Page 2 - Cuvintul_Liber_1989_03
P. 2
Pag. 2 CUVINTUL LIBER NR. 3 • MARŢI, 26 DECEMBRIE 1989
în vederea bunei aprovizionări Pentru desfăşurarea în condiţii D(0M )N
populaţiei—permanent la datorie! normale a activităţii vinte are minunata lim
Multe şt frumoase cu
Dovedind o înaltă con şi-au adus contribuţia la bu rica Viscan, Melhior Paisz, Manifestîndu-şi deplina bă română. întotdeauna
ştiinţă patriotică: şi cetă na desfăşurare a activităţii Miron Gaşpar, Atila loialitate faţă de Frontul aprovizionări a populaţiei, unul, pentru mine cel
ţenească, cu sentimentul la Abatorul din Haţeg, s-au Szocaci, Tuaoriţa Sandu, produsele contractate să puţin, avea o rezonanţă
marii victorii şi libertăţi evidenţiat în mod deosebit Lidia Satmari, Visalon Salvării Naţionale, Direc se livreze la timp şi la aparte: cuvintul domn.
calitate corespunzătoare.
ţia generală pentru agri
depline obţinute de po Ionel Petrescu, Nicolae Giun, lista puţind continua De ce t Pentru că a-
porul nostru, oamenii mun Luca, Valentin Magdescu, şi cu ceilalţi muncitori cultură a judeţului Hune Specialiştii din agricul cest cuvînt d(om)n, . pe
cii din cele trei secţii — Dumitru Giuroni, Sabin harnici şi pricepuţi de doara, care coordonează în tură — ingineri, medici care îl scriu aşa cum îl
Haţeg, Deva şi Petroşani Enăşescu, Gheorghe Drago- aici. treaga activitate de pe o- veterinari, tehnicieni — înţeleg, refuzat atţto
— ale Întreprinderii de in tă, Nicolae Boboc, Dumi Notabile sint şi efortu goare, ne-a adresat rugă sint chemaţi să organize-, timp în favoarea impusu
dustrializare a cărnii s-au tru Torna, Samoilă Ivan, rile muncitorilor de la A- mintea să publicăm un ze şi să rezolve toate pro lui tovarăşe, pe motiv
aflat permanent la datorie , Ion Bîrlădeanu şi mulţi batorul din Petroşani, unde apel către toţi oamenii blemele ivite în activitatea că ar fi aristocratic, con
în aceste zile, asigurînd alţii. Petru Mang, Ştefan Curcă, muncii din această impor unităţilor agricole, să asi ţine in miezul său esen
cantităţi, sporite <|e carne Gu răspundere şi con Ion Barşon, Petru Palade, tantă şi vitală ramură de gure permanent asistenţa ţa seniorială core-/ defi
şi preparate neceSare bu ştiinciozitate şi-au îndepli Ionel Bogdan, ca şi alţi activitate productivă. sanitar-veterinară. neşte integralitatea, du-
nei aprovizionări a popu nit atribuţiile şi lucrătorii lucrători şi-au făcut cu Iată conţinutul apelului, blîndu-l - semnificaţia.
