Page 3 - Cuvintul_Liber_1989_04
P. 3
M îrttum , 27 DECEMBIBE1989
Pag. 3
PRIMELE ŞARJE ALE date de steaguri tricolore spre locul şfînt reascâ, în puterea celor mulţi şi oropsiţi,
MUNCII UBfRE CONTUL 1989 - unde odihneşte în pace Graiul moţilor, loc -dar iată că şi" pentru aceştia a sunat cea-
unde dăiniaese de serţole gorunii lui Beraa
din
bucuriei. S-a deşteptat românul
şi Avram Iancu, pentru a desrădăcina go somnul cel de moarte şi azi se bucură de
25 Decembrie 1989 — primul Crăciun LIBERTATEA runul călăului de. la Scorniceşti.
lib€r al unui pupai; care-şi numără în zile Da, gorunul căiăylui a căzut sub lovi tebîhda deşteptării sale. Dar, Vai! mujţ
a trebuit Să' îndure. Sper şj sperăm ca
atîţ de puţine eliberarea dp sub tirania Continuă depunerile , de fonduri turile de securi neiertătoare. acel somn să ttu-1 mai încerce, să rămîttft
unei monstruoase dictaturi. Sărbătorirea la C.E.C. în Coptul 1989 — Liber Legat cU Un cablu de basculantă, goru treaz pururea,* pentru a nu se repfftâ
Crăciunului este una din primele liber tatea, destinat ajutorării celor care nul a fost dus în faţa Consiliului orăşe coşmardf zilefdr abia trecute. în prag ide
tăţi cîştigate şi bucuria sărbătoririi sale au avut de suferit de pe urina acte nesc al Frontului Salvării Naţionale, unde, An Nou, de viaţă nouă urăm României
nu măi este umilită decit de norii negri lor teroriste şi de represiune ale cli în prezenţa a mii şi mii de oameni, i-a libere Viaţă fără sffrşit. La mulţi ani, po
ai luptelor care mai ameninţă liniştea şi cii ceauşiste. fost dat foc, pentru a stîrpi o dată pen por neînfricat, la mulţi ani întru liber
viaţa noastră. , Din părtea Consiliului orăşenesc tru totdeauna Ultimele amprente ale pin- tate!
Preţioasa victorie cîştigătă cu - sînge al Frontului Salvării Naţionale CK' gelarului de la Scorniceşti.
trebuie apărată. Ga lumina ochilor. Apă răştie, ing. Gheorghe Girjob ne in Acest tiran, împreună cu odraslele lui, LUIZA LANDT i
rată cu sfinţenie. De acest adevăr trebuie forma telefonic că, în numele Bise au forţat toate porţile devenirii lor, dar lăcătuş termodinamic I
să fie pătruns fiecare om de bună cre ricii penticostale Orăsfie, pastorul aceste nume de criminali nu au ce căuta G.I.G.C.L. Deva 1
dinţă al României libere. Viorel Moisc a depus în cont suma alături de numele martirilor: Horea, 1
La întreprinderea de lianţi Deva, eve de 47 700 tei. Cloşca, Grişan, Avram Iancu, alături de
nimentele istorice care se petrec cu inten numele adevăraţilor noştri eroi. Istoria
sitate începînd cu 16 decembrie, L-au obli
gat pe oamenii muncii lâ „restrîngere de j IN SPRIJINUL CELQR CARE |
activitate” datorită lipsei de resurse ener : » ' W & x * **■
getice. Cu toate acestea, şi cu toată liber v * Ş T f j p J , i - | AU AVUT DE SUFERIT
tatea hotărîtă pentru sărbătorirea Crăciu * ,"0 # * v , * I
| In cursul zilei de lor la export, îh-
nului, oamenii de bază ai fabricii s-au t- fc-4* ^
mobilizat la primele apeluri şi foarte mulţi ^ v * • * # '* - | I ieri, colectivii Ţe- sumînd 70 000 lei,
I sătoriei de mătase aceasta îhsemnînd t
din proprie iniţiativă. Ei au înţeles că nu %
e încă momentul să înlocuiască lupta cu | Deva'a Kotărît să contribuţia lor la
celor r
' doneze îa contul ajutorarea
odihna şi că nu ajunge să ardă focul nu I 1989 — Libertatea care au avut dă
mai în inimile lor. toate drepturile ce suferit din partea I
In seara de Ajun, ei au aprins focul în i se cuvin din represiunii şi a te--
cuptorul de clincher pentru ciment şi au I realizarea sarcini- rorii.
