Page 7 - 1926-38

19—IX. 1926 C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 375

Căci tot ce vedeam însumi era
alergul convulsiv al talazurilor de Î N S E M N Ă R I
oameni sub soarele zgârcit, sub ploaia
şi negurile darnic boite de funin­
ginea coşurilor de fabrici, spre afa­ Intre regionalism şi provincialism. meţie intelectuală, artistică şi literară cu
ceri spre viaţă. In notiţa noastră din săptămâna trecută, caracter local. Dar acestea nu din vina
în care explicam „Rampei“ că ne califică redactorului revistei lipsesc. Literatura
Ci într’o zi — pe Gower Street, greşit regionalişti, d. R. D. (în care ni se pură ardelenească e încă puţmă şi revista
în faţa lui Uaiversiiy Coilege — pare că se semnalează d. Romulus Dfanu) nu poate publica decât ce are la îndă-
am văzut în pripită fugă un convoi se căzneşte să găsiascâ expresia unei mână. Partea de informaţie cu caracter
de automobile. mâhniri. D. R. D. îşi face zădarnic de local şl interpretativ de asemenea nu se
lucru. Notiţa noastră e precisă: explică.
poate îmbogăţi atâta vreme cât revista
După primul automobil nu se tara Dar se pare că d. R. D. care îşi vâră se redactează într'un mediu aproape lip­
nici un papuc... de nuntă. un deget în nas şi face spirite pentru fe­ sit de viaţă intelectuală şi artistică româ­
tele de prăvălie, are o deosebită predi­ nească, precum este Sibiul.
Şi în prima clipă nu mi-am dat lecţie să ocolească chestiunile. Ni-a acu­ Dacă revista ar fi mutată la Cluj, aşa
seama ce era acel obiect straniu, zat de regionalism pentrucă i s’a părut cum s’a mai propus, ni se pare, ea ar
de mărimea unui om din vechiculul ciudat că vorbim de o literatură ardele­ putea'să apară în mai bune condiţii. Mem­
nească cu prioritate în coloanele noastre
din fruntea celorlalte într’o presti- faţă de producţia literară românească de brii secţiunilor având mai mult contact
cu resista ar da o mai bogată contribu­
ssimă alergare; dar când am price­ pretufindenea. I-am explicat că această ţie, iar din mediul intelectual, care aici
put am tresărit. conduită a noastră nu este ceea ce se în­ nu lipseşte, cronicamăruntă s’ar înviora.
ţelege curent prin regionalism, tendinţă Şi desigur că atunci „Transilvania nu
In automobilul spaţios zăcea în­ divergentă literafurei naţionale, ci din po­ va mai avea de ce fi obiect de critică în
clinată cu cununi de flori deasupra, trivă caută să exprime o contribuţie pro­ adunările generale ale „Astrei“.
„cutia oblongă“ din teribila sch’ţă vincială specifică în cadrele de manifes­ •
putridă a Iui Edgar Poe, cutia pe tare ale totalităţii sufletului românesc. Moartea lui Mihall Procopiu. A murit
Pentru a nu se face confuzie în această
care nici unul dintre noi nu o poate chestiune de nuanţă, i-am zis atitudinei printr’o întâmplare de neexplicat, ziaris­
zări fără să simtă în suflet o undă noastre provincialism, spre deosebire de tul valoros care a fost Mihail Em. Pro­
neagră. regionalismul cunoscut în deosebi din viaţa copiu. Tânăr încă, plin de vigoare, Pro­
noastră politică. copiu se operase de apendicită şi era în
In automobil era un sicriu. Totuşi d. R. D, continuă a confunda afară de orice pericol. In ziua când a
M’a înspăimântat şi cutremurat regionalismul cu provincialismul cultural, fost scos pe dric pe poarta spitalului de
graba cu care mortul alergă spre intercalează în texte semne de nedumerire ortopedie din Cluj. el trebuia să iasă sănă­
tos. Soarta a vrut altfel. Un atac de inimă
ultimu-i locaş, urmărit de automo­ şi ne întreabă: este sau nu este regio­ l’a răpus ne neaşteptate.
nalism ?
