Page 9 - 1926-44
P. 9

31—X. 1926------------------------------ ----------C  O  S  I N  Z  E  A  N  A  - - - - - - - -  --------------------------------Pag. 433

         dovedind încăodată puterea de ac­   mentele de prisos ale primei scene   Iorga  evocă  un  întreg  trecut  de
         ţiune  culturală  a  Astrei.  In  nu­  subvenţionate.                   rare creaţiuni artistice, dar nu uită
         meroase centre basarabene s’au in­    Dl  Dongorozi  pare  convins  că  a aprecia just şi fără reticenţe rea­
         stituit despărţiminte, iar populaţia şi  realizarea acestei vechi idei se poate litatea exsistentă. Obişnuit a vedea
         intelectualii satelor manifestează o  înfăptui acum mai uşor şi fără prea  în  toate  manifestările  oamenilor
         caldă simpatie pentru această rod­  mare cheltuială. Noi nu o credem.   noştri politici expresia patimei şi
         nică acţiune.                       Chestiunea Teatrului de vest nu este a  urei  oarbe,  rămânem  surprinşi
           Zilele.  trecute  dl  Goldiş  a  fost  numai o chestiune de personal ci,   de  cuvintele  calde  cu  care  amin­
         invitat,  ca  preşedinte  al  „Astrei“   după  cum  am  arătat-o  cândva  în  teşte învăţatul de la Văleni despre
         să  asiste  la  încoronarea  primelor  această revistă, comportă prea mari  d.  Petre  Groza,  omul  politic  atât
         roade culese. La Chişinău „Astra“  sforţări  şi  prea  multe  cheltuieli,  de defăimat. E o relevaţie în ceea
         a ţ nut o şedinţă festivă în care s’a  pentru a se obţine rezultate aproape  ce ne spune d. Iorga. D. Groza ni
           !
         făcut  bilanţul  activităţii  de  până  neînsemnate.                    se  înfăţişa  obişnuit  ca  un  om  de
         acum, la Orhei a avut loc o con­      Şi iată încă odată pentru ce. În­  rece combinaţie financiară ; d. Iorga
         ferinţă despre „Ce este Astra“ ţi­  fiinţarea Teatrului de vest cu sediul  ni-1  recomandă  ca  pe  un  om  de
         nută de dl Goldiş şi s’au inaugurat  la  Oradea  sau  la  Arad,  pentru  a  gust şi de cultură care „citeşte pe
         cinci  biblioteci,  iar  în  mai  multe  răspunde nevoilor de teatru ale ora­ Burkhardt şi pe Fererro“ şi care are
         centre basarabene au luat fiinţă noui  şelor de pe lungul frontierei vestice, în  casa  lui  dela  Deva  un  preţios
         despăiţăminte.                      Timişoara, Arad, Oradea, Cărei, Satu-  muzeu artistic cu pricepere aranjat.
                                             Mare, Sighet, înseamnă înainte de     Autoritatea  afirmaţlunilor  d-lui
           Activitatea „Astrei“ în Basarabia
         este o  mândrie  pentru Ardeal, de   toate înfiinţarea unui teatru nou, cu  pref. Iorga ne reconfortează şi ne
         oarece această asociaţie cu tura'ă   toate cheltuielile de decoruri şi cos­ întăreşte  în  rezerva  de  idealism,
         ardelenească este cea dintâi aso­   tume necesare. Ori, niciunul din a-  pe care mizeria vieţei noastre pu­
         ciaţie  care  încearcă  şi  reuşeşte   ceste  oraşe  în  parte,  şi  nici  toate   blice nu a isbutit să ni-o omoare.
         deplin  să  pătrundă  în  conştiinţa   la un loc, nu poate sau nu pot ram­  Urmărim cu un interes explica­
         Basarabiei.                         bursa aceste cheltuieli, pentru simplul  bil savanta expunere a maestrului,
                                             motiv că viaţa românească este încă  lată bisericuţa dela Sângeorz, cea
           Grozăvescu  la  Cluj.  Datorită                                       mai  veche  din  aceste  locuri,  care
         intervenţiei  făcută  de  S'ndicatul   foarte redusă aci.               cu toată prefacerea dela 1870, şi-a
                                               Părerea  noastră  era  mai  cores­
         Presei Române din Ardeal şi Banat   punzătoare realităţilor. Fără cheltu­ păstrat individualitatea evocată. Iată
         s’a aplanat un vechiu şi trist con­  ielile  de  instalare  ale  unui  ncu   biserica dela Ostrovul, cu aşezări
         flict artistic. Se ştie că tenorul Gro­  teatru,  actualele  Teatre  Naţionale  antice, care mai păstreaz , ascunsă
                                                                                                         3
         zăvescu, care a început să-şi afirme   dela C  l u j  şi dela Craicva ar putea  sub clopotniţă o Precistă cu ochii
         talentul la Opera Română din C uj,   să satisfacă nevoile de teatru dela  scoşi, mărturie a vechei picturi, care
         a plecat de aici în urma unti ne­   graniţa  vestică,  dacă li s’ar  da  a-   a împodobit-o cândva.