pornit producţia. Pentru că ţara are ne
voie de ciment să reclădească obiective,
case, străzi distruse din ordinul „celui mai
iubit fiu”. Pentru că este nevoie de ci OAMENI DE BINE
ment să construim şcoli, lăcaşuri de cul
tură şi odihnă pentru tineretul minunat Poţi fi orice, avea orice vîrstă, orice
al ţării, căruia nu-i vom putea mulţumi naţionalitate, price credinţă. Binele, feri-,
niciodată îndeajuns pentru sacrificiul fă cirea nu depind nici de numărul anilor,
cut. Am fabricat în această zi de săr mei de limba în care ai spus prima dată
bătoare 3 500 ţone clincher şi 3 000 tone cuvîntul ~,,Mateă” şi „Tatăl nosţru",
de ciment. Nu este foarte mult, nu este Oameni de bine ! ' Este momentul să
maximul ce-1 putem face, dar e făcut cu demonstrăm că libertatea de a gîndi, de
dragoste şi devotament pentru cauza re a spund Ceea *ce ai gîndit, descătuşarea
voluţiei. Şi mai este făcut cu puşca în ideilor Va1 folosi tuturor (nu „tutulor",
mină pentru apărarea avutului nostru. cum eramfînvaţaţi Să auzim).
Trăiască România liberă ! Doamltejlţf Cîţi ochi în lacrimi ana
văzut în’ uitîtfeele zile. Te uiţi la televi
ADRIANA STRATULAT zor şi plîngi/. Vorbeşti la telefon şi plîngi,
întreprinderea de lianţi în inima românului s-a adunat atîta în-
Deva crîncenare ^'durere îneît era aproape stri
vită de neputinţă.
TRĂIASCĂ LIBERTATEA ...Acum trebuie să muncim pentru că
> j . •>
abia de acum'înainte vom trăi dtipă cura
Sînt bătrîn, trecut de 90 de ani, şi cît muncim; Călăul ■ n-o să mai chel
dar suprema dorinţă a bătrîneţelor tuiască milioanele poporului în vizite re
a fost să mai trăiesc puţin, pînâ va veni gizate, în uriaşe afişe metalice, în piaţa
ziua libertăţii, dreptăţii şi democraţiei în unor indivizi fără scrupule, pe post de
România. Mulţumesc Iui Dumnezeu că cîini de pază, în observarea anumitor -oa
m-a învrednicit să trăiesc ziua de 22 de meni. N-o să' mai fim scoşi de Ia locarile
cembrie 1989, cînd, prin revoluţia poporu Libertatea triumfă tn România după uciderea balau rului bicefal ceauşist. noastre de muncă-pentru a sta ore în şir,
lui, împreună cu armata ţării, am alungat Colaj de DAN CAMPEAN pe orice vreme, pentru a urmări timp de
de la putere odioasa dictatură ceauşistă. 1—2 minute cetele de maşini care excor-
tează paiaţele, care flutură labele şi cîinii
Salut cu toată căldura sufletului meu
„Frontul Salvării Naţionale” în rîndul că viaţa pentru victoria revoluţiei poporului, românilor nu va fi pătată niciodată, cu „Doberraan” şi clinii cu figură de om
ruia mă înscriu cu drag. Mă închin cu a- care ne-au adus libertatea atit de mult numele unor deşănţaţi, cu numele unor atîrnaţi de portiere, ce scrutează rin jind
dîncă smerenie pentru cinstirea memoriei rîvnită şi aşteptată de toţi cetăţenii ţării criminali fără egal. mulţimea.
