Page 8 - 1926-44
P. 8
Pag. 432 C O S I N Z E A N A 31—X 1926
Î N S E M N Ă R I
Secţiunea românească a uniu Reginei Maria, şi sub sub preşe bilă, iar noi cari am vorbit de a-
ne! intelectuale. Urmărind un plan dinţia activă a d nei Alexandrina ceastă idee în această revistă nu
vast de colaborare şi sprijin între Cantacuzino. putem decât să o aplaodăm. Dar
Intelectualii diferitelor ţări de pe Comitetul de patronagiu este ast ne cam îndoim că ea va da, în
g’ob, s’a constituit U P*ris „Uniu fel compus: felul cum se spune în practică, re
nea internaţională“ sub prezidenţia S. S. Patriarhul Miron Cristea, zultatele dorite. Institutul de litera
principelui de Rohan, el însuşi un M tropolitul Suciu, d-nii N. lorga, tură condus de dsa a făcut până
intelectual de rasă. Uniunea aceasta V. Pârvan, dr. Gh. Marinescu dr. acum mai mult pozne, decât luc
a intrat în legătură cu intelectualii Ioan Cantacuzino, I Brătescu-Voi- ruri bune şi ni-e teamă că patro
Iumei îndemnâod să se încheie sec neşti, G. Buzdugan, (Xtavian Goga, nând şi dirijând o instituţie ca
ţiuni pentru fiecare popor în parte. I. G. Duca, N. Titulescu, V. Goldiş, „Biblioteque universelle“ să nu
Astfel s’a constituit zilele trecute Ia P. P. Negulescu, 1. Nistor, I. Lupaş, cumva să ne facă de ruşine, în loc
Bucureşti secţiunea românească a Istrate Micescu, M. Sadoveanu, Ge- să ne foloslască. Cea dintâi objec-
uniunei intelectuale, care a lansat orge Enescu, Ştefan Popescu, J?an ţiune, pe care o credem justă, se
apoi următorul apt 1: Steriadi, Ovid Densuşianu, Sextil naşte din intensa dlui Dragomirescu
„Ritmul civilizaţiei vremilor de Puşcariu, I. Găvănescu, Pcmpei, 1. de a face aproape toate traducerile.
;
astăzi nu este numai al unei ţâri, S mionescu, V. Brătianu, Constantin Oricât ar şti de biae dsa franţu
ci al lumi întregi. Mijloacele con Bacaiba^a, D. Guşti, Tz gara Samur- zeşte pentru o bună traducere se
;
timporane de propagare ale gândirii caş, lacob Negruţi, Vasilescu-Carpen, cere artă în scris, ceea ce este una*
;
au suprimat distanţele şi au apro S m on M*. hedinţi, dr. Antlpa, d-ra din principalele lipsuri de care su
piat distanţele cele mai depărtate. Elena Văcârescu, Sabina Cantacu fere criticul bucureştean.
Trăim în vremuri de creare a unui zino, Adela Xenopol, Alice Voinescu. Dar, vom vedea.
spirit de civilizaţie universală înte Comitetul de acţiune: D. Râdu- Tot d. D.agomirescu, care este
meiată pe individualităţi na^onale. lescu-Motru Ţiţeica, Murmurescu, şi preşedintele secţiei literare a edi
.Uniunea intelectuală Română“ ' G. M'ronescu, G. Taş ă, Mircea turii „Casei şcoaHor“, promite şi
încearcă să organizeze întâlnirea Djuvara, I. P.lat, Emil Riegler, Prin unele îmbunătăţiri în funcţionarea
intelectualilor români şi străini prin cipele Brânci veanu, I. Lugoşanu, C. acestei edituri. Iată ce spune dsa
vizite la noi şi în străinătate, con Beldie, C. Hamargîu, Al. Hodoş, în această privinţă unui ziar bucu
ferinţe articole creări de instituţiuni d na Alexandrina Cantacuz no, Ca- reştean :
culturale în Capitală şi provincie. libso Botez, Ioana Ghica, Lia Dob- — „Ministerul instrucţiunii a l u a t
.Fiind în legătură directă cu „Fe- rescu, Caribol. buna măsură de a acorda editurii
deraţ a Uniunilor Intelectuale“, va Biroul: Preşedintă, d-na Alexan literare a „Casei şcoalelcr“ o sub
lua contact cu fruntaşii fiecărei ţări, drina Cantacizino: secretari gene venţie anuală care se ridică la
la congresele anuale ce se ţin suc rali: d-nii Ion Pilat si Emil R egîer: 2 200.000 lei. Această sumă repre
cesiv în capitalele europene. Astfel, secretară d-ra Lia Dobrescu; casier zintă beneficiul instituţlunii din vân
va înlesni cunoaşterea directă a in dl I. Lugoşanu. zarea cărţilor, beneficiu care va fi
telectualilor între ei şi va pregăti, * astfel înapoiat editurei.
într'o sferă mai largă, prezentarea Comisia literară complectată cu
gândirei universale, păturilor mai Planurile dlui Dragomirescu. noi îşi va stab'li în curând pro
mari ale societăţii noastre, precum Dl Mihail Dragomirescu, care pre gramul de activitate pe anul curent.
şi înfăţişarea cugetării româneşti cum se ştie este directorul unui Se vor edita nu numai debutanţi
peste hotare. institut de ’iteratură, a fost mai de ca în anii trecuţi, ci şi autorii con
.Uniunea Intelectuală Română“ unăzi în străinătate şi a pus bazele sacraţi. Astfel biblioteca noastră a
face apel la întreaga intelectualitate unei biblioteci universale sub aus „Casei Şcoalelor“ va fi o oglindă
a ţării pentru a da sprijin în această piciile institutului condus de dsa. a întregii noestre mişcări literare.
importantă sarcină înscriindu-se în Se vor publica în această bibliotecă Proectul este lăudabil şi îl dorim
tre membrii săi. rând pe rând traduceri din literatura înfăptuit.
„înscrierile se fac Ia „Ideea Eu universală şi din literatura româ *
ropeană“, strada Paris Nr. 1, Bucu nească. Cea dintâi lucrare publicată
reşti. în traducere franţuzesscă va f, de „Astra“ în Basarabia. Cu stă
„Comitetul de iniţiativă: sigur, . Ş t i i n ţ a l i t e r a t u r e i “ a ruinţa dlui prof. Onisifor Ghibu, care
D. dr. Gh. Marinescu, d. Haman- dlui Dragomirescu, despre care sun este comisarul „Astrel* pentru Ba
giu, d. prof. G. Tasca, d. Mircea tem foarte curioşi să ştim ce vor sarabia şi cu concursul a numeroşi
Djuvara, d. I. Pilaf, d. Beldie, d. Emil spune franţuzii, apoi vor urma S:ri- intelectuali basarabeni în frunte cu
Riegler. d-na Alexandrina Gr. Can- soarea I de Eminescu, Scrisoarea distinsul academician d. Ştefan Cio-
tacuzino, dna Ioana Ghica.“ Pierdută de Caragialr, Hanul lui banu, „Asociaţiunea per.tru literatura
-
Apoi s'au constituit două comi Mânjoală şl Făclia de paşte de şl cultura poporului român , a în
tete: unul de patronag'u şi altul de acelaş autor, care vor avea neîn treprins în Bisarabla o puternică
acţiune. doios ceva mai bun ecou. acţiune de culturalizare a acestei
Comitetul de patron;giu este pus Iniţiativa luată de d. M hail Dra provincii. Şi roadele acestor osteneli
sub preşedinţia de onoare a M. S. gomirescu este fără îndoială lăuda meritoase n’au încetat să se arate,