Inginerii şefi, inginerii
laţiei. Programul de,-lucru de la Abatorul din Deva, prisosinţă datoria. Tuturor, făcut către toţi lucrătorii zootehnişti şi medicii ve Ceea ce, în nici o altă
Ia abatoare a fost. non-ştop, din rîndul cărora s-au un cuvînt de mulţumirş şi din agricultura hunedo- limbă, fie franceză, ger
zi şi noapte. Dintre cei • ce detaşat Iosif Oproni, loan spor la muncă!'. reană. terinari de la consiliile u- mană, maghiară, chineză,
nice coordonează, de co-
Fucs, Petru Dobra, Nico- italiană, spaniolă, japo
dae Clej, Ionel Lazăr, Vio NICOLAE TIRCOB neză sau rusă, nu se in-
trmplă. '
ÎNTR-0 NOAPTE De la Direcţia generală pentru Lucrul, deşi poate pă
Forţă şi lumină pentru agricultură a judeţului Hunedoara rea minor, in compara
ALBĂ ... ţie cu celelalte probleme
România liberă a căror gravitate este,
desigur, prioritară, in e-
...Există, oare, in dic „In aceste zile istorice, nun acord cu consiliile lo ceste momente cu ade-
ţionarul limbii române A ■ cincea zi a libertăţii Deşi, aveam oprite blocul cind întreaga naţiune tră-, cale ale Frontului Salvă văt revoluţionare, ha
contemporane cuvintul noastre. A cincea zi de 3 şi, două cazane, pulsăm ieşte cu bucurie şi mîndrie rii Naţionale, întreaga ac este de neglijat. Pentru
care să exprime idioţe cîmd neînfricatul, bravul zilnic; în medie', 500 MW. eliberarea de dictatura tivitate din agricultură în că acest cuvînt d(om)n
nia caracterului abject popor român a detronat şi — In măreaţa zi de 22 teritoriul lor. Problemele are, intr-adevăr, o aură
al celui care (nu, nu-i alungat clica Ceauşescu şi decembrie, zi de renaşte eeauşistă, este necesar ca aristocratică. Dobindkă,
mai putem rosti numele ; pe lacheii ei, care ne-au re a scumpei noastre pa toţi oamenii muncii din a- deosebite apărute se vor nu din confuzia ridicolă
ni s-a acrit sufletul de umilit cu cruzime aproa trii, am participat la ma gricultura judeţului Hune soluţiona cu sprijinul Di a unei *academice*
auzul şi scrisul acestuiâ) pe un sfert de veac. Sîn- rea demonstraţie din cen doara să acţioneze astfel recţiei generale pentru a- minţi întunecate, cu ck>
s-a- aflat pină mai ieri tem pe deplin stăpîni in trul Devei. Vestea că ti incit activitatea să se des gricultură". sa socială, cum. s-ar pu
in fruntea ţării (pentru scumpa noastră Românie I ranul Ceauşescu şi clica făşoare normal ,fn toate Este un apel căruia, do- tea crede, cl din noble
că aşa a vrut şi conce După zile de încleştare cu lui de bandiţi a fost Înlă vedindurşi înaltele senti ţea esenţel sufleteşti, fa
put el, „inegalabilul", forţele diabolice ale fostu turată ne-a umplut inimile sectoarele. Atenţie deose mente patriotice şi cetăţe care ,nu putem renunţa
bită trebuie, acordată res
cel mai... şi mai... şi lui tiran şi dictator, oa de bucurie — intervine e- neşti, trebuie să-i răspun decit cu riscul de a ti
mai..., împreună cu* „re menii au revenit la locu lecţricianul Nicolae Zei- pectării programului de dă fiecare om de bună ni/// umanismul", d.upâ
numita savantă" <- pe rile de muncă, hotărîţi să .can, Vorbele lui fiind apro lucru din zootehniei de fu credinţă; care înţelege pe cum spunea Mircea E-
care am vrea s-o 'vedem şteargă cit mai grabnic ur bate de toţi colegii de rajare şi adăpare a anima Ikrde.
