Page 5 - 1926-41-42

17 — X 1926 C O S I N Z E A N A Pag. 401

UN FILOZOF AL COZMOPOLI- rectificat forţele şi au schimbat locul
universului: pretutindeni sunt pe­
depsiţi pentru aceasta, şl nimeni nu
TISMULUI: PAUL MORAND mai râde de chinezii bătrâni, ce ştiau
că şinele şi elicea tulbură demonii
de MARCEL ROMANESCU şi-i mânie. Pământul încetează să fie
un ste?g cu coDri anrinse: e epoca
Veşnic u'mit de „ciudata aventură fului sau ai naturalistului, ci des­ murdară a corciturii.“ Paloarea
1
ce se întâmp'ă tutulor celor vii de coperă în ele o latură grotescă: „v rde şi mov, lunară ş fosfores­
a exista laolaltă, în aceeaşi clipă“, maşina, pe care omul a pus*o în centă“ a corciturii, iată coloarea
Paul Morand a arătat delà începutul mişcare în punctele cele mai depăr­ actuală a pământuri. Părere îndrăs-
carierii sale literare, o predilecţie tate ale globului. Morand pret’nde neaţă, în care se oglindeşte tristeţea
pentru dramele mulţ milor, pentru că toate ţările pământului tind să ia unui suflet îndrăgostit de particu­
jocurile de ură sau simpatie între o înfăţişare uniformă, cu civilizaţia larul etnic, ce împingea pe con-
!
popoare, în istoria contimporană a înlocuieşte în ch p fatal coloarea quistadori spre America şi Jancnia,
lumii. Chiar atnnci când s‘a apucat locală prin coloarea pământului, şi care astăzi nu mai există. Să nu
să scrie p:veşti de dragoste, ca în care e pretutindeni aceeaşi. De a- fie oare o privire cam superficială
Ouvert la nuit, Fermé la nuit şi alte ceea, ultimul său volum se (h'amă aruncată asupra lumii, un pesimism
volume mai recente, fondul domină Rien que la terre (Ed. Grasset) şi anticipat şi care nu se justifică
totdeauna figurile de femei uşoare e o concluz e a observaţiilor din printr’o cercetare mai amănunţită a
şi puţin viţioase din care Morand toate c?rţ le precedente. specificului naţional, caracteristic
şi*a făcut o specialitate. Fondul este Care e coloarea pământului sau, ţărilor pe unde a poposit Morand?
ocupaţia Ruhru'ui, revoluţia portu­ mai de grabă a lumii ce 1 însufle­ Argumentul lui Morand e că a
gheză, politica secretă a Moscovei ţeşte? Scriitorul franefz o spune făcut ocolul lumii. Delà New York
sau ocupaţia Corfului de către ita­ chiar din primele pagini, af rmând la Nikko, delà Sfnrgfni la Bornéo,
lieni. nu fără melancolie, printr’un paradrx delà Bargkck la G but), delà Suez
E unul din scriitorii cei mai ori­ părelnic, că oamenii se înmulţesc la Marsilia, ce a văzut călătorul a-
ginali ai vremii, care interpretează prea mult: „Institutul Pasteur, funda­cesta mai nou şi mai important?
cu o promptitudine uim’toare ult mul ţiile Rockefeller, împiedicând moar­ Numai hoteluri, cinematografe, au­
eveniment internaţional, substituind tea celor pe care Providenţa, în tomobile, baruri, jazz bandurl şi pro­
cronicii sarbede, manierate şi adese­înţelepciunea ei, îi osândise în pro­ pagandă sovietică. Pagoda discretă
ori părtinitoare a gazetelor, cronica porţii folositoare, vor fi lucrat mai şi graţioasă e supraveghiată de miile
lirică, desinteresată, înviorată de un mult împotriva rassei noastre decât de fereşti dreptunghiulare a'e unui
stil plin de imagini, stil de artist instrumentele de răsboi.“ Şi Morand Palace cu douăzeci de caturi. Câţiva
autentic. Scriitor reprezentativ pentru .are bărbăţia să afirme tendinţa ne- paşi depărtare de lanurile de bam­
Europa sbuciumată de azi, Morand noro'ită de nivelare a lumii, datorită bus, unde pândesc t grii, cel mai
nu are superioara îngăduire nara­ culturii t'hnice: „Albii au sf edelit mare bar al lumii îşi des hide por­
tivă, nici subtila cercetare omene­ munţii, au despărţit continentele, au ţile strălucitoare, rai multico’or cu
ască a contimporanului său James
Joyce, nici pasiunea meditativă, plină
de îndoieli şi abstracţii a unora din PRESIMŢIRI...
tinerii scriitori francezi sau italieni.
Menit să pătrundă în marele public, Prăvălind prin stânci Urmărit pe drum
Morand nu şi-a tăiat zone limitate Hohote adânci, De aripi de fum
în omenire, nu s'a închis în expe­ Zarea ’nsângerând De uscate foi
rienţe de interpretare cosmică, reu­ Nouri răscolind, De mărunte ploi
şind’ astfel să judece mai repede Aducând cu ea Şi de presimţiri,
decât alţii restul complex şi sintetic împânzire grea Peste-un vis târziu
al lumii de azi. De melancolii, Voiu sfărma ’n pustiu
In Europe galante, îşi alesese drept Toamna va veni, Bulgări de-amintiri...
ţintă nămai „un inventar ingenuu Şi-a intra în noi
al niinun lor lumii“; ingenuu, adică Umede de ploi. .. Iar când ostenit
artistic,fără emfază, fără prejudecăţi Şi cu gând sdrobit
sau repulsiuni, puţ n ironic, dar tot­ Vânt turbat şi harnic De atâta drum,
deauna aderen* subiectului ales. Prin S’a porni năvalnic — Presimţit de-acum, —
aceasta, el apar ţine generaţ ei lite­ Crengi să scuture Mă voiu odihni
rare a începutului veacului nostru, Nori să fluture Mă voiu linişti
generaţia povestitor lor precişi, anti- Şi să şuiere Lângă-o cruce strâmbă
retorici conştienţi de arta adevărată. Şi să fluiere Albă de hotar,
Morand e căiâtorul veacului XX, Caşi un haiduc, — Voiu urzi în gând
pe care nici o ţară nu-1 mai face Ci eu voiu porni Tot trecutul blând...
să isbucnească în exoansiuni de ui­ Iar a pribegi
mire, aşa cum se întâmpla călătorilor Şi-o să mă tot duc ... Şi porni-voiu iar,
Sfărâmând subt gene-o
de acum două veacuri. Minunile lumii Singur ca un cuc Lacrimă de jar...
provoacă ironia lui subtilă, fiindcă Pe drumuri pustii
nu le mai observă cu ochii geogra­ în ceasuri târzii.,. 1924 TEOFIL BUGNARIU