tuturor celor care şi-au. jertfit viaţa Ia noastre. Am. o recunoştinţă fierbinte faţă CALIN l ic ă r e a n Muncim să trăim demni, liberi, mîn-
alungarea dictaturii şi cîştigarea libertă de armată, faţă de aceşti fir ai poporului, C.E.T. Mintîa dri de a fi români, păsteînd măsura Io
ţii. care cu arma îh mină apără cu îndîrjire - tot ceea ce facem şi bucurîndu-ne cu
viaţa cetăţenilor Şi cuceririle revoluţiei.
Admir şi apreciez cu mare iubire parti demnitate de libertatea dobînditâ cu a-
Sînt cu tot sufletul.-ţtenthi programul
ciparea tinerimii române la această revo Frontului Salvării Naţionale care, tradus tîtea jertfe.’ jâ. venit timpul să devenim
luţie, fiindcă aşa se dovedeşte încă o dată în. viaţă, va situa România în rîndul - ţă-. MOMENTE ALE ÎNALTEI oameni. Oameni de BINE l
că tinerimea de azi merge pe aceleaşi stră rilor civilizate şi libere, lucru dorit atît DATORII Ing. I. ANDREICA
vechi idealuri ale neamului românesc de de mult de toţii fiii ei. (Cetăţeanul care a uitat
libertate, dreptate şi democraţie. Cu adîncă satisfacţii am urmărit Comu Ga întotdeauna, muncitorii sectorului să-ţi scrie nomele în nr. i
înţeleg foarte bine sufletul şi elanul nicatul Televiziunii Române Libere care termoficare din cadrul G.I.G.C.L. Deva al „Cuvîntului liber”)
acestui tineret, fiindcă am' luat şi eu parte ne-a dat ştirea că Nicolae Ceauşescu şi Elena sînt la datorie, indiferent de timp, timpuri
la mişcările care au dus la prăbuşirea ur Ceauşescu au fost judecaţi şi bcBidăraaaţi sau evenimente. Niciodată nu ne-a fost
gisitului imperiu austro-ungar,' precum şi la moarte de un tribunal militar pentru atît de greu şi uşor totodată să fim pre DINPARTEA COMITETULUI
la Marea Adunare Naţională de Ia Alba crimele lor împotriva statului şi poporu zenţi la locurile de muncă, deşi cu sufle PROVIZORIU AL FRONTULUI
Iulia din 1 Decembrie 1918, unde, împreu lui român» Ei au fost executaţi ! Este o tul eram alături de cei mulţi la marea
nă cu cei peste 100 000 de români, am ra sentinţă dreaptă ! adunare populară, neorganizată din timp, SALVĂRII NAŢIONALE DE LA
tificat plebiscitar istorica hotărîre de uni Aceşti inculpaţi, împreună cu clica lor, eram alături de cei ce scandau cuvîntul
re a Transilvaniei cu România, deşăvîrşind prin procedee inumane şi prin opresiune scump nouă, tuturor, cuvîntul LIBERTATE. CENTRAU MINEREURILOR DEVA
astfel formarea statului naţional unitar crîncenă au dus economia ţării pe pragul Eram alături de întreaga ţară, dar da
român, deoarece în acelaşi an, celelalte falimentului, au înfometat 23 milioane de toria noastră era să asigurăm încălzirea Comitetul provizoriu de conducere a
provincii de sub stăpînireâ străină: Basa Oameni, au jefuit ţara de bunurile ei şi apartamentelor populaţiei. în acest scop activităţii economico-sociale din Centrală
rabia şi Bucovina se uniseră deja. au aşternut o pînză neagră pe cultura şi ingineri, maiştri, muncitei au foijf pe ba minereurilor Deva, în numele celor peşte
Iată de ce trăiesc cu maximă fericire şcoala, noastră. ricadele muncii pentru ca populaţia să 42 000 mineri, preparatori şi alte categorii
zilele actuale şi aş dori să mai' trăiesc, Prin libertatea cucerită, prin- aplicarea nu sufere de frig în aceste zile de încor de oameni ai muncii, îşi exprimă totala
pentru a vedea consolidarea şi dezvolta justă a programului Frontului Salvării dare şi încleştare a fiarei cu OMUL ne- adăriune la obiectivele revoluţiei naţio
rea revoluţiei actuale pentru fericirea Naţionale, prin folosirea în toate dome înarmat, dâf cu cuget curăţ. nale cuprinse în Comunicatul către ţâri
scumpei mele patrii, România, niile de activitate â oamenilor bine pre Deşi în marea majoritate, cei ce de al Consiliului Frontului Salvării Naţio
gătiţi, ţara noastră se va redresa din servesc puhctele termice din municipiul nale.
