Page 9 - 1926-46
P. 9
14—XI. 1028 -------------C O S I N Z E A N A - - - - - - - - ------------------------------ Pa 457
g
care renaşte din amorţeala vacan isvoarele unei culturi străine. Puţini
ÎNSEMNĂRI ţelor, este în vădita creştere a miş sînt intelectualii români cari au avut
putinţa să ţină o legătură mai
cării putrivnice poeziei noi. Faptul
este îndeosebi îmbucurător, el do strânsă cu cultura românească. Ce
Cu acest număr „Cosinzeana“ vedind că lumea a început să se s’ar fi făcut cealaltă parte a inte
îşi suspendă apariţia până în dumirească şi să ia atitudine faţă lectualităţii noastre, fără concursul
preajma Crăciunului. In acest de această gogoriţă reformatrice. permanent şi stăruitor al grupului
interval de timp vom pregăti * de profesori grupaţi în jurul „Ex
un bogat număr jubilar, pentru Ceva extraordinar. Contra dlui tensiunei Universitare'? Viaţa de
împlinirea a 10 ani de apariţie. Dragomirescu s’a pornit o adevă astăzi, grăbită, nevropată, nu în-
Romanul dlui Seb. Bornemisa rată prigoană. încolţit de adversari gădue munca aşezată a cititului şi
„Duhul cel rău', care s’a pu din toată părţile, „maestrul“ nu mai a meditaţiei. Conferinţele Extensiu
blicat în parte în numerele tre ştie cum să se apere. Dar lucrurile nei Universitare au umplut golul,
cute ale revistei va apare în nu se reduc numai la cele ce pub afirmându-se ca o necesitate de
curând într’un elegant volum. lică revistele. DI Dragomirescu este primul ordin. Prin rostul lor, ele
Reţinerile se pot face la admi atacat în cetăţuia dsale de reşedinţă, erau un mijloc de a lua contact cu
nistraţia revistei. în institutul de literatură, care func rezultatele şi eforturile culturei na
* ţionează cu o grasă subvenţie pe ţionale, pentru toţi cel ce n’au avut
Pentru palatul Ligei Cultu lângă facultatea de litere din Bu putinţa să ţină acest contact.
rale. Dumineca trecută s’a pus pia cureşti. *
tra fundamentală a palatului Ligei Lucrurile s’au petrecut cam aşa. Noul director al Teatrului
Culturale din Bucureşti, despre care Intr’o şedinţă din zilele trecute a Naţional din Bucureşti. După
ni-am ocupat în numărul trecut al consiliului profesoral al facultăţii de îndelungi ezitări, ministerul cultelor
revistei. Cu acest prilej d lor ga, litere dl Ovid Deusuşianu a cerut şi artelor s’a hotărît să soluţioneze
preşedintele Ligei Culturale, a lan desfiinţarea celebrului „Institut“ criza de direcţie de la Teatrul Na
sat un călduros apel către publicul pentru cuvântul că nu dă niciun ţional din Capitală, care durează
românesc, îr.demnându-l să contri rezultat apreciabil, pe lângă că ma de atâta vreme, dând delegaţie de
bue băneşte la ridicarea acestui a- cină zădarnic importante fonduri, director dlui Al. A. Hodoş, un va
şezământ de cultură. Liga nu are cari s’ar putea utiza mai cu folos loros ziarist ardelean, preşedinte al
bani. Pe terenul dăruit de primăria pentru alte scopuri. Sindicatului Presei Române din Ar
Capitalei, temelia zidită s’a ridicat Consiliul nu s’a pronunţat încă, deal şi Banat, director al ziarului
cu bani de împrumut. Alţi bani tre- dar aceasta nu înseamnă că „Insti „BTuinţa“ din Cluj şi şef redactor
buesc pentru înălţarea clădirii. Aceşti tutul de literatură“ este salvat. Din al revistei „Ţara Noastră“. Alegerea
bani îi aşteaptă Liga Culturală de potrivă. Semnalul dat de D. Ovid făcută în persoana dlui Hodoş este
la publicul românesc, pentru care Densuşianu va avea urmări, pentru o garanţie că prima noastră scenă
ani de zile i-a şi-a irosit cu dărni motivul că d. Densuşianu are per va începe să funcţioneze normal.
