Page 11 - 1926-41-42
P. 11
17—X. 1926 ---------------------------------- -----------C O S I N Z E A N A - - - - - - - - Pag. 407
Dl Şerban îmbrăţişează în confe nele lor cuvântul bun era înlocuit tivitate strâns înrudite şi insepa
rinţa sa problema evoluţiei clasei cu otrava omorâtoare de suflete. rabile.
ţărăneşti pe larg, punând adesea Un alt sistem a inaugurat dl Oni- Care e situaţia la noi? O ştie,
concluzii juste şi documentate. sifor Ghibu, harnicul director al desigur, toată lumeal De la un hotar
♦ României Noul. Deşi om politic, în la altul al ţării nu există mai mulţi
coloanele ziarului de sub conducerea de 2—3 librari absolvenţi de liceu,
Direcţia realismului social-
economic Dl Ion Clopoţel, redac dsale s’a mărginit rumaî la o încres- încolo restul e recrutat din fel de
torul şi editorul plin de iniţiativă tare a evenimentelor politice, apre fel de elemente, cari nu au nici
al revistei „Societatea de mâne*, a ciind după cuviinţă pe cele îmbucură cele mai plăpânde noţiuni de ce
întrunit subt titlul de mai sus în toare din punctele de vedere al inte va să zică chiemarea unui librar şi
mănunchiu o serie de observaţii ex reselor generale. încolo, a făcut edu care e adevăratul rost al unei lib
trem de interesante făcute asupfa caţie naţională şi propagandă cultu rării. De-aceea în librăriile româ
vieţii ţăranilor noştri în mai multe rală. De-aceea, ziarul a pătruns în şineşti, mui cu seamă dincolo de
comune din Munţii apuseni şi de rurile românilor basarabeni, câşti Predeal, găseşti orice mărfuri, nu
pe Valea Arieşului. Din rândurile gând mulţi colaboratori băştinaşi şi mai cărţi bune nu! începând dela
dlui Clopoţel se desprind adesea mulţi cititori. E un steag al românis scrumiere şi până la valizele de
adevăruri crude şi mai ales se des mului, ridicat pe plaiurile basara- lux, librarul român vinde tot ce
prind îndemnuri pentru cei ce ştiu bene, primul steag nepângărit de poate şi de toate mai mult, decât
să le câştige dintr’o cunoaştere patimile politicei de partid. cărţi. Ideea de a întemeia deci o
exactă a stărilor sociale, care tre Iată un motiv, care ne îndeamnă, şcoală pentru librari, este nu nufnai
buiesc şi îndreptate şi îmbunătăţite. şi pe noi, ca tristul document al fericită, ci şi necesară. De sigur
Broşura dlui Clopoţel, este, din stărilor din Basarabia să-l îocres- însă, că ea trebuie sS fie cu totului
acest punct de vedere o contribuţie tăm totuşi cu bucurie. Sunt bine altceva, dpcât ceea ce a schiţat în-
preţioasă la cunoaşterea exactă a cunoscute greutăţile în cari se sbate tr’o exounere a sa dl ministru
vieţii acelora, pespre care se spune, şi presa românească din Ardeal. Trancu-Iaşi. Viitorii noştri librari
că ar fi temelia ţării. Această presă cu un glorios trecut trebuie să întrunească mai ales
a ajuns să se sbată ca în ghiarele două calităţi: să fie oameni de cul
* morţii, în vreme-ce presa streină pe tură şi să fie români! Astfel con
Un jubileu basarabean. Mai zi ce merge face uimitoare progrese. cepem noi ideea marei reforme a
Când se va ridica oare şi steagul
zilele trecute ziarul „România Nouă“ librăriei româneşti, pe care dorim
din Chişinău a ajuns ia numărul prestigiului ei? s’o vedem realizată cât mai cu
100. împrejurarea aceasta redacţia * rând.
a socotit-o ca pe-un prilej de săr *
bătoare. Pe pagina primă a ziaru O şcoală pentru librari. Co Expoziţia pictorului Alexan
lui s’a publicat un articol cules pe merţul de librărie este, mai mult dru Pop. De două săptămâni e
două coloane, în care se face o re- decât oricare altul, cel mai inte deschisă expoziţia de pictură a cu
privire în trecutul de-o sută de zile, lectual. Nu e un fapt, desigur, ne noscutului pictor Alexandru Pop,
relevându-se importanţa faptului că cunoscut pentru nimeni, că în ţările directorul Şcoalei de arte frumoase
în Basarabia a putut să apară ne apusene azi aproape toţi librarii din Cluj.
întrerupt atâta vreme, un ziar. sunt oameni cu pregătire superioară, Sunt expuse două mari şi suges
iar marii editori şi librari sunt a-
însemnătatea acestui fapt o rele desea, mai cu seamă în Germania tive portrete femeirşti şi unul băr
văm şi noi ca pe-un trist document şi Anglia, licenţiaţi şi doctori bătesc şi vre-o 30 de peisage ar
despre situaţia în care se găseşte ai facultăţilor de litere şi ştiinţe. deleneşti: munţi, sate pitite în coasta
presa românească în provincia din Fireşte în ţările acestea, librăria nu dealurilor, păduri, câmpii înf'orite
tre Prut şi Nistru. va să zică magazin universal, în şi ape cristaline ce şerpuesc printre
„România Nouă“ e întru adevăr care alăturea de Molière să poţi bolovani.
un ziar românesc basarabean.- Au găsi cutiuţe pentru pudră, iar lib Arta pictorului Alexandru Pop
fost însă timpuri, chiar şi în jumă rarul nu este în nicio împrejurare este o artă onestă şi lipsită de ar
tatea primă a acestui an, când, în negustor de geamantane sau de tificii, o artă simplă, care n’are ne-
Basarabia nu se tipărea slovă ro cglirgloare. El este un regulator al voe de nicio interpretare, de niciun
mânească. culturii comercializate, care ştie comentar explicativ.
Nu se tipărea, pentru-că nu se perfect ce-i trebuieşte oferit publi Este o artă care vorbeşte de fru
citea. Ziarele şi revistele ruseşti şi cului între anumite împrejurări şi museţile naturii cu o sinceritate care
evreieşti (cine cunoaşte numărul ce nu. Până la ce înălţime s’a ridicat mişcă şi câştigă. Nu ne mirăm deci
lor?) au însă cititori destui. Erau în aceste ţări comerţul de librărie de succesul exooziţiei d-lui Alexan
singura hrană spirituală chiar şi a şi la ce perfecţiune a ajuns distri dru Pop. In câteva zile, a fost cum
basarabenilor de viţă românească. buţia cărţii, e uşor de închipuit. părată cea mai mare parte a tab
„România Nouă“ ne dă dureroase Librarii streini sunt astăzi în viaţa lourilor şi d-nii miniştrii Lupaş,
explicaţii despre cauzele acestui culturală a ţării lor, factori tot Groza şi Lapedatu au reţinut şi ei,
tapt. Toate ziarele româneşti tipă atât de -importanţi, ca şi pro mai multe juvaere de artă din a-
rite la Chişinău aveau colorit po fesorii, scriitorii sau criticii. Intre ceastă expoziţie, pe seama statului.
litic. Erau scrise cu singurul gând ei şi aceştia din urmă sunt adesea Măestrul Pop a fost învitat să
de a apăra pe „ai noştri“ şi de a nu numai raporturi de comerţ, ci deschidă o expoziţie şi la Bucu
ataca, după sistemul unor ziare bu- adânci legături de prietenie, ca în reşti.
cureştene, pe adversari. In coloa tre personalităţi cu cercuri de ac *
