Page 4 - Cuvintul_Liber_1989_04
P. 4
fag. 4 W Y i n i U L LID E K n K . 4 IflIE K V W K I, Z / U E V .C M D K IC I
IN CADRULUNEI EMISIUNI A TELEVIZIUNII ROMANE LIBERE AU LUAT CUVINTUL, MARTI DUPA-AMIÂZA, PREŞEDINTELE
f ; ' CONSILIULUI raO N ŢU t^ : SMVĂR»l NAŢIONALE Şl PIOMUL-MINISTRU ;
Cuvîntul rostit de preşedintele Consiliului Frontului Cuvîntul rostit de prîmul-mimstru
de Salvare Naţională, Roman
' In "aceeaşi emisiune a turile vechL Dar, din fe
Stimaţi concetăţeni. nivel central, la nivelul .preşedinte provizoriu al vitatea pentru următoarele Televiziunii Române Libere, ricire, ne putem permite
Petre Roman, prim-minis
să spunem că le-am" putea
trei luni. Vrem ca aceste
Sin tem prinşi intr-un consiliului care a preluat acestui organ provizoriu, tru al României a spus: Utiliza cu mai multă inte
program foarte încordat în funcţiile organului pute un prim-vieepreşedinte — trei luni să fie nu numai Mulţi se întreabă ce ligenţă decît au făcut-o
luni de campanie electo
«ceste zile, dar am ţinut rii, al guvernului care domnul Mazilu, care este facem în mod concret, oamenii Iul Ceauşescu, care
să fim prezenţi în studio, conduce administraţia cen jurist şi va avea însărci rală, ci şi de acţiune, de pentru ca acum să poată niciodată nu erau aleşi pe
rezolvare a unor probleme
dacă vreţi, şi diritr-un trală, precum şi la nivel nări deosebite în domenii să trăiască. Vă rog să mă criterii; de competenţă, cl
ntbţiv personal — am au judeţean consiliile jude .principale — elaborarea de, fundamentare a unor iertaţi pentru glasul des numai pe criteriul supu
programe
de perspectivă
zit că circulă , zvonuri că ţene, municipale, orăşeneşti, proiectului noii Constitu tul de dificil pe care îl nerii oarbe. Aşa îneît, * vă
s-ar fi putut să nu mai comunale ca organe repre ţii, a proiectului noii legi pentru ceea ce urmează. am acum. Aceasta este anunţ câ foarte curînd
Nimeni nu pretinde să
existăm- - zentative ale puterii locale electorale, reglementări şi devină monopolist al unei din cauză că de la strigăte ne întîlnim pentru a for
Am vrut, în primul rînd, şi administraţia locală care acte juridice care să uşu de tipul „Nu vă fie frică,
să se vadă că existăm încă. rezolvă problemele cetăţe reze derularea activităţii puteri noi. Ne-am săturat Ceauşescu pică 1“ saU „Olel ma guvernul, pentru a re
In al doilea rînd, am vrea nilor — .fără această or noastre. Pentru toate a- de această monopolizare ole l Ceauşescu nu mai pune în mişcare structu
să punctăm cîteva chestiuni ganizare pînă la amănunt cestea apelăm la jurişti a puterii, de a statua pre e 1* din noaptea de 21 rile existente şi, bineînţe
cu privire la stadiul acti ar avea de suferit desfă competenţi. tenţia unora de a deveni spre 22 decembrie am les, avînd în vedere timpul
îngrijorător de scurt
deţinători ai puterii
pa
pe
vităţii noastre. şurarea vieţii noastre. De Am pregătit un proiect trecut, în zilele trecute,
O primă idee: revolu aceea, vă rog şi fac apel de Decret—lege pentru viaţă — s-a încercat la un la şoapte spuse între noi care îl avem în faţă pînă
Congres . ca N. Ceauşescu
ţia noastră' are o parti la consiliile judeţene ale structurarea activităţii con ■să fie desemnat şef al pe culoare sau în cabinete la alegeri —- şi să dea
Domnul ca după alegeri să
cularitate deosebită. Ea Frontului, la toate cele siliului nostru. Pe lîngă sanitare. ESte foarte greu
este rezultatul unei acţiuni locale să acorde acum p elementele programatice partidului şi al statului să vă imaginaţi ce aparat fie altcineva care să con -'
ducă guvernul — să men
spontane a maselor, ex deosebită atenţie proble din prima platformă pe . pînă ia sfîrşitul vieţii. monstruos, pe măsura ţinem stabilitatea în ţâră
In Constituţie vor fî con
