Page 8 - 1926-46

Pag. 456 ' ' ' ............. -------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - ------------------------------ 14—XI. 1925

acel „suflet rusesc“, de care s’a încălzită de un temperament exu­ dna E Chifa. Programul: Brahms,
c
făcut mult caz, nu însă prin jocul berant tineresc, dar i-a lipsit ma­ Jensen şi Straus : Lieduri, apoi trei
artiştilor şi constatăm cu acest prilej, iestatea fiicei Faraonului. Nu a putut bucăţi din operă, „pietre de încer­
că societarii Naţionalului din Cluj, combina acea atmosferă imperială, care*, pentru o concertistă: Aria
cei mai muiţi la acest fel de joc se care trebuie s’o degajeze Amneris, pajului din „Hughenoţii“, „Danse
pretează: divertisment, care nu lasă şi care prin contrast cu văpaia sen­ de l’ombre* din Dinorah, apoi din
urme profunde. D. Ionescu-Ghibe- timentelor, naşte tragicul simpatic Rossini: Cavatina Rosinei, de care
ricon (Podkoliosin) a fost un ratat al iubitoarei neiubite. Altul dsale, s’a achitat cu tehnică pricepută şi
consilier de curte, şi insolent şl plăcut şi nesigur uneori destul de c’o r e l a t i v ă p r i c e p e r e ar­
egoist în sens burlac, cum i se cu­ puternic; iar în tabloul temniţei tistică. In partea a doua a cântat
venea unui holteiu pe cale să în­ captivant, demonstră o tehnică bine din Dima şi Brediceanu, c’o invol-
cărunţească şi... pretendent la mâna condusă. Astfel, impresia bună pe tură autentic românească. Un mezzo-
unei domnişoare simpatic de tânără; care a lăsat* o, a câştigat şi în du­ sopran cald, care posedă triluri abile,
d. Vasilescu (Kocikariov), un intri­ rabilitate. deşi nu cristaline, şi care cucereşte.
gant c'o leacă de cinism, just. Cei­ Un alt eveniment muzical al săp- — La pian d. A Ronai. — De notat
lalţi buni şi d. Şerban exagerat. tămânei a fost concertul, dat în sala afluenţa în număr considerabil a
Dintre personagiile femeniue dna Prefecturii, Sâmbătă, 6 Noemvrie de publicului clujan. Aurel Decei
Bănuţi (fata) timidă şi curioasă, ca
o „fată mare“.
Cronicar R E V I S T E L E
Ramuri. A. XX. N. 7—9. Ne so­ tradiţionalismului. Revista a mai a-
PELA OPERĂ seşte bogată revista craioveanu, cu părut cu acelaş titlu acum vreo 16
peste cincizeci de pagini de preţios ani, însă puţină vreme. Sâ sperăm
Primii soli muzicali trimişi anul conţinut. D. prof. N. lorga publică că acum va avea o soartă mai bună.
acesta delà Bucureşti au fost dna un luminos articol despre poetul Deocamdată lupta e deschisă pe
O. Grozovskaia şi dl E. AI gâzi. Prin sas Eduard Schullerus, mort nu de două fronturi: contra şcoalei critice
acaasta „sistemul de rotaţie“ s’a mult în floarea vârstei. Cu spiritul a dlui Lovinescu şi contra trasnaie-
iniţiat. (Aşteptăm să se^otinue acest dsale pătrunzător, d. Iorga ne dă lor cari se pretind „poezie nouă“.
fericit gând, ca să avem pos'bili- nu numai un articol de informaţie Priu aceasta revista este simpatică
tatea de a cunoaşte şi alţi cântăreţi, asupra unui autor dintr’o literatură şi ar căpăta un deosebit interes
şi mai buni !) puţ’n cunoscută publicului românesc, dacă ar da mai multă atenţie gra­
ci şi expresia reală a acestui talent maticei şi ar renunţa la esseurile
Fără îndoială, când vin solişti ca
„oaspeţi“, trebuie să împlinească a- rar, în traduceri alese cu gust din fără sare ale dlui Dragomirescu,
numite condiţii, de calităţi vocale, opera lui Schullerus. publicate sub titlul „In Empireu*.
