Page 11 - 1926-39-40
P. 11
19—IX. 1926 C O S I N Z E A N A Pag. 391
I N S Ë M N Ă R I
Iniţiativa, iniţiativa trainică, dă- lor spre mare, să dovedim că înţe turale existente. La ultima adunare a
Astrei, tinută de curând la Zălau, prob
dătoare de viată şi rodnică de gând, legem rostul covârşitor al acestei lema a fost atinsă în treacăt, iar necesi
iar nu iniţiativa— foc de paie ce că- stăpâniri, iar aceasta s’o arătăm nu tatea colaborărei societăţilor culturale în-
pătăuieşte pe arivistul politic,— este numai prin cuvânt şi prin scris, ci tro acţiune comună puternică a fost relevată
la noi o floare destul de rară. Ini prin faptă. mai pe larg în şedinfa plenară extraordi
ţiativa ca apostolat cultural şi na Barbu Brădescu nară a secţiilor unite ale acestei societăfi,
când d. Onisifor Ghibu a expus imensele
ţional, aşa cum a îrţeles-o o viaţă * greutăfi pe cari şi „Astra“ le-a întâmpinat
întreagă profesorul Iorga, pare că-şi Federalizarea societăţilor culturale. în Basarabia. Cu o acţiune comună, uni
află adepţi tot mai numeroşi în ge D. Mihail Dragomirescu redeschide, în- tară, regiunile încă refractare spiritului
neraţia tânără. trun foileton publicat în „Universul“, ches culturei româneşti vor ceda mai uşor, iar
propaganda culturală în celelalte părţi ale
tiunea federalizării societăţilor culturale.
Este o adevărată bucurie sufle Dsa se ocupă în deosebi de spiritul acestei fărei, făcută cu metodă, ar da rezultate
tească să poţi sublinia iniţiativa idei şi crede că cea mai bună realizare imens superioare celor ce se obfin astăzi
universităţilor populare şi mai ales a ei sar face printr’o repartiţie de atri în starea în care ne găsim.
*
munca universităţii mezine de pe buţii între stat şi conducătorii fireşti ai
Coasta de Argint. Datorită spiritului societăţilor culturale, şi anume d. Drago Moartea lui Al. Sadi-Ionescu.
mirescu este de părere ca. federaţia să
practic şi harnic al prietenului Oc- funcţioneze „sub controlul consiliului de A căzut deunăzi pe neaşteptate la
tavian Moşescu, organizatorul dibaci miniştri, în privinţa mijloacelor; sub con postul de onoare. Capul i s’a încli
şi stăruitor al acestei întreprinderi trolul comitetelor speciale, în privinţa exe nat domol peste vrafurile de cărţi
culturale, seria conferinţeloi , una cuţiei şi sub controlul comitetului central şi reviste, pe cari le foileta cu rară
1
al preşedinţilor tuturor societăţilor, în
mai interesantă decât alta, începută privinfa directivelor.“ Controlul statului, pricepere şi discernământ, pentru a
de Bucuţa, Neniţescu şi Ion Marin după d. Dragomirescu e necesar, pentrucă alege din mulţimea de vorbe ti
Sadoveanu, a continuat prin prele federaţia nu ar putea funcţiona fără spri părite piatra preţioasă, nisipul scân-
gerile profesorilor universitari I. Si- jinul bănesc al statului şi deci, statul dând teetor al adevărului etern, al gân
banii, el are şi dreptul de a şti ce s’a
mionescu, C. Vâlsan şi Em. Panai- făcut cu aceşti bani. dului bun, al cugetului curat.
