Page 8 - 1926-38
P. 8
s
Pag. 376 C O S I N Z E A N A 19—IX. 1926
bunele intenţii ale dlui Sadoveanu, n’au trescu, care pleacă la Paris să ne repre fänescu, N. Dimitriu, C. Simionescu, Al.
găsit că este momentul să pună oarecare zinte la Institutul de cooperaţie intelec Şerban şi dnele Olimpia Bârban, Stanca
stavilă patimei şi relei credinţe. Astfel tuală, vor scoate „Cetatea Literară“. D. I. Alexandrescu, V- Cronvalt, Nunuţa Ho-
ni-a fost dat să vedem unul dintre aceste Vinea anunţă reapariţia „Contemporanu doş, etc. Piesa este pusă in scenă de d.
ziare compară ne Sadoveanu in cam lui“, iar scriitorii din jurul dluiG. Murnu, Sică Alexandrescu
panie electorală cu Aganiţă Dandanache, vor face să reapară, fără d. Murnu se *
iar din întreaga operă literară a acestui zice „Viaţa Literară". In foyerele teatrului se repetă „Şcoala
strălucit scriitor rezumându-se totul la Lista nu e complectă. Se aşteaptă rea femilor“, comedie în 5 acte de Moliere
câteva „vagoane de maculatură literară“. pariţia „Vieţei Româneşti“, revista de si „Maestrul“ piesă în 3 acte de Mir cea
Atâta este Sadoveanu pentru acest ziar serioase preocupări literare dela Iaşi, a Ştefănescu. Cea dintâi sub dire.ţia de
ia care totuşi lucrează câţiva scriitori , şi „Ramurilor“ unde străluceşte verbul dlui scenă a dlui I. Stănnescu-Papa, iar a
5
atâta însemnătate numai se dă intrării Iorga şi aprecierea critică cumpănită a doua, a dlui Şt. Braborescu.
scriitorului în viaţa publică? dlui Tomescu, a „Flamurei“, a „Datinei“ *
Desigur că dacă cel ce a scris aceste şi a atâtor reviste, cari cu forţe reîmpros
batjocuri, nu pentru Sadoveanu, ci pentru pătate vor înviora mişcarea noastră li Cărţi pentru copil. In excelenta re
înseşi literatura românească, n’ar fi fost terară. vistă populară „Cele trei Crişuri pentru
popor“ d. Gh. Tulbure, un eminent factor
călăuzit cine ştie ce veche duşmănie *
literară, ziarul adversar candidaturei dlui de cultură din Bihor, ridică problema
Sadoveanu ar fi găsit alte argumente po Reorganizarea editurei Casei Şcoa- lecturii infantile la sate. E dureroasă
trivnice, mai puţin ruşinoase. Din neferi lelor. D. I. Petrov.fi, ministrul instrucţiei constatarea că la sate copiii nu citesc,
cire, nădăjduind în participarea scriitorilor publice, a venit in fruntea acestui depar dar este din nefericire foarte adevărată.
Cei ce nu isbutesc să se sustragă ş olii
la viaţa politică un mij'oc de îndreptare tament cu un larg program de reforme r*mân la lectura silită a cărţilor didactice
şcolare şi culturale. Prima sa grijă a fost
a moravurilor publice. începem prin a
reedita, cu mai mare îndârjire josnicele să redea viaţă editurei Casei Şcoalelor, şi aceasta oentrucă n'menea nu şi dă
osteneala să deschidă ochii părinţ lor a-
procedee din viaţa politică. Şi, e rău că care incomplect organizată, liocezea îi
o facem 1 rare publicat i, de multe ori fără o reală supra bunelor cărţi de lectură pentru
* valoare. copii Ţăranul cel mai avut trăieşte in
concepţia că copilul, dacă nu se joacă
începutul făcut se anuDţă promiţător.
încă o pierdere: Vasile Bogrea. Su Pentru a da o normă de funcţionare edi sau nu paşte vitele altăceva nu poate
ferind de multă vreme, enimentul profesor turei Casei Şcoalelor, publlcsţiunile ace fice. Nimenea nu 1 învaţă să i dea co
dela univers'tatea din Cluj. Vasile Bogrea, steia vor fi cuprinse în patru biblioteci pilului o carte, cu care, tolănit pe iarbă
s’a dus să se opereze la Wiena. Dar nici cu caracter de popularizare şi anume : vrrde la păzit vitele, să-şi lumineze min
această încercare n’a reuşit şi omul s’a O bibliotecă pentru chestiuni filosof ce tea şi să-şi îndulciască sufletul.
stins acolo între străini, în vârstă de şi pedagogie, care va funcţiona sub su Literatura bună pentru copii nu ne
44 ani. pravegherea unui comitet compus din lipseşte ci numai îndrumarea sănătoasă care
Vasile Bogrea a fost o mândrie a Uni d, prof C Rădulescu-Motru ca preşe să deschidă vad pentru dorinţa de lu
versităţii noastre. Vasta sa erudiţie se dinte, şi dnii prof. G. G. Antonescu, mină a sate'or şi în acest sens trebuie
risipea darnic dela catedră, în admirabile Petre Andrei. Ştefănescu Goangă şi Ie- să se lucreze, cu deosebire.
conferinţe publice şi în numeroase pagini şeaau, ca membri ;
de revistă. o bibliotecă pentru chestiuni istorice şi
Dar Vasile Bogrea n’a fo3t numai omul filologice, care va funcţ'ona sub condu
de ştiinţă cunoscut şi apreciat de toată cerea unui comitet compus din d. prof.
