Page 12 - 1926-41-42
P. 12
Pag. 408 C O S I N Z E A N A 17—X. 1926
B
Marea noastră, de a cărei valoare eco politice şi practice 1821 şi 1848 sunt date I B L I O G R A F I E
nomică şi naţională este preocupată toată pregătitoare pentru reînvierea noastră e-
generaţia tânără românească, este o cu conomică, consfinţită de congresul din Aurel Cosma iunior: A ordurile dela
cerire ce trebuie înfăptuită numai decât, Paris. La lumina acestor fapt-», posesia Lo:*rno. Ed tura „Nădejdea“ Timişoara
fără răgaz. Dobrogii, sancţ onată prin congresul din
Berlin, apare ca o consecinţă logică. Nu 20 lei.
„Noi nu o stăpânim decât nom'nal, — George Dumitrescu: Cântece pentru
era echivalentul răpirii judeţelor sudice
îmi scrie un prieten, — şi trebuie să se Madona mică. Tiparul „Prietenii Ştiinţe»,
schimbe starea neutră. Dobrogea şi Ca- ale Basarabiei, cât trebuinţa indispensa Craiov», 20 lei.
drilaterul nu sunt încă real ale noastre şi bilă a unui organ de respiraţie, legat A Maior: Omeg?, tragi-comedie în 3
chiar noi nu avem încă faţă de cel din istoriceşte şi ecocomiceşte de neamul acte şi 6 tablouri, în versur. Atelierele
urmă pământ, simţământul posesiei şi al nottru. „Adevărul“, Bucureşti 30 lei.
siguranţei. Lipsesc români aco’o, de si Dar iată că, peste aceste consideraţii ‘Anuarul institutului de istore naţională
istorice, vin tinerii neamului nostru şi
gur, însă odată cu valul de interes, se publicat dt A . Lapedatu şi Ion Lupaş.
1
vor duce şi speculanţii, ne vom duce, şi ţipă în gura mare: Vrem pod la Turtu- C. Loghin: Istoria literaturii române.
astfel ne vom înfiinţa şi instala aproape caia! Vrem marea noastră. Vrem ceeace Tipografia Mitro;olitului Silvestru, Cer
fără să ne dăm chiar noi inşi-ne seamă. ni se cuvine din strămoşi, ceeace statul năuţi 50 le».
Este necesar din toate punctele de vedere, nu e io stare să ne dea! Vrem să-l clă C Loghin: Istoria literaturii române din
r
şi fiindcă eşti scriito , adaug că este şi dim, podul dela Turtucaia, cu puterile Bucovina.Tipografia Mitropolitului Silves
noastre sufleteşti şi băneşti, pentru că
artisticeşte, căci în arta noastră, în poe tru Ctrnfuţ , 150 lei.
!
zia românească, până acum nici nu există numai astfel vom ajunge la desăvârşirea Plaiuri Dobrogene, revistă, anul I. No.
(tipărit nu ex'sţjj marea ca atar*, şi a- rolului ce ni se cuvine! 1, sub îngrij rea dlui C, M.-Blond. Apa
co!o unde îşi mai aruncă pierdut câte un Crescuţi la umbra clasicismului, tinerii re în Constanţa.
val ca în „La marginea mării“, nu ?ste noştri păstrează amint rea vie a celor zece
mii cari au descoperit marea. Falangă
decât un element pur decorativ şi un
motiv romantic“. sacră, nădejduesc să alcătuiască altele
f
p ntru înfăptuirea visului lor, pentru aşe
Cititorii vor judeca dreptatea acestor zarea pe temelii practice ale unei între POŞTA ADMINISTRAŢIEI
rânduri. Din parte-mi, n’aş vrea să fac prinderi care trebuie să fie a noastră, a Ştefan Pută. Binevo ţi a cunoaşte că
pe această temă literatură, ci de-adreptul tuturor, pentru cucerirea metodică a mării mai datoraţi revistei cu suma de 150 le».
propagandă naţională. In cinstea mea su româneşti. Adresa v’am schimbat o.
fletească, am credinţa că marea şi gurile O simplă amintire; am citit, acum doi Bibi elevilor liceului „Timoteiu Cipariu“.