presie a nemulţumirii a- melor concrete. Să trecem care am publicat-o, venim monstruozităţilor regimu
comuiate de-a lungul ani de la faza de preocupări acum cu reglementări mai sfinţite principii ale eligi lui său, a construit Ceau astfel îneît alegerile să
lor, care a fost accentuată generale, de program — clare, normative pentru bilităţii obligatorii a tu şescu pentru a suprave fie libere nu numai din
prin încercările de repri programul, iată, l-am pre funcţionarea consiliului la turor organelor şi factori ghea şi teroriza acest po punctul de vedere al expri
mare a mişcărilor de masă zentat — ' la asigurarea nivel central, precum şi lor de conducere de la por, pe noi. mării unei gîndiri, a Unei
opinii, a unei poziţii po
nivel central pînă la nivel
Şi, 'In primul rînd, ale continuităţii unei vieţi a consiliilor locale. Vrem Acum, să revin la ches-
tineretului. Este total falsă normale prin reorganiza ca, pe lîngă activitatea sa local. Discutăm chiar o tiunea cu care am început, litice, ci sâ fie libere din
ţdeea care s-ar putea să rea acesteia pe bază noi. generală, eu ansamblul idee despre eligibilitatea şi în aceste zile de încercări punctul de vedere al vieţii,
a miliţiei care să răspundă
se acrediteze că a fost o De aceea, să nu mai în- membrilor Consiliului să grele, noi nu ne-am putut al asigurării vieţii mate
riale, cel puţin la nivelul
lovitură de: stat realizată trerupem desfăşurarea a- restructurăm — pe cîteva în faţa maselor populare ocupa nici pe departe de pe care îl considerăm-noi
şi nu invers. Miliţia, din
de cîteva forţe organizate, cestei activităţi, deranjtnd domenii — mai multe co instrument al reprimării, a organiza viaţa, de a da
ba încă şi cu sprijin din organismele menite să re misii de lucru, una fiind un curs normal muncii şi satisfăcător. Aceasta este
afară. Adevărul este că acest zolve problemele economiei cea de care vorbeam, alte al puterii, să devină instru vieţii cetăţenilor. Şi a- misiunea pe care im în
ţeles câ, în mod colegial,
mentul care să servească
Consil.u al Frontului Sal locale, ale aprovizionării le pe probleme economice, ceasta pentru că prin mij
vării Naţionale este ema populaţiei, ale transportu de înyăţămînt, de ştiinţă, masele populare, să fie loace extrem de perfide, trebuie să o îndeplinesc
naţia mişcării şi nil a pre lui. ale comerţului şi aşa cultură, de politică exter sub controlul acestora. De viclene, foarte bine orga —r cu o anumită răspun
dere — tn Consiliul nos-
asemenea, limitarea man
cedat ' mişcarea. Aceasta mai departe. Ga şi ale ac nă ş.a. datelor. Nimeni nu va nizate eram în permanen tru.
Implică şi un dezavantaj, tivităţii economice din In fiiţe, guvernul. Am tă ţinuţi într-o stare de
O dificultate pe care noi întreprinderi. ales astăzi un nou prim- putea fi înscăunat pe alertă pe care eu mă în Deocamdată vă pot spu
0 întîrnpiriăm astăzi, pen Se încheie un an — in ministru, un prim-ministru viaţă într-o funcţie de treb cum de am suportat-o ne — acceptînd ca indiciu
tru- că -trebuie să ne con trăm într-un an econo tînăr care va asigura ac conducere. Primeşte un pînă acum1 Tot ce am de activitate economică în
stituim, - să ne organizăm mic noii. Vrem ca orga tivizarea guvernului şi mandat, dă socoteală de putut să facem în planul ţară consumul energetic
medul cum: şi-a Îndepii-
ca Structuri ale noii puteri. nele centrale actuale — derularea normală a acti acesta â fost de a lega — că astăzi consumul e-
Este nevoie de timp pen căci trebuie să ne şpriţ* vităţii ministerelor pentru , nit mahdaţuli ' face loc Cîteva punţi în hău, în nergetic în ţară indica 0
tru structurarea noasta-ă. jinim pe'^sfflSctunTe exis " fezdlvârea "problemelor e- altora* care vin cu forţe dezastrul lăsat de clica activitate de 90 la sută din
proaspete, cu privire nouă.
