Page 2 - 1926-45
P. 2
Pag. 438 C O S I N Z E A N A 7—Xi. 1926
EXPERIMENTĂRI CULTURALE INUTILE
de SEBASTIAN BORNEM1SA
Lumea satelor trăeşte şi astăzi în continuau opera halucinantă cu o rului şi beneficieze sănătos şi de
închipuirea multora din orăşeni, ca îndârjire fanatică. Răsunetul acestei aureola de glorie şi de sprijinul
un vast teren de experimentări de tot „opere culturale“ a lor era seis binevoitor al resorturilor de stat!
soiul. E aproape credinţă generală, mograf iat cu o enervantă exactitate Să înceteze însă odată a se mai
că acolo, unde freamătă dureri înă în altă parte şi de pe urma ei cur face in lumea, cu toată durerea ei dor
buşite şi se desfăşură în permanenţă gea aproape totdeauna consideraţii nică totuş de lumină, a satelor, expe
tragedii neînregistrate, — este o ne destul de pipăibile. Câte figuri de- rimentări culturale inutile! Pro
măsurată şi înduioşătoare naivitate, acestea nu trăesc şi astăzi în mij iecte, ca acela al fixării antenelor de
este aproape o totală lipsă de înţele locul nostru, şi câţi dibaci negustori radiofonie pe creasta colibelor dărâ
gere pentru tot ce porneşte din unghe de propagandă culturală nu deci mate de viscol, pot fl frumoase şl
rele sufleteşti, şi este, în sfârşit, o clasă mează în permanenţă bugetele diver cuceritoare figuri oratorice, dar nu
socială inferioară, într'un stadiu pri selor resorturi de stat, ca sâ'mpân- pot decenii încă deveni realizări
mordial de evoluţie. O protoplasmă, zească satele cu gazete şi cu cărţi, practice! Este o lege biologică în
care trebue crescută, educată, civi- pe care nimeni nu le cere şi nimeni deobşte cunoscută, că vietăţile în
lizaiă. Credinţa aceasta, întemeiată nu le ceteşte... evoluţia lor nu pot face salturi.
pe o totală lipsă de elemente reale Există, fără îndoială, multă şi Această lege găseşte perfectă justi
şi ca atare bizară, a animat decenii dureroasă inexperienfă, vulgaritate ficare şi în evoluţia culturală umană.
de-arândul distinse figuri intelectuale şi naivitate în lumea satelor1 Este A trece deci delà doina sfâşietor de
şi i-a făcut, ca să-şi fixeze drept şi nevoie de-o permanentă propa duioasă zămislită în inima codrului,
ţintă de viaţă: educaţia masselor gandă culturală şi e de datoria câr- la musica wagneriană, credem că e
rurale. Jintă nobilă, înălţătoare şi muitorilor, ca s'o angajeze. Dar, totuş o deosebire pe care o poate uşor
demnă! Sub vraja ei, care oricum, există totuş un dar. Această propa pricepe oricare orăşan intelectual! A
nu era lipsită nici de-o palidă au gandă nu credem că o pot îndeplini oltoi însă pe-o veche cultură populară
reolă pe glorie şi nici de-o palidă ratate figuri orăşeneşti, care habar bine determinată o civilizaţie nouă,
perspectivă de recompensă, — distinse n'au de ceea ce în mod real există a duce mai departe cu un pas sim
figuri orăşeneşti au coborît din când la sate. Pentru a săvârşi această ţul artistic existent al poporului şi
în când în această pierdută lume a propagandă, nu e suficient să crezi, a-i desvolta gustul actual pentru
speciei umane, ca să ridice zăbra că este de ea nevoie. Mai trebue creaţiunile sale literare, — aceasta,
nicul de pe primitivitatea ei îndu să ştii şi altceva. De pildă, care este poate, da, realmente, fi un scop de
ioşătoare şi să samene în ogorul de prezent nivelul cultural care totuş viaţă pentru cei ce vor să şl dedice
desfundat, cu două mâni sămânţa există, care sunt preferinţele culturale zilele propagandei culturale delà
luminii. Ce le păsa acestor harnici care totuş se manifestă, şi în sfârşit ţară. Dar atât şi nimic mai mult.
şi iluştrii sămânători, că mijloacele ce şi în ce măsură interesează po Exagerările, însă, de orice natură ar
adoptate de ei nu cadrau de loc cu porul. Cine este înarmat în suficientă fi ele, — întocmai caşi experimen
primitivitatea rurală, — ce le păsa, măsură cu toate aceste experienţe, tările, făcute de farsori cu nejusti
că toate eforturile lor rămâneau cine ştie cum trebuie făcută o pro ficate ambiţii, sunt şi rămân inutile!
sterpe şi că din sămânţa aruncată pagandă reală la sate, — s'o facă!
nu răsăria de cele mai multe ori Inşiruie-se voios printre propagan
ici un rod?! Ei trăiau într'un vis şi-şi dişti, scoată ziare pe seama popo