Page 9 - 1926-44
P. 9
31—X. 1926------------------------------ ----------C O S I N Z E A N A - - - - - - - - --------------------------------Pag. 433
dovedind încăodată puterea de ac mentele de prisos ale primei scene Iorga evocă un întreg trecut de
ţiune culturală a Astrei. In nu subvenţionate. rare creaţiuni artistice, dar nu uită
meroase centre basarabene s’au in Dl Dongorozi pare convins că a aprecia just şi fără reticenţe rea
stituit despărţiminte, iar populaţia şi realizarea acestei vechi idei se poate litatea exsistentă. Obişnuit a vedea
intelectualii satelor manifestează o înfăptui acum mai uşor şi fără prea în toate manifestările oamenilor
caldă simpatie pentru această rod mare cheltuială. Noi nu o credem. noştri politici expresia patimei şi
nică acţiune. Chestiunea Teatrului de vest nu este a urei oarbe, rămânem surprinşi
Zilele. trecute dl Goldiş a fost numai o chestiune de personal ci, de cuvintele calde cu care amin
invitat, ca preşedinte al „Astrei“ după cum am arătat-o cândva în teşte învăţatul de la Văleni despre
să asiste la încoronarea primelor această revistă, comportă prea mari d. Petre Groza, omul politic atât
roade culese. La Chişinău „Astra“ sforţări şi prea multe cheltuieli, de defăimat. E o relevaţie în ceea
a ţ nut o şedinţă festivă în care s’a pentru a se obţine rezultate aproape ce ne spune d. Iorga. D. Groza ni
!
făcut bilanţul activităţii de până neînsemnate. se înfăţişa obişnuit ca un om de
acum, la Orhei a avut loc o con Şi iată încă odată pentru ce. În rece combinaţie financiară ; d. Iorga
ferinţă despre „Ce este Astra“ ţi fiinţarea Teatrului de vest cu sediul ni-1 recomandă ca pe un om de
nută de dl Goldiş şi s’au inaugurat la Oradea sau la Arad, pentru a gust şi de cultură care „citeşte pe
cinci biblioteci, iar în mai multe răspunde nevoilor de teatru ale ora Burkhardt şi pe Fererro“ şi care are
centre basarabene au luat fiinţă noui şelor de pe lungul frontierei vestice, în casa lui dela Deva un preţios
despăiţăminte. Timişoara, Arad, Oradea, Cărei, Satu- muzeu artistic cu pricepere aranjat.
Mare, Sighet, înseamnă înainte de Autoritatea afirmaţlunilor d-lui
Activitatea „Astrei“ în Basarabia
este o mândrie pentru Ardeal, de toate înfiinţarea unui teatru nou, cu pref. Iorga ne reconfortează şi ne
oarece această asociaţie cu tura'ă toate cheltuielile de decoruri şi cos întăreşte în rezerva de idealism,
ardelenească este cea dintâi aso tume necesare. Ori, niciunul din a- pe care mizeria vieţei noastre pu
ciaţie care încearcă şi reuşeşte ceste oraşe în parte, şi nici toate blice nu a isbutit să ni-o omoare.
deplin să pătrundă în conştiinţa la un loc, nu poate sau nu pot ram Urmărim cu un interes explica
Basarabiei. bursa aceste cheltuieli, pentru simplul bil savanta expunere a maestrului,
motiv că viaţa românească este încă lată bisericuţa dela Sângeorz, cea
Grozăvescu la Cluj. Datorită mai veche din aceste locuri, care
intervenţiei făcută de S'ndicatul foarte redusă aci. cu toată prefacerea dela 1870, şi-a
Părerea noastră era mai cores
Presei Române din Ardeal şi Banat punzătoare realităţilor. Fără cheltu păstrat individualitatea evocată. Iată
s’a aplanat un vechiu şi trist con ielile de instalare ale unui ncu biserica dela Ostrovul, cu aşezări
flict artistic. Se ştie că tenorul Gro teatru, actualele Teatre Naţionale antice, care mai păstreaz , ascunsă
3
zăvescu, care a început să-şi afirme dela C l u j şi dela Craicva ar putea sub clopotniţă o Precistă cu ochii
talentul la Opera Română din C uj, să satisfacă nevoile de teatru dela scoşi, mărturie a vechei picturi, care
a plecat de aici în urma unti ne graniţa vestică, dacă li s’ar da a- a împodobit-o cândva.