cie vrednicia. Cu preţul unui bilet fectă dreptate şi mai ales pentrucă D. Hodoş este un-publicist de o
de cinematograf oricine îşi poate d. Densuşianu nu este omul, care mare valoare şi de o temeinică cul
plăti această sacră datorie. să se opriască la calea jumătate, tură. Energic şi priceput, om de
Banii se pot trimite Ligii Cultu odată pornit la drum. gust şi fin intelectual, dsa va da
rale, Bucureşti, strada Banul Mă Deci încă un adversar pentru d. Teatrului Naţional din Bucureşti o
răcine Nr. 1. Dragomirescu, şi încă foarte peri îndrumare rodnică, potrivită cerin
* culos. ţelor noui ale zilelor noastre. Şi
Reapar revistele. Revistele cari * prin aceasta Ardealul va avea încă
şi-au anunţat apariţia încep să se Conferinţele extensiunei uni o satisfacţie din partea unui vred
arate în vitrina librăriilor. Odihnite, versitare. Urmând metod c un vast nic f.u al său.
ele respiră un aer nou de luptă, plan de activitate extraşcolară. Ex
cu mai evident caracter ofensiv în tensiunea universitară, asociaţia pro
anul acesta, decât în anii trecuţi. fesorilor delà unrversitatea din Cluj, P O Ş T A R E D A C Ţ I E I
Asistăm astfel la începutul de în şi-a reluat, ca şi în anii trecuţi,
Someşanu. Nu merge. Mai încercaţi,
căierare dintre admiratorii dlui Mi- rodnica ei activitate de culturalizare dar adânciţi-vă inspiraţia.
hail Dragomirescu deoparte şi cei a maselor. Cât bine s’a adus culturei C, litus. E ceva, dar nu e destul. Mai
ai dlui Eugen Lovinescu de cealaltă generale a intelectualităţii ardelene încercaţi.
parte. Lupta e la început şi nu se prin această stăruitoare şi luminată Tod. I. Emil Nu.
T. Tg. Mureş. E slabă. Nu se poate.
poate şti în balanţa căruia va în muncă nu se poate cuprinde în câ I. I. P. încercarea dtale din Goethe e
clina. teva cuvinte, oricât de elogioase ar remarcabilă. Cu oarecari modificări poate
Dar nici augurii nu se lasă mai fi ele. Profesorii Universităţii clujene va merge tntr’un număr viitor.
prejos. D. Dragomirescu a fost în s’au afirmat nu numai ca strălucite N. 7. /. „Poezia* e prea mult naivă,
colţit adânc din două părţi, de d. elemente de catedră prin aceasta, ci mai încercaţi îasă.
Dimitrle Vanciu: Confirmăm primirea
Lovinescu îi scarmănă vijelios şi ca preoţi conştienţi ai unei mi sumei de 150 lei, şi vă rugăm să cunoa
„Ştiioţa literaturei“ pe care o con siuni mai înalte. şteţi că abonamentul vă este achitat acum
testă ca ştiinţă, iar d. D. Tomescu Activitatea Extensiunei Universi pe întreg a. c.
delà Ramuri îi reduce la nimic pă tare se cerea de însuşi starea lu Petru Mărgineanuî Am primit dela dv.
rerile exprimate despre mişcarea crurilor din această parte de ţară. abonamentul în suma de lei 500 care
delà Slmănătcrul. Imensa majoritate a intelectualităţii l’am contat astfel: 300 abonamentul pe
anul acesta, iar 200 lei am trecut în con
O altă înfăţişare a vieţii literare ardelene formate era crescută la tul anului viitor.
