Page 10 - 1926-41-42
P. 10
Pag. 406 ------------------------------ C O S I N Z E A N A . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17—X 192.
î n s e m n Ă R I
S. T. S. R. A. de dincolo. Cred cu toată tăria - şi, trele naţionale, ca să-i prezinte lunar
viitorul ne-o va dovedi din plin — că
Fără a ne identifica întocmai cu Ardealul va mai exporta destui bărbaţi nu numai un raport de acea ce au
cele expuse în acest articol, — valoroşi, oameni — deschizători de jucat pe scenele lor ci şi dările de
ti facem toiuş loc cu multă plăcere, epoce, talente valoroase în domeniile seamă ale presei asupra reprezen
pentrucă socotim şi noi. necesară o culturei, artei şi a ştiinţelor. taţiilor date. E un ordin la prima
raliare a tinerilor scriitori ardeleni Sufletul Ardealului de acum încolo
într’o asemenea societate. Ţinem deci se va mişca, va porni la fapte mari, vedere, cam bizar. Mulţi poate nici
deschisă discuţia asupra acestei idei grăbitoare peste veacuri. nu-i înţeleg rostul, dar pentru dl
şi am dori s’auzim cuvântul autorizai Mediocrii şi găgăuţii de dincoace şi Nichifor Crainic şi pentru alţii ca
şi al ailor scriitori. de dincolo de Carpaţi vor zimbi la au dânsul, el este p?rfect inteligibil. Ni
Dela Unire încoace, asistam la un zul acestor cuvinte ale conştiinţei noa mic nu oglindeşte doar mai fidel cre
curios fenomen literar. stre. Noi însă, ne-am obicinuit cu ase
Scriitorii din Vechiul Regat au des- menea definitive expresiuni ale unor dinţa opin'ei publice asupra muncii
călicat dincoace în Ardeal — spre a suflete seci şi laşe — dar arogante, desfăşurate pe scena unui teatru,
scrie literatură pentru Ardeal, — iar încă depe vremea când stăpânii erau decât dările de seamă ale publica
scriitorii Ardeleni, generaţia literară pe aici urmaşii lui Atila... ţiilor, cu condiţia, bine înţeles, ca
care se ridică, nu este primită, ori nu Pentru acest suflet, de dragul aces aceste dări de seamă să fie cunos
poate trece Carpaţii — subt nici un tor puteri creatoare ale Ardealului --
cuvânt. noi, cei de azi, ori cât de mititei am cute în întregime, nu numai partid.
Bisericuţe dincolo, — şi dezolare din fi, să mişcăm un pas înainte. Să punem Ministerul va putea astfel vedea
coace! baze, să tăiem temelii. Să clădim trep mai clar cum se munceşte la insti
înţeleg tânăra generaţie literară a tele de granit — ce duc sus, sus, spre
Ardealului între alţii, dnii: S. Popa, A. seninătatea ceriului naţiunei noastre. tuţiile sale în subordine şi care
Cotruş, T. Murăşanu, O. Hulea, I. Ilie- Să ne descleştăm braţele ce ne zac dintre ele în ce măsură vrednicesc
şiu, G. A. Petre, Ion Munteanu Draco- dezolate, reci şi anemice, pe piept. Să sprijinul său material.
narius, T Bugnariu, A Decei, decât ne deschidem ochii. Să întrebăm de
nume, care se impun mai cu seamă vecini — şi să strigăm în zări cuvinte *
dela unire încoaci C. Barbat, I. C. Şi- noi, pentru căutări noi. Să ne desfacem
cloveanu etc. — ca să nu adaug aici. braţele sufletelor larg, — în zări - să Un amic al poporului. Dl Dr.
