Page 10 - 1926-39-40
P. 10
Pag. 390 C O S I N Z E A N A 3—X 1926
c Ă R Ţ I L E
Ion Dongorozi: „Socoteli gre sugest'v această mică şi sguduitoare maturităţi literare, fără a însemna,
şite“. — Editura Scrisul Românesc tragedie. cum se obicinuieşte la noi, un sfârşit
Cralova. — Intr’un elegant volum, Aceeaşi înţelegătoare înclinaţie de carieră. Dimpotrivă sufletul său
ca dealtfel toate lucrările editurei spre tragedia măruntă a vieţei celor deplin armonic îşi perfecţionează
craiovene, d. Ion Dongorozi adună mulţi se desprinde şi din nuvela necontenit resonanţa, mereu sensi
Ia un loc opt nuvele, parte din ele „Domnul Tache Marincu“. bilă la lumea din afară. Maturitat a
publicate răzleţ în diferite publica- Talentul de povestitor al dlui se rezumă, aşa cum trebuie, la mij
ţiuni periodice. Analist fin şi po Dongorozi, de povestitor cu puter loacele de realizare artistică.
vestitor totdeauna sugestiv, d. Don nică intuiţie psihologică, răsare însă Această rară calitate Ia literaţii
gorozi alăturea de Cezar Petrescu, din „Domnul Şef“, în care sgudu- noştri o putem urmări în lungul
Lascarov Moldovanu şi Gib I. Mi- ito'rea tragedie a unei familii de celor treizecişipatru poezii ale vo
hăescu, e unul dintre talentele cele oameni detreabă este minunat re lumului, în cari evoluţia corespun
mai remarcabile ale prozei beletris dată. Nimic nu trădează nota neve zătoare vremllor nu lipseşte şi în
tice contemporane. Cele şase volume rosimilului, dar nici nu te poartă cari totuşi poetul nu se lasă furat
de povestiri, schiţe şi nuvele, pu numai pe calea netedă a realului de succesele ieftine ale creatorilor
blicate până acum stau mărturie. pipăibil şi vizibil. Autorul te Intro de mode literare. D. Mureşan ră
In proza dlul Dongorozi musteşte duce discret în viaţa morală a cu- mâne un credincios al tradiţiilor
gândirea sănătoasă şi s'mţirea cu conului Todlriţă Cosmeanu, şeful de cinstite literare:
rată, redate îr.tr’un stil limpede, vioiu, gară dela Tecuci, şi trăieşti împre
curgător. ună fatalitatea care, cu toate faptele „Şi ’ntocmai ca o Floarea Soarelui
lui bune, îl poartă spre nenorocirea „Ce toamna-şi itr.ovoaie pe câmpie
lată din acest volum, schiţa atât „Creştetul greu de doruri şi seminţe
de sobră, atât de concentrată, cu finală. „Ce vor sluji aceleiaşi credinţe
care se desch de volumul: „Scăpat“, Pagini colorate, de fină şi conţi „In primăvara ce-o să vie, —
problema inadaptabilităţii la mediu nută ironie, se închid în „Socoteli „Pe ogorul vieţei mele cat smerit
se desprinde simplu, firesc, fără greşite“, în „A deraiat un expres“, „Spre tot ce-a fost păiş sau floare vie,
pledoarii. Autorul, preocupat de i- în „Furtună trecătoare*, în' „Anti- „Spre tot ce după mine va să ’nvie
deea frumosului iese din cadru; el hârţ“ şi în „Satisfacţie“. „Din sufletul colindător prin zări
„Rod nd nepieritoare ’nsemânţări.
prinde şi schiţează numai faptele. Volumul se citeşte cu plăcere, (Floarea Soarelui
Întreaga viaţă ch'nuită de mahala dintr’o sorbitură, pentru stilul co
de provincie cu cerinţele ei altfel lorat şi veşnic nou în expresie şi Cu aceste gânduri mărturisite dis
decât ale vieţei săteşti, cari deviază mai cu seamă pentru arta subtilă cret, volumul acesta închinat vieţei
viaţa lui Fanache şi îi crează un pe care o coprinde în teme f reşti, câmp neşti, cu farmecele şi durerile
desechilibru permanent, e prinsă în profund omeneşti. ei, cu ceeace poate să poetizeze
câteva rânduri de un sguduitor dra ♦ dorul intelectualului smuls de prea
matism. Cel care sufere mai puter curândă vreme din mijlocul ei, cu
nic desechilibrul este copilul vitreg, Teodor Murăşan: „Chiot câm prinde pagini de rară şi curată
Mitrică, străin în această viaţă nouă penesc, “ versuri. — Ed. „Ardealul“ poezie.Natura nu este, în versurile dlui
şi acasă şi între cei de o vârstă cu Cluj, 100 lei. — D. Teodor Mură Mureşan, motiv de siropoase im
el, la şcoală. Urgisit sub adăpostul şan e unul dintre cei mai talentaţi nuri sau de deşuchiate necuviinţe
părinţilor, slab şi neputincios faţă poeţi ardeleni. Poezia dsale sănă realisto-expresioniste, ci sprijin mo
de cruzimea neînduplecată a cama toasă, exprimând totdeauna un gând ral pentru un cuget care cugetă şi
razilor de şcoală, imorali şi pervertiţi drept sau un sentiment simţit sin îşi caută un reazăm sănătos. Această
din instinct, Mitrică sufere bătăi şi cer împodobeşte numeroase pagini întoarcere a intelectualului la mediul
baljocuri cu răbdarea tăcută a ţă din revistele serioase apărute în de unde a pornit este fericită. Po
ranului, iar când nu mai poate indura, Ardeal în ultimii 15—20 de ani. etul se reconfortează şi se înalţă
se rupe scurt din această viaţă Premiul care i s'a acordat, acum peste măruntele mizerii ale vieţii
străină lui, luând-o în neştire peste câţ'va ani de către Academia Ro de toate zilele, cari îmbătrânesc
câmpuri, în ajun de Crăciun, spre mână pentru volumul de fragede înainte de vreme şi deviază bune
Corbasca, unde nimenea nu-1 bătea versuri „Fum de jertfă“ n’a fost inclinaţiuni fireşti.
şi unde nimăroi nu-i era de bat decât recunoaşterea oficială târzie Acest echMibru moral se sugerează
jocură fiinţa lui firavă de orfan. a talentului unui om modest, talent şi cititorului din poez'a sobră, ci
de multă vreme intrat în conştiinţa
In câteva scene, de un realism iubitorilor de literatură de aici. zelată a volumului, pe care îl reco
dureros, fără să fie abject prin voinţa Noul volum al dlui Teodor Mu mandăm cu căldură cititorilor noştri.
autorului, d. Dongorozi zugrăveşte răşan este expresia unei depline Manole Ampolanu