de joc de scenă, etc. fără de cari D. D. Tomescu, criticul cumpănit De ce vrea oare d. Dragomirescu
judecata ce o exprimi asupra lor în bine cunoscut, continuă a analiza să compromită în ochii posterităţii
pe marii noştri! fruntaşi ai litera-
chip necesar este drastică. Êi tre­ pe d. M hail Dragomirescă în ra­
buie să fie „floarea* instituţiei de port cu sămănătorismul şi pecetlu­ turei de altădată, cari n'au pu­
unde pornesc. Anii trecuţi ne* au ieşte în cuiele logicei sale strânse terea să se apere, pentru a-şi plasa
teoriile sale despre literatură?
adus câteva personalităţi artistice profundele erori săvârşite de cri­
de valoare europeană ; sperăm c’o ticul bucureştean faţă de singura Sburătorul. An IV. Nr. 5 Rea­
reveni, şi că vor fi echivalate de valabilă dintre toate mişcărite lite­ pare transformat, mai simpatic în
alţii, tot români, pe cari aici la Cluj, rare delà noi. simplicitatea technică de astăzi. Aici
nu i-am auzit. O nuvele de reală valoare „Squa- d. Lovinescu se luptă cu d. Drago­
rul“, semnează dl Gib. I. M hăiescu,
Căci d. Algazi nu a satisfăcut care se afirmă temeinic unul dintre mirescu şi isbuteşte să-l pună în
exigenţele unui public oarecum for­ fruntaşii prozei noastre tinere. Spre grea situaţie, dovedind că ilustrul
mat pentru operă, aici în Cluj, că deosebire însă de ceea ce ştim noi critic de la institutul de literatură,
va fi cântat cândva bine, în tine­ din G b. 1. Mihăescu, nuvela aceasta comentează pe 16 pagini, revine pe
reţe, n’o contestăm ; însă acum vo­ ni se pare scrisă într’un stil chinuit, altele şi dă note marginale în mai
cea îi este uzată, păstrându-şi doar preţios, care nu îl recunoaştem în multe pagini noui, pentru a dovedi
ascuţimea unor note. Apoi nici în­ totul al autorului. originalitatea de capadoperă a poe­
ţelegerea rolului : un Radames, tânăr O bogată cronică literară înso­ ziei „Somnoroase păsărele, pe care
si plin de forţe dramatice, sau un ţeşte acest număr, cu juste aprecieri Eminescu a scris-o inspirat de o
Eleazar, evreu odios, c’o singură critice. poezie germană. Atâta trudă pentru
sclipire de indulgenţă, nu-1 plasează De remarcat articolul corosiv sem­ un lucru ca aceasta este îa adevăr
Drintre artiştii de renume. Pentru nat de dl I. U. Soricu despre „Astra ceva unic în istoria criticei. Suntem
Radames n’a avut strălucirea vocală, la Zalău“, în care se spun adevă­ curioşi să aflăm cum se va apăra
gestul suveran şi impunător, iar ruri crude, fără menajamente pentru d. Dragomirescu, strâns astfel cu uşa.
pentru Eleazar, frământarea zbu­ nimenia. In restul revistei se publică o li­
ciumului paterno-evreu. Tot ceeace teratură haotică, adeseori de o va­
poate fi acceptat delà dsa sunt Falanga. A 1, seria II, Nr. 1 şi 2. loare îndoielnică. E un amestec de
nişte do-uri îa actul cu luna, în È revista de polemică a grupului trăsnae modernistă şi preţiozitate
„Aida* sau rână la o limită, repe­ din jurul dlui M hail Dragomirescu fără fond, care nu inspiră nicio
tarea ariei „R şela, draga mea...“— şi se întitulează a lupta în numele încredere.
Dna Grozovsk i în Amneris a fost adevărului, al clasicismului şi al Manole Ampoianu