Page 2 - 1926-39-40
P. 2

Pag. 382                                  C  O  S I N  Z  E    A  N  A                        3—X. 1926








              0   P        R     O     T E       C     Ţ I E          C      R     I M      I N     A     L Ă



                                                             de D. I. CUCU

                Fabricele  de  hârtie  cer  o  nouă   Ruşinea  nu  mai  este  de  suportat.   dustria  noastră  naţională  de  hârtie
              urcare  a  preţurilor.  Refrenul  este   Avem  un  popor  dornic  de  cultură,  a  făcut  minuni  de  echilibristică
              vechiu  de  câţiva  anii.  La  intervale  care  cere  hârtie  indigenă,  şi  avem  pentru  a  ieşi  şi  mai  întărită  din
              scurte,  domni  în  corecte  redingote  păduri  cari  nu  aşteaptă  decât  pro­  această grea încercare. La adăpostul
              lasă  la  scară  palatului  ministerului   tecţia vamală pentru a se transforma  aceleiaşi  protecţii  binevoitoare,  in­
              de  industrie  şi  comerţ  elegante  au­  în  valuri-valuri  de  hârtie  naţională.  stalaţiile  s’au  refăcut  grabnic  şi
              tomobile  şi  se  pun  ia  taifas,  invocă   Ce  b  ne,  ce  frumos  va  fi  şi  ce  mă-   dividendele  au  crescut  repede  în
              cifre  citesc  statistici  şi  memorii,  fac  reţ  vis,  când  din  umbra  brazilor  se  îndoită  şi  înpătrită  proporţie  cu  de­
              politică  economică  şi  în  rezumat,  vor  ridica  falnice  coşurile  fabricelor  precierea  banului  nostru.  Secretul
              cer  o  nouă  scumpire  a  preţului  de   de  hârtie  naţională  pentru  a  potoli   acestei  bune  afaceri  este  la  îndă-
              vânzare  la  hârtie.  Alţi  domni  ele­  setea  naţională  de  cultură  a  unui   mâna  tuturor.  Valoarea  banulului
              ganţi.  aduc  dosare,  cercetează  me­  întreg  popor,  şl  a  mai  avea  de  unde  nostru  a  scăzut  cam  de  40  ori;
              moriile  noui,  convoacă  pe  directorii   să dăm şi altora !“          preţul  hârtiei  s’a  urcat  aproximativ
              de  ziare  şi  de  tipografii  şi  au  aerul   Dar  au  trecut  ani  după  ani.  Abe­  de  200  de  ori,  iar  fabricele  de  hâr­
              că  „de  rândul  acesta“  vor  rez'sta.   cedarul  care  costa,  tipărit  pe  hârtie   tie  continuă  a  cere  noui  sporiri  de
              Dar  nu  ştim  cum  se  face  că  tot­  nemţească,  patruzeci  de  bani,  pe   preţuri.  Aceasta  pentrucă  cerinţele
              deauna  sporul  cerut  se  aprobă  şi   hârtie  indigenă  s’a  urcat  la  80  de   consumului  intern,  în  ţara  întregită,
              hârtia se scumpeşte mereu.          bani  şi  apoi  la  1  leu  şi  douăzeci   s’au  împătrit  şi  fabricele  sunt  a-
                 E la noi o boală să protejăm ceea   de  bani.  Ce  vreţi,  protecţ  onism  1   proape aceleaşi cari deţ n monopolul
              ce nu ne face decât pagubă. Industria   Obligativitatea  învăţământului  pri­  hârtiei. Cine are legături cu fabricele
               pastelor  fâimoase  nu  este  protejată,   mar  şi  protecţionismul  vamal  ne  a-   de hârtie ştiu îndestul cu câtă greu­
              în  schimb  e  protejată  cumplit  in­  sigurau  cultura  şi  bună  starea  eco­  tate se obţine această preţioasă marfă.
               dustria hârtiei. Importăm macaroane   nomică.  D.n  truda  celor  mulţ\  cari   Comanda  făcută  la  oficiul  de  vân­
              italieneşti,  vermicelă  franţuzească,   îşi  vindeau  munca  unei  veri  întregi   zare  al  trustului  aşteaptă  mult  şi
               steluţe  ungureşti  sau  griş  austriac;   pe  nimic,  trebuia  să  cre’em  o  in­  bine  să-i  vie  rândul,  dacă  nu  inter­
               dar  ne  opunem  cu  îndârjire  să  intre   dustrie  naţională  a  hârtiei,  cu  divi-   vine acolo cine ştie ce protecţie sau