înţelegeri avută cu d. Popovici- cestora personalul trebuitor pentru D. Iorga observă şi notează cu
B'.yreulh, directorul Operei. Din a- alcătuirea a două echipe volante, acea pasiune comunicativă proprie
ceasta a câştigat Grozăvescu, care şi celelalte înlesniri necesare, cari spiritelor şi erudite şi îndelung în
plecat ia Viena a repurtat s'rălucite sunt cu mult inferioare cheltuielilor chinate artei. Mărturisirile sale ar
succese şi a isbutlt să-şi facă o de instalaţie a unui nou teatru. tistice din ţara lui Litovoiu sunt
reputaţie mondială. Dar Clujul a Craiova s’ar putea extinde astfel în prin aceasta şi instructive şi insu-
pierdut pe unul dintre cei ce făceau toate oraşele din Banat, iar Clujul fleţitoare faţă de un trecut plin de
mândria artistică a acestui centru ar rămâne cu Ardealul, dela Arad valoroase urme.
de cultură românească.
în sus.
Restabilirea raporturilor între con Se cere însă pentru aceasta şi
ducerea Operei Române din Cluj şi unele modificări şi complectări în POŞTA ADMINISTRAŢIEI
marele nostru tenor are o însem legea teatrelor. Lucrul este cum nu
nătate deosebită. Desigur că Gro se poate mai oportun. La ministerul
zăvescu, după succesele lui din artelor au avut loc mai multe con Silvia Morcan. Romanul de care între
străinătate nu va veni să se stabi sfătuiri cu cronicarii dramatici în baţi se găseşte la librării.
Dr. Nlcodim Cristea. Confirmăm primi
lească la Cluj, dar va relua legă vederea modificării acestei legi. Dacă rea banilor.
turile ve<hi cu Opera şi va cola acolo ar fi fost şi cronicarii dra 7nfu Ştefan. Abonamentul Dv. este
bora cu ea decâteori va fi cu pu matici din provincii, ideea noastră achitat pentru întreg anul curent. Adresa
tinţă acest lucru. Astfel vom avea s’ar fi putut prezenta la loc util. vi s’a schimbat,
Dr. loan Doboşl. Am primit dela Dv.
spectacole de rară desfătare artis Dar şi fără aceştia, ministerul stu cei 10® Lei, şi vă amintim că abonamentul
tică la Opera noastră. diind serios chestiunea ar putea să la Cosinzeana costă pe an 300 Lei, vă
* aducă reale îmbunătăţiri în această rugăm deci a ne trimite şi restul de 200 Lei.
Minerva Motor a. Confirmăm primirea
privinţă legii teatrelor. celor 300 Lei.
Iarăşi Teatrul de vest Dl I. * Dam tru Dobrota. Abonamentul Dv. este
Dongorozi, priceputul director al achitat până finea anului curent.
Teatrului Naţional din Craiova, re Arta veche românească în ţara Letiţla Cosma, Am primit bani’.
Emilia Şogan. Abonamentul dv. achitat
vine în „Rampa“ asupra chestiunei lui Litovoiu. — Subt acest titlu pe întreg anul acesta.
Teatrului de vest. Dsa crede a găsi publkă d. Iorga în Neamul Ro Mager Constantin Nădlac. Pe acul a-
soluţia eliminărilor de la Teatrul mânesc un bogat articol de con cesta Reuniunea Dv. a plătit In adevăr
Naţional din Capitală, propunând statări făcute în ţara Haţegului. Cu 200 de Lei. Fiind insă abonamentul la
revistă 300 Lei rugăm să mai trimiteţi şi
înfiinţarea Teatrului de vest cu ele spiritul d-sale adânc pătrunzător d. diferenţa de 100 Lei*