bilele viilor în aceiaşi nebună goană. Ce-i putem răspunde? In capul dlui R. Mihail Em. Procopiu, redactor al zia­
Şi-am înţeles de ce în Londra nu D. s’a înfipt ideea că ceea ce facem noi rului „Patria“ şi vice-preşedinte al Sin-
oicatului Presei Române din Ardeal şi
mai există’ vechile convoiuri ale e regionalism şi stăruie a sta acolo în­ Banat, a fost un ziarist care şi-a cucerit
fiptă cu toate explicaţiile ce i se dau. Dar
morţilor: ele ar ţine pe loc circu­ să ni se permită o întrebare, poate că cu cinste locul de frunte ce-1 ocupa în
laţia înfrigurată a viilor îa goană ceea ce numeşte d-sa regionalism e iden­ presa ardeleauă. Temperament pasionat,
după afaceri, după fericire, după tic cu ceea ce numim noi provincialism el şi-a iubit meseria şi a cinstit-o. Cult
şi inteligent de o cultură generală bogată
dragoste. şi ne pierdem vremea discutând zadarnic: aşa cum se cere ziaristului, fără savantlâc,
Ce înţelege d. R. D. prin regionalism ?
Şi astfel sicriele rând pe rând, se Cum numeşte d-sa literatura lui Sado- dar cu putere de orientare rapidă şi dis­
cernământ sigur in toate domeniile de
precipită repede, repede, dinspre vâr­ veanu, sau a lui Creangă, literatură regio­ manifestare omenească, Procopiu aducea
tejul caleidoscopic de viaţă al Lon­ nalistă moldovenească sau literatură cu în scrisul său zilnic o notă puternică de
caracter specific provincial ? Acelaş lucru
drei spre imensele cetăţi liniştite despre Popovici-Bânăţeanu, despre Troian personalitate ziaristică, un avânt cald şi
cu milioane de monumente şi cruci Demetrescu, despre Brătescu-Voineşti, de­ o generozitate larg risipitoare.
funebre din juru-i. spre G. Coşbuc şi I. Agârbiceanu, despre Camarad bun şi adversar totdeauna
Leca Morariu şi despre I. Buzdugan. loial, presa românească din Ardeal pierde
Cutiile oblonge în goană nebună: • prin moartea lui Mihail Em. Procopiu, o
Time is money, „Astra“ şi revista ei. Io adunarea ge­ nepreţuită capacitate de muncă şi un apă­
Time is life. nerală anuală a Astrei, ţinută de curând rător veşnic treaz prestigiului ei.
4/9/26 Londra British Museum. la Zălau, în care s’au exprimat bune gân­ •
duri de înfrăţire, cineva a ridicat o sumă Scriitori în politică. D. Mihail Sado-
de obiecţiuni critice asupra felului cum veanu, aiuns la deplină maturitate literară,
se intocmeşte „Transilvania“, revista o- s’a hotărît să păşească în politică, nu
ficială a „Astrei*. Faptul nu e nou. De pentru a face ceea ce obişnuit se înţelege
câţiva ani, îa fiecare adunare generală şi la noi prin această vorbă, ci pentru a
în fiecare şedinţă a comitetelor reunite lucra cu mijloace mai bune la culturali­
se ridică aoroape aceleaşi obiecţiuni. zarea maselor populare. Şi cum fără un
Aceasta ar fi să afirme mai întâi un partid nu se poate face politică, d. Sado-
spirit critic viu în sânul intelectualităţii veanu s’a înscris în partidul în care i-a
ardeleneşti, deşi ni se pare că observa- plăcut, candidând la Bihor pentru un
ţiunile ridicate în acest an contra „Tran­ scaun de deputat.
silvaniei* nu sînt aşa de întemeiate ca »Până aici toate sînt în regulă. Intrând
cele de acum 3—4 ani. în politică, d. Sadoveanu trebuia să se
Datorită criticelor ce i s’au adus ne­ aştepte că va fi întâmpinat de adversari;
contenit „Transilvania“ s’a îmbunătăţit candidând dsa trebuia să se pregătească
mult. In locul mereu aceloraş procese să suporte neplăcerile oricării campanii
verbale şi dări de seamă, fără prea mare electorale. Cu toate acestea ni s’a părut
însemnătate pentru cititorii de reviste, oarecum ruşinoasă adversitatea manifes­
au început să apară în paginele ei tot tată împotriva dlui Sadoveanu. Nu vorbim
mai multe studii şi articole. Prin contri­ de măruntele gazete scrise de oameni
buţia secţiilor nota de intelectualitate a fără răspundere, cari nu se pot lua în serios
a devenit mai accentuată. Ceea ce se nici când lauda, nici când î j ă. Vorbim
pare că lipseşte tncă „Transilvaniei este însă de unele ziare pe cari li ani apreciat
literatura pură şi contribuţia de infor- totdeauna ca serioase şi cari, faţă de