Dunării au fost in orice vreme pivotul ani, cartea unui profesor bulgar, ce înte Confirmăm primirea celor 300 lei.
vieţii noastre naţionale. Drumul a fost meia drepturile Bulgariei asupra Dobro Fabian Romulus. Am primit bani . Abo
namentul dv. este ach’tat pe întreg anul
însemnat, acum două mii de ani, pe pi gii noastre, nu pe argumente istorice, nici 3 C6St3
cioarele mărunte, dar îndesate ale oi'or pe caractere etnografice n ci pe proporţia Dna Agata A Colonel Jaster. V'am
străbunilor noştri daci, ce iernau în şubă naţionalităţilor, ci numai pe superiorita trimis cele 4 exemplare din numărul 16.
muntenească pe plaiurile Balciculuî. Lup tea financiară şi economică a elementului Reviste literare la noi în Ardeal mai
tele lui Mircea şi ale Iui Ştefan oglindesc sunt următoarele: „Ţara Noastră“ Cluj,
bulgăresc din Dobrogea. Să dovedim că „Cele trei Cnşuri“ şi „Familia“, în Ora-
aceeaşi preocupare de stăpânire a mării, avem puteri destule, ca să revărsăm a- dea-Mare. Manuscrisele redacţia noastră
plămân al vieţii comerciale, al contac supra Dobrogii nu numai avântul nostru nu le păstrează şi nu le retrimite.
:
tului cu lumea din afară, ascuţ t03re de suf’etesc, ci energia noastră creatoare, Dl Gregoriu Manoilă Bine volţi a cu
gând şi de civilizaţie. Stăpânirea şi colo roditoare în faptă şi mai ales în sprijin noaşte că abonamentul soţiei dv. este
nizarea acelor plaiuri de către turci a fost achitat în întregime pe anul acesta. Prin
bănesc. Cei zece mii, români, neaoşi, cu urmare provocarea aţi primit-o numai
o înăbuşire de veacuri a sufletului româ vlagă, cu suflet şi cu răspunderea pro din oarecare eroare. Rugăm să scuzaţ».
nesc. Polonii, apoi Ruşii, ca să nu vorbim păşirii acestei ţări, cer pe această cale Soc. Căminului Cultural Mihai Vitea
de pretenţiile austriacilor, — au râvnit Ia obolul tuturor sufletelor româneşti, ce se zul Abonamentul Dv. rste plătit pe anul
bogăţia mării noastre şi au stăvilit siste poate adresa direct d luiEmanoil Bucuţa, întreg, şi provocarea vi s’a trimis numai
din greşală.
matic renaşterea acestui popor, menit de Str. Cortului 8, sau dlui Ştefan Neniţ-scu, Dr. T. Pop. Scrisoarea a mers din
Dumnezeu să-şi valorifice bogăţiile pe Calea Dorobanţilor 4, Bucureşti. greşală pe adresa Dv. Cerem scuze.
calea Dunării şi a mării. Abia la 1829, Marcel Romanescu Receanu Octavian Confirmăm primi
tratatul din Adrianopole asigura Princi rea banilor.
patelor comerţul internaţional de grâne. Ioan Tr. Filip Abonamentul Dv, este
ment istoric în care lumea apuseană se Cititi şi recomandaţi ach tat pe întreg anul acesta.
După răpirea Basarabiei, primul cv.-ni-
Internatul Gimnaziului de băieţi. Abo
ocupă de trebile româneşti, tratatul dela namentul Dv. expiră la 31 Decemvrie a. c.
Dr. Doboşan Emil A:elaş răspuns ca
Adrianopole, înseamnă — credem noi — mit sus.
intrarea noastră în preocupările de căpe Silvia bngur. Cei 150 lei trimişi sunt
tenie ale Europei. Entuziasmul Iui Napo abonament pe Va an, nu Până la finea
leon III pentru întemeierea unei puteri la anului cum scrieţi Dv. deoarece alţi
tine la gurile Dunării se justifica econo- bani n’am primit dela Dv.
miceşte prin propăşirea noastră, prin a- Z i a r u l Suciu Aunl. Confirmăm primirea abo
vântul nostru spre civilizaţie şi cultură namentului Dv.
Grigore Vermeşan Nimic din anul tre
agricolă intensivă, prin trebuinţa unui e- cel mai bine cut nu mai avem, Din anul acesta v’am
chilibru economic în Răsărit bazat pe trimis numerii ceruţi adeca 4, 5 şi 37.
producţie şi nu pe speculaţia interesată informat Ioan Cosma Revista vi se trimite numai
a altor popoare, într’un cuvânt pe realităţi atunci dacă plătiţi abonamentul înainte,