scriind măcar formula u- mele dezastrului • provocat muncă din jurul nostru. lelor. Se va lua legătura deplin marile imperative De as tăzi înainte este
nui polimer - , dar nu de criminalul Ceauşescu. Vom munci zi şi noapte, cu furnizorii de furaje, ale actualei perioade de o problemă personală o
pentru că i-ar mai ti pu La dispeceratul Termo fără preget pentru a asi pentru asigurarea unei hră- profupde transformări în fiecăruia dintre nai pen
tut suporta poporul de centralei Mintia, 1 unitate gura cetăţenilor României' niri normale, cu' priorita noitoare, de deplină liber tru care din cuvintele:
spre care pretindea că-1 care nu a încetat munca libere tot mâi multă ener te a porcilor şi păsărilor domn, cetăţean, tovarăş
iubeşte nespus). nici o clipă, pe oamenii gie electrică. O facem pen tate şi adîncă trăire a i- vom "opta dnd ne vpm
Sint mult prea minore din tura condusă de mais tru noi,: pentru familiile din complexe. dealurilor sacre ale po adresa cuiva. Eu ung/
adjectivele josnic, mize trul Gheorghe Munteanu noastre. In vederea unei bune porului român. / cel puţin, care 1-cm spus
rabil, nedemn, nemernic, i-am găsit la datorie ieri, Unindu-şi toate forţele, d(om)n iul Constantin
ticălos, infam, blestemat, în ziua de Crăciun. Mun împreună ' cu minerii Văii Naica şl tovorăş aliena
,scelerat... Doar adunate ceau în ordine şi disci Jiului, aşa cum se cere In tului dictator de tristă, o•
le ut) loc răbufnirile mi- plină. Comunicatul Consiliului Din acest turn de apă elem ente teroriste au deschis mlntlre, am optat.
iioorielor de români din — Fierbintele nostru pa- > Frontului Salvării Iraţio toc asupra -cartierului din zona gării Hunedoara. Doamnelor şl domnitor,
aceste zile istorice ale triotism se măsoară ceas nale, bravii energeticieni In partea superioară se observă scrijeliturile gloanţelor trăiască România liberă i
libertăţii patriei, am a- de ceas în energie electri de la Mintia asigură paza patrioţilor români care au ripostat.
vea o oarecare imagine că pentru puterea şi lumi întreprinderii, dau Româ DAN CÂMPEAN
a josniciei neamului na ţării — spunea mais niei libere forţă şi lumină.
ceauşeştilor. trul — pentru puterea şi
...Acest gingav nu cu lumina României libere. GH. I. NEGREA
noştea nici- limbp româ
nă învăţată in primele
clase. Ne-acopeream ţa APEL CĂTRE MINERI
ţa cu _ miinile de teamă în aceste zile fericite, cînd am dobîndit
să nu fim văzuţi că-l de
testăm; ne sună şi acum libertatea şi dreptatea, aveţi datoria pa
în urechi nepermisele triotică de a acţiona pentru :
greşeli de exprimare pen
tru pretenţia de a. con • prezenţa ia lucru a fiecărui m iner;
duce; prietini, esternă, • desfăşurarea normală d proceselor
tutuior,' măsurili, Rumu-
’ nia, „să facem totu", de producţie în subteran şi la supra-
- muncipiu,., faţă ;
In aceste mărunte lu • creşterea producţiei de cărbune.
cruri stau . uneori cele
mari.., MINERII
Făcînd paradă de eti • Pentru lumină, pentru căldură, mai
că şi echitate, de cinste
şi iubire de neam, pro mult cărbune I
mova în fond injustiţia
şi nedreptatea, strimbă-
tatea, trădarea poporului
din care provine. Ce ru Aici, Bucureşti, Româ tări, deşi nu de acestea primul număr al 'ziarului Iată că duminică dimi ţfşnite, pur şi simplu fără
şine I Ce pată ale cărei nia, postul de radio li este nevoie acum. „Cuvintul liber* â devenit neaţa, crainica postului de voia noastră, cu gîndul
• culori- înseamnă trădare ber !... Aici, Televiziunea O, ce veste minunată ! domnitorul renaşterii na radio amintea că ne aflam; obidă şi amar că posturile