Caracterul cel mai veni tente — să‘ rfu' le demolăm, conomiei. . ceea ce se prevedea ante
nos al acţiunii teroriste, pentru că aceasta ar crea In contextul concretizării Să existe această perma Ceauşescu în această ţară, rior revoluţiei noastre. E
în
ceea ce priveşte eco
care continuă din partea greutăţi foarte mari pen activităţii noastre vreau să nentă înnoire, Împrospăta nomia şi organizarea so Un lucru care arată că de
vechiului aparat represiv, tru activitatea noastră. Să fac apel la coţi cei care re, numai aşa se poate cială. fapt. aşa cum afirmam
care caută să terorizeze punem cîteva baze care. să au fost factorii motori, asigura progresul continuu. Economia şi organizarea duşmanii noştri se trişealâ.
populaţia, este de a ne înlesn'ească, ‘ să degajeze * facfbrii adtlvi ai revoluţiei De asemenea, m'aî* Triultă socială se aflau intr-ade Şi ştiţi de ce se înşeală:
Împiedica să facem acest unităţile economice, con româneşti, cu particulari modestie în viaţa parti văr la cheremul a două pentru că acest popor,
lucru, să trecem de la eu ducerile ■ întreprinderilor, tăţile ei deosebite. Ceea culară a fiecăruia, limi minţi primitive, fără nici poporul nostru este cel
foria • primelor Zile, - la centfaleloiy de încorsetări ce se încearcă astăzi este tarea veniturilor tuturor o perspectivă, în schimb care a făcut revoluţia. Pu
munca practică de organi ale vechii legislaţii care destabilizarea noastră, sub la dimensiuni decente, ne- cu o sete de putere cu ţin mâi înainte un cores
zare şi de intrare în nor ţineau încătuşate, printr-un minarea etapei actuale de ignorînd factorul de coin adevărat greu de găsit tn pondent străin îmi spu
mal a întregii vieţi eco centralism excesiv, întrea organizare efectivă, ba<$ teresare pentru promo- nea „poporul e alături de
nomice şi sociale a ţării ga viaţă economică a ţării. nâ reuşim să consolidăm • varea adevăratelor valori istoria modernă. Deci, voi". Nu e adevărat • E
Şi securitatea membrilor Să facem să respire ' mai unitatea rezultată din a- Ş-a. ceea ce am putut face a fals i Noi am ajuns acolo
ca mobilizînd, utili—
fost
noilor organisme este 0 uşor toate unităţile econo cest proces spontan al Iată deci cîteva ches pur şi simplu împinşi de
problemă care trebuie să mice şi economia în an maselor populare care au tiuni care îşi vor găsi zînd oameni cinstiţi, care valul acesta al tineretului
ne preocupe. samblu. răsturnat vechea putere, concretizarea în acte nor au' rămas la posturile lor Eu habar nu am cum am
Vă daţi seama că scopul atunci desigur, aceasta va mative şi în activitatea administrative, să menţi
acţiunilor teroriste este de Acestea sînt priorităţile fi marea noastră slăbiciu noastră practică. nem firele unei organizări A juns să vorbesc de pe
a împiedica stabilizarea perioadei imediat urmă ne. Singura noastră forţă Şi, pentru că am auzit sociale. Şi eu sînt foarte balconul de la sediul cen
tral. Ceea ce ştiu este că
vieţii economico-sociale şi toare. Am început cu o astăzi este tocmai menţi — în dialogul anterior — bucuros că nu sîntem tn dacă astăzi, în condiţiile
de a transfera nemulţumi primă concretizare a struc nerea acestei unităţi baza cîteva idei interesante de stare de dezastru In ceea
rea maselor populare spre turării noastre. La nivelul te pe consensul general al spre caracterul revoluţiei ce priveşte funcţionarea acţiunii acestor bande te
nouă conducere „inca Consiliului am făcut nu tuturor forţelor creatoare noastre, revoluţia tineretu mecanismului economic; nu roriste, a căror caracteriza
re s-a făcut pe iarg
în
pabilă* să nună ord;ne in miri, deocamdată. pentru ale societăţii româneşti. lui, am. venit în studio sîntem într-un haos ; nu
ţară. perioada de provizorat pînă Pe această bază vrem să cu trei tineri de pe bari sîntem într-o situaţie dis-, aceste zile, noi avem un
tn al doilea rînd sînt Iâ realizarea definitivă, pe concretizăm activitatea cade, care în ultimele patru perată şi duşmanii noştri indice de activitate econo
probleme reale în; legătură baza unei noi Constituţii, noastră, realizarea perma zile au fost prezenţi în să “ştie că situaţia este mică atît de ridicat, a-
cu întreruperea mersului a noilor structuri. nentă a acestui consens cu mai multe locuri. din ce în ce mai bună. ceasta înseamnă că po
normal al vieţii economice Frontul nostru se orga deschidere largă. către Am considerat că este De acuma ne aşezăm la porul este, de fapt. cel
şi sociale, precum şi_ cu nizează ca o structură per toate curentele posibile, de datoria mea să vin aici rezolvarea unor probleme care face în continuare
rezolvarea problemelor manentă care pregăteşte către toţi factorii şi toa cu forţa cea mai dinamică mai concrete. Deocamdată, revoluţia. Şi eu mă stră
Concrete ale. cetăţenilor. noile alegeri, care statu te forţele interesate, dia a procesului nostru revo este lesne de înţeles că nu dui, atît cît pot, să fiu Ia
Pînă nu organizăm struc ează ţi stabileşte, pe baze logul , viu care să ne în luţionar. tineretul. Poate, dispunem decît de struc înălţimea acestei mişcări.