         înţelegeri  avută  cu  d.  Popovici-   cestora personalul trebuitor pentru   D.  Iorga  observă  şi  notează  cu
         B'.yreulh, directorul Operei. Din a-   alcătuirea  a  două  echipe  volante,  acea pasiune comunicativă proprie
         ceasta a câştigat Grozăvescu, care   şi celelalte înlesniri necesare, cari   spiritelor şi erudite şi îndelung în­
         plecat ia Viena a repurtat s'rălucite   sunt cu mult inferioare cheltuielilor  chinate artei. Mărturisirile sale ar­
         succese  şi  a  isbutlt  să-şi  facă  o   de  instalaţie  a  unui  nou  teatru.  tistice  din  ţara  lui  Litovoiu  sunt
         reputaţie  mondială.  Dar  Clujul  a   Craiova s’ar putea extinde astfel în  prin aceasta şi instructive şi insu-
         pierdut pe unul dintre cei ce făceau   toate oraşele din Banat, iar Clujul  fleţitoare faţă de un trecut plin de
         mândria artistică a acestui centru   ar rămâne cu Ardealul, dela Arad  valoroase urme.
         de cultură românească.
                                             în sus.
           Restabilirea raporturilor între con­  Se  cere  însă  pentru  aceasta  şi
         ducerea Operei Române din Cluj şi   unele modificări şi complectări în    POŞTA ADMINISTRAŢIEI
         marele nostru tenor are o însem­    legea teatrelor. Lucrul este cum nu
         nătate deosebită. Desigur că Gro­   se poate mai oportun. La ministerul
         zăvescu,  după  succesele  lui  din   artelor au avut loc mai multe con­  Silvia  Morcan.  Romanul  de  care  între­
         străinătate nu va veni să se stabi­  sfătuiri cu cronicarii dramatici în   baţi se găseşte la librării.
                                                                                   Dr. Nlcodim Cristea. Confirmăm primi­
         lească la Cluj, dar va relua legă­  vederea modificării acestei legi. Dacă  rea banilor.
         turile  ve<hi cu  Opera  şi va  cola­  acolo  ar  fi  fost  şi  cronicarii  dra­  7nfu  Ştefan.  Abonamentul  Dv.  este
         bora cu ea decâteori va fi cu pu­   matici din provincii, ideea noastră   achitat  pentru  întreg  anul  curent.  Adresa
         tinţă acest lucru. Astfel vom avea   s’ar  fi  putut  prezenta  la  loc  util.   vi s’a schimbat,
                                                                                   Dr.  loan  Doboşl.  Am  primit  dela  Dv.
         spectacole de rară desfătare artis­  Dar şi fără aceştia, ministerul stu­  cei 10® Lei, şi vă amintim că abonamentul
         tică la Opera noastră.              diind serios chestiunea ar putea să   la  Cosinzeana  costă  pe  an  300  Lei,  vă
                         *                   aducă reale îmbunătăţiri în această   rugăm deci a ne trimite şi restul de 200 Lei.
                                                                                   Minerva  Motor  a.  Confirmăm  primirea
                                             privinţă legii teatrelor.           celor 300 Lei.
           Iarăşi Teatrul de vest Dl I.                       *                    Dam tru Dobrota. Abonamentul Dv. este
         Dongorozi,  priceputul  director  al                                    achitat până finea anului curent.
         Teatrului Naţional din Craiova, re­   Arta  veche  românească  în  ţara   Letiţla Cosma, Am primit bani’.
                                                                                   Emilia  Şogan.  Abonamentul  dv.  achitat
         vine în „Rampa“ asupra chestiunei  lui  Litovoiu.  —  Subt  acest  titlu   pe întreg anul acesta.
         Teatrului de vest. Dsa crede a găsi  publkă  d.  Iorga  în  Neamul  Ro­   Mager  Constantin  Nădlac.  Pe  acul  a-
         soluţia  eliminărilor  de  la  Teatrul  mânesc  un  bogat  articol  de  con­  cesta  Reuniunea  Dv.  a  plătit  In  adevăr
         Naţional din Capitală, propunând  statări făcute în ţara Haţegului. Cu   200  de  Lei.  Fiind  insă  abonamentul  la
                                                                                 revistă  300  Lei  rugăm  să  mai  trimiteţi  şi
         înfiinţarea Teatrului de vest cu ele­ spiritul d-sale adânc pătrunzător d.  diferenţa de 100 Lei*
   4   5   6   7   8   9   10   11   12