               în  ţară  măcar  un  capăt  de  hârtie   dente  grase  pentru  acţionarii,  cari   Sfântul  Bacşiş,  acest  sfânt  naţional
               ieftină  din  străinătate.  Se  ruinează,   au subscris milioane şi n’au „vărsat“   făcător  de  minuni.  Monopolul  hâr­
               vezi  doamne,  industria  hârtiei  cu   nici zeci de mii.              tiei  a  dus  la  acest  birocratism
               cele  trei-patru  fabrici  cari  îşi  fac  de                          nesănătos,  iar  birocratismul  a  dus
               cap  şi  dau  la  adăpostul  idioatei   Şi  au  mai  trecut  alţi  ani.  Vorbele   la batjocura preţurilor de astăzi.
               noastre  politici  protecţioniste,  hârtie  rostite  cu  patriotică  emcţie  la  „tre­  Protejăm  astfel  de  ani  de  zile,  îa
               de  closet  drept  hârtie  de  tipar.  In   cerea“  lege!  pentru  protejarea  in­  dauna  culturei  naţionale,  o  industrie
               schimb  puţin  ne  pasă  că  dăm  pe   dustriei naţionale a hârtiei au rămas,   parazitară.  Cartea  a  devenit  inacce­
               nimic  munca  noastră  agricolă,  pen­  fără  răutăcioase  aluzii,  pe  hârtie.   sibilă  mu'ţimii,  revistele  mor,  fără
               tru  a  o  r f   ipăra  scump  în  articole  Fabricele  nu  s’au  înmulţit,  iar  pro­  subvenţii,  iar  ziarele  cele  mai  pu­
               fabricai străinătate.              ducţia lor s’a limitat strict la nevoile
                 Aces  :ru  1  se  zice  protecţio-  consumului intern,cartelându-se pen­  ternice  s’ar  nărui  dacă  nu  li-ar
               nism  e  lic.  De  fapt  ar  trebui  tru a dicta preţurile, înlăturând astfel   susţine  publicitatea  şi  specularea
               sa  i  se  banditism  naţional,  pen-  şi  concurenţa  internă.  Protecţionis­  până  la  percimonie  a  nenorocitului
                                                                                      muncitor  intelectual,  care  este  ga­
               trucă  ceea  ce  se  face,  se  face  cu   mul  vamal  nu  avea  alt  scop  decât   zetarul.
               bună ştiinţă şi cu premeditare. Fapta   să  asigure  instituirea  acestui  mo­
               a  fost  concepută  de  o  minoritate  de   nopol  deghizat.  Despre  exportul   Şi  să  ne  mai  mirăm  că  nu  se
               criminali  privilegiaţi  care  avea  ne­  nostru  de  hârtie  nu  s’a  mai  vorbit   citeşte  îndestul?  Şi  să  ne  mai  re­
               voie  să-şi  creieze  o  nouă  sursă  de  şi  cultura  naţională  a  rămas  aser­  voltăm  că  editorul  român  este  pur
               câştiguri  uşoare.  Având  puterea  în   vită  câtorva  potentaţi  criminali,  că­  şi  simplu  un  bandit,  care  îşi  bate
               mână  odată  cu  fabrica  ce  se  ridica   rora nu le păsa decât de dividendele   joc de munca intelectualului ? Şi să
               sub  ^oalele  Carpaţilor  ticluiau  şi   milioanelor  fictiv  subsrise,  devenite   ne  mai  râdem  în  nas  de  mulţimea
               legea pentru protecţia industriei na­  prin  contribuţia  tuturor  milioane   revistelor,  cari  solicită  subvenţii  pe
               ţionale a hârtiei. Şi ce frumoasă, ce   reale.                          la  toate uşile,  pentru a-şi duce târâş
               oatriotică  trebuie  să  fi  fost  motiva­  Sub  aceste  auspicii  s’a  desfăşurat   o mizerabilă existenţă?
               rea  acestei  minunate  legi!  „Cultura   epoca  renaşterii  noastre  culturale  în   Cu  tcţ'i  îngrăşăm,  sporind  igno­
               naţională este grav periclitată fiindcă  veih’ul  regat.  A  venit  războiul  şi   ranţa  şi  sărăcia  din  jurul  nostru,
               abecedarele  se  tipăresc  pe  hârtie  după-războiul  cu  bine  cunoscutul   molohul  inutil  şi  nesăţios  care  este
               austriacă, nemţească sau norvegiană.  desechilibru  economic  modial.  In­  industria naţională de hârtie.
   1   2   3   4   5   6   7