turile noilor forme ale noi. formele organizării lesnească concretizarea cîţiva dintre ei îşi vor
pu’ferii de stat. ale admi noastre. S-a dat priori platformei de acţiune. Va exprima gînduri'le proprii Dezvăluiri privind viaţa ăe Huzur
nistraţiei d» stat. deci Ia tate şi, deci, s-a ales un trebui să ne definim acti la această întîlnire. a clanului Ceauşescu
Noile organe ale puterii au descoperit lg cei trei copii
L E 6 1 producerii scrierilor • şi al valorile următoare:
(Urmare din pag H * * * 5 6 materialelor necesare re ai lui Nicolae Ceauşescu carnete de economii C.E.C. îa
sare’ în relaţiile dintre ce PRIVIND ABROGAREA UNOR LEGI, maşinilor de scris. Zoia Ceauşescu — 1450 000 lei
tăţenii Republicii Socialis 12) Următoarele articole Valentin Ceauşescu — 1223 872 lei
te România. “ ~ Şl ALTE ACTE NORMATIVE din Codul Penal : Nicu Ceauşescu 1 1223 873 tei
5) Legea nr 22 din 1981 — articolele 1935 — 1988 In total, valoarea celor trei cecuri este de 3897 745
privind obligaţia activişti tuirea fondului de: dez 9) Decretul nr. 68 din privind avortul lei. ' . . . . .
lor de partid, de stat şi voltare eebnomicâ. Resti 1976 • ' privind schimbarea — articolul 237 privind Depunerile la G.E.C. au fost făcute în ultimii ani de
ai organizaţiilor de masă tuirea părţilor sociale re domiciliului din alte loca defăimarea unei organiza mama lor, Elena Ceauşescu, ..
şi -obşteşti, a cadrelor din ţinute piuă'în prezent se lităţi -in oraşe declarate ţii de stat sau obşteşti prin Toate aceste cecuri se află în posesia autorităţilor.
conducerea unităţilor sry- var face eşalonat, inCepînd potrivit legii .oraşe mari; orice mijloace în public. _ _ _ _ _ _ _ _ _jgrp_res)
dffliste. â specialiştilor din cu 1 ianuarie 1990. în ur 10) Decretul nr. 56 din 13) Legea nr. 1 din 1985 MICA PUBLICITATE " (17885)
agricultură, din alte do- mătorii 3 ani: ' 1978 privind organizarea privind autoconducerea, • CUTREMURAŢI de dure
tnenii de activitate de a 7) Hotărîfeâ Marii Adu Comisiei centrale de partid autogestiunea eoonomico- • CUTREMURATE de du re sintem alături de Geta,
Veronica, Getuţa» In momen
loeţii în localităţile In nări Naţionale nr. 5 din şi de stat pentru sistema financiară şl autofinanţa rere, Geta soţie, fetele Vero- tele grele pric&ulte de moar
nlca şl Getuţa anunţă moar
care îşi desfăşoară acti 1984 privind aprobarea tizarea teritoriului şi > lo rea unităţilor administra tea fulgerătoare a pl. major tea fulgerătoare a dragului
vitatea. Programului de alimentaţie calităţilor urbane: şi rura ţi v-teritoriale (prin care DUMITRU. gEBţICARIV, lor. . . . - -- ..
6) Legea nr. 3 din Î9K2 ştiinţifică a populaţiei le şi a comisiilor locale se reţineau sume de bani tn. vîrstâ de 38 ani, inert pen DUMITRU M EjrnCAttlU.
Sincere eeiMteriMAţe' Şl în
tru libertate, şl dreptate. Mi
privind participarea cu 8) Decretul, nr. 770 din de sistematizare. din retribuţiile oamenilor tică, nu vom uita; niciodată treaga nM tM compasiune.
părţi sociale â oamenilor 1966 privind reglementa 11) Decretul nr. 98 din muncii). dragostea cu care . ne-ai În Familia UeMda Vacile, Ucna-
muncii din unităţile eco rea întreruperii cursului 1983 privind regimul apa Consiliul Frontului Sal conjurat in timpul scurt al ta, SergterffiţH*> .
« vnvft porc (168 kg|. De
nomice de stat 'a consti- sarcinii; ratelor de rn'iltipIVat. si vării Naţionale. vieţii taie. Inmormtntarea joi, va, telefon Trier. (fTSOt)
*8 decembrie, în Hunedoara.
6EDAGŢ1A Şl ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, su.Dr.PetruGn««,Ta*îâă.Tefctoaae; IJ275, 12J57, 11385. Telex; 72288. TIPARUL; Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 27a / I