tescu, care au adus fiecare entuziasm înainte de toate e cu deosebire îmbucu Al. Sadi-Ionescu, ajutorul de bib
şi pricepere pentru cauza naţională rător că ideea strângerii în acelaş mă- liotecar al Academiei, era unul din
a Dobrogii noastre. nunchiu a asociafiunilor şi societăfilor acei muncitori tăcuţi şi harnici, cari
Profesorul Simionescu a vorbit, culturale, în vederea unei acfiuni comune fără surle şi tobe ţin temelia edifi
mai spornice, a început iarăşi să intere
în grai dulce de răzăşul moldovan, seze cercurile culturale. Noi am fost cei ciului nostru cultural. Om de o vastă
de conştiinţa naţională, prea puţin dintâi cari, observând desavantajele acfiunei cultură, animat de un viu spirit
luminată în Lţa invaziei străine. izolate a acestor societăţi, ni-am exprimat ştiinţific, el era unul di tro cei mai
Despre valoarea economică şl poli convingerea unei mai bune acţiuni in comun. de seamă bibliografi ai ţârii poate
Dar ideile dlui Mihail Dragomirescu, „unul din primii bibliografi în sensul
tică a Dobrogii a vorbit geograful cari desigur că exprimă bune intenţii, nu ' r
Vâlsan, care este un suflet curat şi lu ni se par în totul potrivită scopului urmărit, j $ ştiinţific al cuvântului. Munca lui
minat, cunoscător temeinic al împre Fuzionate sau federalizate, societăţile cul la „Academic* nu s’a rezumat la a
jurărilor istorice din Dobrogea şi, turale existente aduc, unele o avere proprie cataloga, ceea ce obişnuit se înţe
mai presus de toate, om desinttre- considerabilă, iar altele un trecut de glo lege prin bibliografie, ci la a dis
rioase fapte culturale. Şi averile şi faptele
sat, iubitor de neam şi de muncă de cari vorbim s’au realizat fără controlul tinge şi a categorisi după juste
românească. statului, deşi de multe ori contribuţia bă criterii ştiinţifice.
Profesorul de istorie antică delà nească a statului n’a lipsit. Ar fi deci o Buletinele lui bibliografice pe cari
universitatea din Cluj, domnul Em. ofensă pentru seriozitatea acestor impor începuse să le publice regulat în
tante instituţii culturale, ca „Astra“, ca
Panaitescu, a vorbit despre rolul „Liga culturală“, ca „Fundaţia Principele paginile „Universului literar“ eriu
mării în istoria popoarelor, aşa cum Carol“, ca „Societatea Caselor Naţionale“ un nepreţuit dar făcut culturei na
ştie să vorbească un cunosrător al să fie puse sub controlul consiliului de ţionale şi un model al genului.
miniştri, în cazul federalizării, când izolate
grecilor vechi. Toată lumea ştie că fac administraţie bună şi gestiune publică Al. Sadi-Ionescu moare tânăr încă,
grecii au fost descoperitorii şi antre totdeauna curată. Pe lângă aceasta, ames lăsând un gol imens în specialitatea
prenorii porturilor dobrogene. Ei le- tecul statului, ace! control gestionar al căreia se închmase cu atâta râvnă.
au pus întâi în valoare, iar turcii, consiliului de miniştri, nu poate fi de loc *
cari au preluat moştenirea lor după fericit, pentrucă ştim că statul e în funcţie Expoziţia caricaturistului Dra-
de partidele cari se succed la cârma fării,
căderea Constantinopolu ui, n’au fost iar partidele politice, chiar cele mai bine lex. Manifestaţiile artistice sunt lucru
?
urmaşi chiar aşa de proşti, dacă e intenfionate, n’au făcut niciodată prea mult rar la Cluj, cu deosebire manifes-
să judecăm după raiaua întemeiată pentru cultură. Controlul pe care îl pro twţiile artistice româneşti. De aceea
la sfârşitul veacului XV şi după pune d. Dragomirescu ar subordona ac nu fără plăcută surpriză am luat
ţiunea culturală a federaţiei fluctuatiunilor
colonizarea sistematică a tătarilor politice, ceeace ar impiedeca-o necontenit cunoştinţă de gândul bun al cari
din Crimeia în plaiurile dobrogene. dela scopurile ei esenfialmente ideale, cum caturistului Dralex de a-şi aduna
Ce aşteptăm oare, ca să luăm pildă însuşi d. Dragomirescu recunoaşte că tre lucrările într’o expoziţie.
delà stăpânitorii vremelnici ai aces buie să fie federafia. Dralex e îndestul de cunoscut şi
In ceea ce oriveşte miezul chestiunei
tui pământ românesc? Trebuie să am dori o cât mai largă discufiune între apreciat în Cluj. Şarjele sale tot
ne trezim, să luăm drumul păcurari înseşi conducătorii marilor societăfi cul deauna spirituale şi niciodată rău-