Dr. VICTOR I. ŞUIAGA punct de vedere economic, iar cultura, Deva sînt femei, nu au ezitat să se pre Se depun eforturi pentru asigurarea
fost avocat * învăţămîntul şi .şcoala îşi vor regăsi dru zinte şi să-şi facă datoria la locul de muncă, funcţionării normale a tuturor unităţile*
mul cel bun pe care .vor merge, îşi vor pentru a răspunde cerinţelor naţionale. de extracţie-şi prelucrare a nteereuritoî&
regăsi adevărata lor menire în formarea Printre cei şi cele care şi-au făclii datoria pentru a produce cantităţi sporite de co-
O SENTINŢĂ DREAPTA şi pregătirea viitorilor cetăţeni ai patriei în mod conştiincios se numără şi Iulian pru, plumb, zinc, fier, metale preţioasă
noastre. - , Tomeştean, Zarif Maria, Felicia Boga, Do şi substanţe nemetalifere, mai mult : ca
Cu o nemărginită şi imensă bucurie am. G II. A . CH ITEI rina Gavrilă, Maria Popa, Peana Lazăr,.. lOrteind necesare economiei, Româr»fli
primit vestea căderii lui Nicolae Geau- Mura Gheorghe, Velnicâue Marin, ten Ru- 'libere.
şescu şi a Elenei Geauşescu, dictatori şi şu, Ionel Mirce, Doiniţi Doagă, Marioara Atenţia noastră este îndreptată în maM
tirani de o cruzime nemaiîntîlnită, care GORUNII LUI HOREA ŞMANCU Sumuţa, Ileana Sonde, Viorica Dragoş, Ro- deosebit, pentru asigurarea condiţiilor
au transformat ţara într-o moşie proprie SINT... LIBERI I gojan Gheor^i*' şi mulţi, mulţi alţii. tehnico-materiale necesare desfăşurării nor
şi pe oameni în sclavi. Ziua de 22 de Trăind clipe de adevărată şi nemărgi male a activităţii la toate locurile da
cembrie, zi memorabilă, va intra pentru La primirea veştii de către întregul po nită bucurie, sîntero alături de întreaga muncă; pază bunurilor materiale, a con
totdeauna în analele istoriei neamului por, că tiranul a fugit, elevi ai liceului ţară, atît la bucuria vioriei, cît şi la diţiilor de muncă şi viaţă ale personalului
nostru. din Brad, studenţi din Timişoara, tinere durerea pricinuită de pierderea atîtor muncitor.
Mă închin cu durere în faţa eroilor şi tineri din oraş, din Baiâ de Criş s-au vieţi omeneşti nevinovate. Credem în
care, în aceste timpuri grele, şi-au dat îndreptat cu ajutorul unei basculante inun yiGTORIE, credem te fteterea muncite» - ,, Trâja'stâsRomânia Liberal