de neam şi de patrie ! Română Liberă... De cîteva Revoluţia înaintează vi ţionale a patriei străbune, in dimineaţa ajunului Sfîn- noastre de radio şi televi
Acest Înverşunat „iu- zile, posturile de radio şi guros şi victorios, dar s-a tului Crăciun, pentru ca ziune du ne puteau aduce
hrer" nu s-a sfiit - pen televiziune s-au arătat a născut şi evoluează prin el domneşte acum şi cîr- apoi Radioul şi Televiziu in case una dintre fru
tru a-şi vinde cit mai fi nu numai un foarte bun eroismul nerpaipomenit al muieşte după propria sa nea să transmită colinzi — moasele tradiţii româ
scump pielea şi a scăpat mijloc de informare, 24 de întteguiuî^pqpoi*, prin- sa îfiţelepciurie şr-dapă. pro- adevărate perle ale spiri neşti. Dimpotrivă, o gin-
de ' judecata dreaptă a . ore din 24 de ore, ci şl un crificii fără seamăn ■ în-- ; priile sale ' Criterii de eva tualităţii -româneşti, ale dire abjectă şi păgînă şţ
poporului — să ordone - minunat însufleţitor al re lupta' împotriva forţelor şi luare a valorilor, a ade căldurii' sufleteşti a po obtuză, total neromâneas
credincioaselor lui slugi voluţiei care a răsturnat , apoi a rămăşiţelor fostei vărului. porului nostru, de care s-a că, ne obliga Să cîntăm
uciderea copiilor şi virst- de la putere odiosul clan colinde prefabrjeate, în a- ,
nicriot,: a tinerilor care. Ceauşescu, deschizînd o ■ fara harului' spiritualităţii
-ap demonstrat pentru a- eră cu adevărat liberă, de noastre, numite schilod
devăr. şi libertate, împo? renaştere a poporului- ro O, C E V E S T E M I N U N A T Ă ! «colinde şi obiceiuri laice
trivq încătuşării sufletelor mân. • - ■ de iarnă". i
şi minţilor lor. ■ ■ . Ştirile despre întregul Iată că renaşterea ne
-.Cei puşi sa-/ judece, mers al revoluţiei se con Un ziar australian, . re- simţit legat din veacuri restituie, treptat, parte ctt
sint&m siguri,. ii..vor da centrează, se decantează dictaturi criminale, rămă ferindu-se la. revoluţia ro îndepărtate şi care atlta parte, ceea ce aveam atS» :
şiţe care insă ne dezvăluie
pedeapsa meritată. Peni aici şi de aici sint difuza mână In "desfăşurare, spu amar de vreme i-au fost de drag şi scunkp cîndv*
tiu .suferinţele poporului te cu mare frecvenţă po acum, că dictatorul se aş nea ţă ac'eăltâ reprezintă • răpite. Mai ascultam cu In sufletele noastre. De a-
tepta la tio -deznodămînt
şi întunericul din epocă cel mai'frumos'jdâr ipe ca nostalgie cu ani In urmă, ceastă dată, pentru că se*:
■Juminâ", pentru , vieţile porului, spre a se şti cum fatal pentru el, drept pen re poporul rontân, 11 putea aceste colinde, transmise la uoluţîa s-a declanşat fti ;
tru care s-a pregătit cu o
curmate, şi sîngşle vărsat să se . acţioneze în diverse primi de Crăciun, iar noi diverse posturi .de radio preajma Slin tulul 6r®~ ■>
de toţi cei căzuţi 'pentru oraşe şi centre ale ţării, minuţiozitate demnă- âe adăugăm âcestQi 'adevăr străine, interpretate cu a- ciun, a fost lindul edBiW
o Românie liberă, pen misiune nobilă pe care co cauze mai. generoase, dar regretul profund că mulţi tîta măiestrie de celebrul delor.
tru libertatea cuvîntului legii de la Radio şi Televi- de care el însuşi nu era bărbaţi, femei, ţineri şi cor „Madrigal*, ştergîndu- O, ce veste minunată t
şi a gindirii. ■ zlune o îndeplinesc cu cin nici demn, nici capabil. ne discret şi pios cîteva
ste şi mîndrie patriotică şi Măria Sa, Poporul — cum copii nu • se vor putea lacrimi picate pe obraz, CORNEL ARMEANO
ESTERA VALI ŞINA pentru care -merită felici se exprima un coleg în bucura de acest dar.
