Page 2 - 1926-38
P. 2
Pag. 370 C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 9 — I X 1926
C R I Z A D E L A T E A T R U L N A Ţ I O N A L
Ş I O P E R A R O M Â N Ă D I N C L U )
de D. I. CU CU
In preajma deschiderii stagiunei Sub aceleaşi auspicii se anunţă tul s'ar putea repartiza în buget
criza de Ia Teatrul Naţional şi de la deschiderea stagiunei anului acesta. pentru îmbunătăţirile artistice ne
Opera Română din Cluj a luat Niciun angajament nou, care să do- cesare la capitolul personalului, atât
jorme precise. Nu se găsesc inier- vtdiască un început de îmbunătăţire. al operei cât şi al teatrului. Şi a-
preţi. Bugetul celor două principale Cel mult dacă s’a înmulţit armata vem convingerea că nu greşim. Ii
instituţii de artă nu permite să se nefolositoare a probiştilor şi aşa trebuie operei 4 cântăreţi de frunte
dea salarii corespunzătoare cerin destul de numeroasă. cari să fie plătiţi cu 120.000 de
ţelor de astăzi artiştilor, actori şi La Operă, deşi ne apropiem de .lei pe lună; asta face în buget
cântăreţi, de prima calitate, iar dacă sfârşitul lui Septembrie, situaţia e 1.500000 lei în plus. Ii trebuie tea
dela Teatrul Naţional n’au plecat cel pupn mai limpede: nici nu s'au trului încă şase actori buni. plătiţi
încă jruntaşii, cum au plecat dela început repetiţiile. Lipsurile din tre cu 75 000 lei lunar; asta face un
Operă, japtul se datoreşte întâm cut, agravate prin demisiile din anul milion anual. In total ar fi nevoie
plărei că cererea de actori nu este acesta, au lăsat instituţia fără per de 2 500 000- 3000.000 lei anual
aşa de mare la Bucureşti, cum e sonalul artistic trebuitor. Cele câ în plus. Economia dela montările
cea de cântăreţi. teva oferte venite dela Bucureşti, operei, dacă ele se reduc la lucră
Aceasta însă nu înseamnă că Tea prin intermediul ministerului culte rile de strictă necesitate specifică
trul Naţional se află mai puţin în lor şi arlelor, au fost respinse. O- reprezentaţiilor ei, ca şi dela ale
criză decât Opera. De ani de zile pera n’are de unde plăti salariile teatrului, ar putea f i de 1500 000
cadrele de protagonişti ale Teatrului cerute. Şi opera continuă a sta în lei. Economia de personal technic
suni incomplecte. Actorii pe cari îi chisă şi a consuma un buget de şi administrativ ar acoperi restul
are trebuie să jacă faţă tuturor ne câteva milioane cu plata orchestrei, până la 2 milioane, iar diferenţa
voilor, iar multe piese nu se pot a corurilor şi a soliştilor fără ocu de 1 milion în plus s'ar obţine uşor
juca pentrucă nu sunt actori potri paţie fiindcă nu se mai găseşte încă dela ministerul cultelor până ce
viţi genului. Lipsesc teatrului nostru suma de 1 - 2 milioane anual pentru publicul se va convinge că merită
multe elemente indispensabile ori principalii cântăreţi absolut necesari susţinute spectacolele bune ale in
cărei înjghebări dramatice. Rolurile * * stituţiei. Pe lângă aceasta, teatrul,
feminine de mare dramă, când nu Dar criza aceasta de care sunt cu un spor de şase protagonişti ar
le joacă dna Bârsan, nare cine le cuprinse şi Teatrul Naţional şi O- putea să deservească şi cerinţele de
juca, sau se joacă cu improvizaţii pera Română din Cluj nu se măr teatru ale celorlalte oraşe ardele
dictate de împrejurări cu totul stră gineşte numai la personal artistic. neşti, răspunzând astfel problemei
ine de orice consideraţie artistică. Mai presus de această lipsă este de propagandă prin teatru.
Rolurile de prime-amoreze în drama criza de conducere, de care sufăr Mergem chiar mai departe şi ne
modernă sunt jucate de câţiva ani, amândouă aceste instituţii. Organi gândim, cu riscul de a fi arataţi cu
cu o dezolantă monotonie, de mereu zate separat în cuprinsul aceleiaş degetul de sacerdoţi intelectualis
aceeaşi actriţă cu oarecari calităţi clădiri, ele se irosesc pe căi deose mului pur, că instituţia ar putea da
de ingenuă, dar fără nicio resonanţă bite fără motive fireşti şi fără scop, mult mai bune rezultate complectată
pentru acest gen dramatic, nu aşa făcând cheltuieli inutile pentru de cu o echipă de operetă. Exemplul
de uşor precum s'ar crede. Rolurile coruri şi costume proprii, utilizând teatrului maghiar, care fără nicio
de prim-amorez, de asemenea, sunt două serii de personal technic şi subvenţie se menţine, ne stă viu la
deţinute de un actor cu însuşiri bune, şicanându-se reciproc la orice oca îndămână. Corurile şi orhestra o-
într'alt gen însă. zie. Ori toate aceste cheltuieli de perei servesc şi operetei, care pe
Şi am putea continua seria lip prisos şi toate aceste zadarnice fre lângă artiştii ei proprii, împrumută
surilor. Dar e inutil Ele sunt în cări sunt o imensă pagubă în bugetul dela dramă şi dela operă unele ele
deajuns de cunoscute şi celor dela statului. Montările diferite, în ceea mente de valoare.
conducerea teatrului şi publicului. ce priveşte unele decoruri de ca Astfel complectată instituţia ar
Din cauza lor spectacolele merg racter general şi costumele pentru da roade admirabile, stârnind în
şchiopătând, deşi mai totdeauna an cor şi figuraţie, încarcă, în mod publicul românesc de toate catego
samblul e bun considerabil cele două bugete, ca şi riile, interesul care astăzi îi lipseşte
Ca şi la Operă, an de an ele plata celor două rânduri de electri pentru teatru. Căci oricâtă savantă
mentele de valoare au plecat, iar în cieni, croitori, coajeuri, oameni de grijă s’ar pune în selecţionarea
locul lor s'au adus începători, cari serviciu la regisorat, recuzitori, ser spectacolelor de dramă şi comedie,
numai în rare cazuri au dat mai vitori, iar în administraţie a secre alăturea de spectacolele de operă,
mult, decât vagi nădejdii. In golu tarilor, a contabililor, a administra cu săli goale nu se realizează ni
rile rămase au trebuit să apară, torilor, ş. a. m. d. mic. începând dela operetă, o anumită
printr'un plus de muncă, cei rămaşi Cu o conducere unică, artistică parte din public, şi din nefericire
şi buni, când nu s'au făcut rând şi administrativă sarcinele bugetare cea mai numeroasă, va învăţa să
ambiţiunilor ocrotite de interese stră cauzate de cele două administraţii vină la teatru.
ine teatrului separate at fi evitate, iar exceden