lumea, ci şi un literat distins şi un zia N. Jorga, ca preşedinte, şi dnii George B I B L I O G R A F I E
rist cu suflet sensibil, închinai întreg ma Brătianu, C»racostea, I. Lupaş şi o per
rilor cauze de cultură şi patriotism. Co soană care va înlocui pe regretatul V.
laborând ani de zile alăturea de dl Iorga, Bogrea, mort pe când se semna această Editura „Sămânătorul“ Arad
la „Neamul Românesc“ şi la „Ramuri“, numire ;
;
el lasă risipită o bogată activitate critică o bibliotecă ştiirţ fică supraveghiată de Volbură Poiană: „l ata din Ardeal“,
şi publicistică, în afară de câteva poezii dnii prof. Pompei şi P. Bogdan ; Poem naţional. Preţul Lei 10.
de multă simţire şi adâncă cugetare. şi o bibliotecă literară supraveghiată Dr. S. Stanca: Greva şi alte povestiri
Ros necontenit de nemiloasa boală de de un comitet compus d'n dnii M. Dra Preţul 5 Lei.
stomac, care l’a răpus, Vasile Bogrea s’a gomirescu, M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu,
pierdut astfel în manifestări mărunte, cari C. Moldovanu, Alfred Moşoiu, A dp Herz, Lucian Blaga: „Ferestre colorate“ în
dacă ar fi adunate şi ciasate cu price G. Topârceanu, I. A. Basarabescu şiMir- semnări şi fragmente. Preţul 10 Lei.
pere ar da câteva volume de o rară va cea Rădulescu. Ariştofan: Păsările (comedie) traducere
loare. Acesta credem că ar fi cel mai bun Astfel reorganizată editura Casei Şcoa în versuri de St. Bezdechi. Preţul 15 Lei
omagiu de adus omului, care a asimilat lelor se poate nădăjdui că ea va da va
suferind şl s’a irosit cu dărnicie, neavând loroase publicaţiuai. Opera începută ar Tudor Vianu: Masca Timpului. Critică
niciodată pacea trupească de a se con mai trebui însă complectată cu o comi- literară Preţul 10 Lei.
sacra unei opere întregi. slune administrativă, care să asigure pu-
* blicaţiunilor Casei Şcoalelor o mai bună A APĂRUT
răspândire. Felul cum se făcea până
Reapar revistele. Vremea a început Cântările Liturglei pentru Copii şi Popor
să se răcorească şi traiul în oraşe de acum colportajul lucrărilor editate aici de D. G. Kiriac Profesor la Conservatorul
este sub orice critică. Cărţile apărute in
vine suportabil. Din colţurile de refugiu de Muzică din Bucureşti
şi odihnă literaţii se i torc la ocupaţiile editura Casei Şcoalelor sunt o raritate în Melodiile acestei liturghii pe o singură
lor de oeste an. Şi faptul începe să se librării, nu fiindcă se vând ci pentrucă voce sunt in spiritul tradiţional al cântă
simtă. Revistele îşi anunţă reapariţia rând nu se trimit. rilor din biserica noastră şi curg uşor şi
pe rând. Cenaclul literar al dlui Lovi- * natural. Din întreaga liturgie respiră un
nescu şi-a reluat şedinţele, în cari se ci Dela Teatrul Naţional. Stagiunea Tea spirit de evlavie, smerenie şi duioşie, pre
tesc cântece noui la altar vechiu. „Sbu- trului Naponal se va deschlee Sâmbătă cum şi o notă sărbătorească. Aprobată de
rătorul“, revista cenaclului va reapare în 25 Sept. cu „Răzvan şi Vidra poem dra Sfântul Sinod şi de Ministerul Instrucţiu
8
curând, ca expresie a micei lumi literare matic în 5 acte de B. P. Haşdeu. In ro ne!, această lucrare, corespunzând nevoilor
din jurul dlui Lovinescu. lurile principale apar d-nii Z. Bârsan, bisericeşti şi şcoalei este menită să fie
In luna Octembrie se anunţă reapariţia N. Neamfzu-Ottonel, I. Stănescu Papa, cântată pe tot tntinsul ţării de copii şi de
„Gândirii“, mai cochetă ca oricând, în haina Dem Mihăilescu-Brăila, Virgil Vasilescu popor şi va aduce reale servicii preoţilor
ei de artistică înfăţişare. O aşteptăm cu plă Al. Ghibericon, Mişu Ştefănescu, N. Di- şi învăţătorilor maicuseamă la ţară.
Depozit general la
cere pentru paginile ei de bună proză mitriu, Dera. Psatta, etp,. şi dnele Olim
beletristică şi pentru selecta grijă de cul pia Bârsan, M. Miriam. Virginia Cronvald Institutul de Arte Grafice N. D. Miloşescu
tură şi intelectualitate pe care o exprimă etc., Tg.-Jiu. Preţul 25 Lei exemplarul — Ex
în cronici şi studii. A doua premieJă „Evantaiul“ comedie pediţia se face cu ramburs.
Un alt cenaclu, strâns în jurul dlui în 4 acte de Fiers şi Caillavet, va avea
Dragomirescu, va face să reapară „Re loc Marţi 28 Sept. In rolurile principale
vista VremeiV Prleţenii dlui Carail Pe- apar dnii N. Neamţzu-Ottonel, Mişu Şte-
