată   Sa  afirmat  că  sunt  societăţi  mai   iarnă prin oraşele Ardealului şi Ba­
               marilor mase.                      mici,  mai  păţin  însemnate,  creiate   natului  pentru  a  ţi  da  seama  de
                                                  după  războiu,  cari  s’ar  opune.  Dar   inconvenientul  ce  urmează  din  lipsa
                                                  nevoia cooperării, a unei armonizării   unei  directive  unitare  şi  a  ar­
                 In  vremea  războiului  şi  în  primii  a  muncii  în  materie,  s’a  accentuat   monizării activităţii culturale. Con­
               ani de după războiu şi Astra noastră  chiar pentru a se împiedeca zadar­  ferenţiarii diferitelor societăţi se în­
               şi  alte  societăţi  culturale  existente  nica  fărâmiţare  de  forţe  şi  de  fon­  tâlnesc adeseori în aceaşi zi într’un
               au  trecut  print'o  criză  destul  de  duri.  Raportul comitetului central al   oraş. Uneori conferenţiază unul după
              grea.  Nu  se  poate  însă  ascunde  a-  Astrei  către  adunarea  generală  din   celalalt,  sau  unu/  într’o  sală  altul
               devărul  că  de  câţiva  ani  Asociaţiile  anul trecut insista chiar asupra greu­  într’alta.  Se  întâmplă  ca  seri  de-a-
               noastre  culturale  şi-au  revenit  in   tăţilor ivite din înfiinţarea celor prea   rândul  să  fie  conferenţe  şi  apoi
              fire, s’au creiat chiar altele no ui, şi  multe  societăţi  culturale,  care  fie   săptămâni întregi nimic.
               că munca ce se depune pentru lumi­  care  lucrează  de  capul  lor,  şi  ade­  Cât  priveşte  Ardealul  şi  Banatul
               narea maselor este, în multe regiuni  seori  se  concurează  una  cu  alta,  în  credem că toate societăţile culturale
               ale ţării în plin avânt. ,         detrimentul adevăratei munci cultu­  existente se pot grupa în jurul Astrei,
                 De-o vreme Asociaţia ¡ noastră a  rale pe care ar putea-o săvârşi mer­  şi  împreună  cu  ea  să  lucreze  după
              putut  satisface  şi  dorinţele  Basara-  gând mână în mână şi îngiobându-se  un plan unitar şi în deplină armonie.
   1   2   3   4   5   6   7