Page 2 - 1926-45
P. 2

Pag. 438                                  C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                         7—Xi. 1926

















             EXPERIMENTĂRI CULTURALE INUTILE



                                                   de SEBASTIAN BORNEM1SA




               Lumea  satelor  trăeşte  şi  astăzi  în  continuau  opera  halucinantă  cu  o  rului  şi  beneficieze  sănătos  şi  de
             închipuirea  multora  din  orăşeni,  ca  îndârjire  fanatică.  Răsunetul  acestei  aureola  de  glorie  şi  de  sprijinul
             un vast teren de experimentări de tot   „opere  culturale“  a  lor  era  seis­  binevoitor al resorturilor de stat!
             soiul.  E  aproape  credinţă  generală,  mograf iat cu o enervantă exactitate   Să  înceteze  însă  odată  a  se  mai
             că acolo, unde freamătă dureri înă­  în  altă  parte  şi  de  pe  urma  ei  cur­  face in lumea, cu toată durerea ei dor­
             buşite şi se desfăşură în permanenţă  gea  aproape  totdeauna  consideraţii  nică totuş de lumină, a satelor, expe­
             tragedii neînregistrate, — este o ne­  destul  de  pipăibile.  Câte  figuri  de-  rimentări  culturale  inutile!  Pro­
             măsurată  şi  înduioşătoare  naivitate,  acestea  nu  trăesc  şi  astăzi  în  mij­  iecte, ca acela al fixării antenelor de
             este aproape o totală lipsă de înţele­  locul nostru, şi câţi dibaci negustori  radiofonie pe creasta colibelor dărâ­
             gere pentru tot ce porneşte din unghe­ de  propagandă  culturală  nu  deci­  mate  de  viscol,  pot  fl  frumoase  şl
             rele sufleteşti, şi este, în sfârşit, o clasă  mează în permanenţă bugetele diver­  cuceritoare  figuri  oratorice,  dar  nu
             socială inferioară, într'un stadiu pri­  selor  resorturi  de  stat,  ca  sâ'mpân-  pot  decenii  încă  deveni  realizări
             mordial de evoluţie. O protoplasmă,  zească  satele  cu  gazete  şi  cu  cărţi,  practice!  Este  o  lege  biologică  în­
             care  trebue  crescută,  educată,  civi-  pe  care  nimeni  nu  le  cere  şi  nimeni  deobşte  cunoscută,  că  vietăţile  în
             lizaiă.  Credinţa  aceasta,  întemeiată  nu le ceteşte...              evoluţia  lor  nu  pot  face  salturi.
             pe  o  totală  lipsă  de  elemente  reale   Există,  fără  îndoială,  multă  şi  Această  lege  găseşte perfectă justi­
             şi ca atare bizară, a animat decenii  dureroasă  inexperienfă,  vulgaritate  ficare şi în evoluţia culturală umană.
             de-arândul distinse figuri intelectuale  şi  naivitate  în  lumea  satelor1  Este   A trece  deci delà  doina sfâşietor de
             şi  i-a  făcut,  ca  să-şi  fixeze  drept  şi  nevoie  de-o  permanentă  propa­  duioasă zămislită în inima codrului,
             ţintă  de  viaţă:  educaţia  masselor  gandă culturală şi e de datoria câr-   la  musica  wagneriană,  credem  că  e
             rurale.  Jintă  nobilă,  înălţătoare  şi  muitorilor,  ca  s'o  angajeze.  Dar,   totuş o deosebire pe care o poate uşor
             demnă!  Sub  vraja  ei,  care  oricum,  există totuş un  dar. Această propa­  pricepe oricare orăşan intelectual! A
             nu  era  lipsită  nici  de-o  palidă  au­  gandă  nu  credem  că  o  pot  îndeplini  oltoi însă pe-o veche cultură populară
             reolă  pe  glorie  şi  nici  de-o  palidă  ratate  figuri  orăşeneşti,  care  habar  bine  determinată  o  civilizaţie  nouă,
             perspectivă de recompensă, — distinse  n'au  de  ceea  ce  în  mod  real  există  a duce mai departe cu un pas sim­
            figuri orăşeneşti au coborît din când  la  sate.  Pentru  a  săvârşi  această  ţul  artistic  existent  al  poporului  şi
             în  când  în  această  pierdută  lume  a  propagandă,  nu  e  suficient  să  crezi,  a-i  desvolta  gustul  actual  pentru
             speciei  umane,  ca  să  ridice  zăbra­  că  este  de  ea  nevoie.  Mai  trebue  creaţiunile  sale  literare,  —  aceasta,
             nicul  de  pe  primitivitatea  ei  îndu­  să ştii şi altceva. De pildă, care este  poate,  da,  realmente,  fi  un  scop  de
             ioşătoare  şi  să  samene  în  ogorul  de prezent nivelul cultural care totuş  viaţă  pentru  cei  ce  vor  să  şl  dedice
             desfundat,  cu  două  mâni  sămânţa  există, care sunt preferinţele culturale  zilele  propagandei  culturale  delà
             luminii.  Ce  le  păsa  acestor  harnici  care  totuş  se  manifestă,  şi  în  sfârşit  ţară.  Dar  atât  şi  nimic  mai  mult.
             şi  iluştrii  sămânători,  că  mijloacele  ce şi în ce măsură interesează po­  Exagerările, însă, de orice natură ar
             adoptate  de  ei  nu  cadrau  de  loc  cu  porul. Cine este înarmat în suficientă  fi  ele,  —  întocmai  caşi  experimen­
             primitivitatea  rurală,  —  ce  le  păsa,  măsură  cu  toate  aceste  experienţe,   tările,  făcute  de  farsori  cu  nejusti­
             că  toate  eforturile  lor  rămâneau  cine  ştie  cum  trebuie  făcută  o  pro­  ficate ambiţii, sunt şi rămân inutile!
             sterpe  şi  că  din  sămânţa  aruncată  pagandă  reală  la  sate,  —  s'o  facă!
             nu  răsăria  de  cele  mai  multe  ori  Inşiruie-se  voios  printre  propagan­
             ici un rod?! Ei trăiau într'un vis şi-şi  dişti,  scoată  ziare  pe  seama  popo­
   1   2   3   4   5   6   7