Câte dintre revistele de dincolo şi-au cuprindem în ele viaţa, viaţa Ardealu Gh. Preda, vicepreşedinte al Astrei,
deschis larg paginele pentru aceşti lui, — viaţa poporului r'mânesc dela a făcut un lucru merituos publicând
scriitori, — când atâtea săcături literare Nistru pân’ la Tisa,.. într’o broşură a Asociaţiunii biografia
se fac cunoscute — t?mâindu-se reci Societatea Tinerilor Scriitori Arde
proc, cu surle şi tobe — de-au asurzit leni! aceluia care a fost răposatul Nico-
urechile Ardealului? Este aceasta şi în alte ţări. In Franţa lae Petre-Petrescu. Mare cunoscător
Iar Ardealul literar — nu există; pe pelâng i aceasta este şi una a tinerilor al vieţii ţărăneşti, admirator şi pro
când noi am exportat odinioară pe un autori dramatici. Au chiar un teatru al pagator al interesului pentru această
Gh. Lazăr, un Maiorescu, un Goga, un lor... care a dat mult impulz şi vigoare
Vlaicu, romancierul Rebreanu etc... ca literaturei franceze de azi. viaţă, — bătrânul Petra-Petrescu a
să amintesc numai pe aceia cari au * fost şi un iscusit scriitor poporal şi
însemnat tot atâtea înălţări luminoase, Cine va putea contesta cu argumente economic, care a dat în această
copleşitoare în viaţa poporului româ serioase, că aceasta S. T. S. R. A. nu literatură preţioase contribuţii origi
nesc, de pretutindeni. va aduce un netăgăduit aport, necon
Cercurile literare au lansat vre-un testate valori - literaturei româneşti? nale şi traduceri.
scriitor din Ardeal? Un scriitor, bun român, va aplauda *
Editurile au tipărit oare cartea vre cu amândouă braţe ale sutletului său,
unui Ardelean? această mişcare literară, acest dor de Tendinţele de evoluţie ale
Ministerele au spriginit vre-un autor a ne scoate puterile minţii la suprafaţă,
din Ardeal? In acest scop s’ar convoca toţi scrii clasei ţărăneşti. Domnul profesor
Societatea Scriitorilor Români a în torii din Ardeal, la o consfătuire în Mihai Şerbin dela Academia de agri
curajat — în orice chip - literatura Cluj, capitala Ardealului. cultură din Cluj se numără printre
din Ardeal? Anul trecut, prietenul A. S’ar fixa un program şi statute. cei mai buni cunoscători ai pro
Cotruş, după multe frământări — abea S'ar alege un comitet.
a fost miluit cu un oare care premiu * blemei noastre agrare. Un studiu al
al S. S. R... Scriitori titraţi ai Ardealului daţi-ne său asupra acestei chestiuni mai îna
Cunosc un prea modest scriitor — inte de 1916 a fost pe drept cuvânt
pe care nimeni nu-1 ştie — prietenul o mână de ajutor. premiat de Academia Română şi
Nu lăsaţi ca tinerele talente ale Ar
Victor Iacob dela Orăştie, care are în dealului să se irosească în deznădejdi,
manuscris o lucrare de mare valoare umilinţe şi uitare. apreciat de toată lumea Acest prim
filosofică „Infinitismul“... Nu poate pu succes, a contribuit, desgur, în mare
blica un rând — căci nu este nicăiri VALERIU BORA măsură, ca dl profesor Şerban să
nici un interes, ori vre-un ban pentru PUBLICIST perzste cu îndârjire în studii cu
astfel de lucruri. Are cele mai favo *
rabile aprecieri din partea penelor caracter agrar şi agrar-social şi a
competente germane — şi tipărindu-şi Presa şi oficialitatea. Dl Ni- devenit astfel în Ardeal poate unicul
cartea ar fi distins din partea cutărei chifjr Crainic nu a trăit zadam’c cunoscător al acestor chestiun’. De
Universităţi germane cu titlul „Doctor în reda^ţ ile revistelor şi ale ziare aceea nu i-a fost fără îndoială
honoris causa“...
La noi? lor. Dânsul ştie perfect ce impor prea obositor, ca subt titlul din
E o întreagă tragedie literară a Ar- tanţă şi mai ales ce ecou are în fruntea acestor râiduri să închege
dealului- acea ce numim noi opinie pub'ică o admirabilă corferinjă, pe care
Laud venirea scriitori'or din vechiul orice se scrie prin ziare şi de aceea, acum a tipărit-o şi în vo’um cu o
regat la noi. Ii iubesc din inimă —
Ardeleanul e mărinimos, — dar detest în calitate de secretar general al prefaţă de dl luliu Maniu, preşe
şi înfierez zăvorirea porţilor literare Ministerului de Culte, a obligat tea dintele partidului naţional-ţărănesc.