Page 2 - Cuvintul_Liber_1989_06
P. 2
Pag. 2 CUVTNTUL LIBER NR. 6 • VINERI, 29 DECEMBRIE 1989
S-A CREAT COMITETUL PROVIZORIU DIN PARTEA CONSILIULUI JUDEŢEAN A P E L
DE ORGANIZARE A SINDICATELOR LIBERE AL FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE
DIN ROMÂNIA Avînd în vedere comu Frontului Salvării Naţio pentru respectarea adevăratelor valori
nicatul Consiliului Fron nale. In această calitate ale culturii naţionale
La Bucureşti s-a anun re interesele fundamentale tului Salvării Naţionale coordonează activitatea tu
ţat crearea Somitetului ale muncitorilor, intelec prin care s-a hotărît ca turor militarilor, organelor Toţi cei care lucrează în muzeelor, - prin eliminarea
provizoriu de organizare a tualilor şi celorlalte cate întreaga activitate de stat de miliţie, securitate şi domeniul culturii în jude falsei prezentări a istoriei,
sindicatelor libere din Ro gorii sociale. Se are în ve să fie separată de activita pompieri de pe teritoriul ţul Hunedoara îşi expri în special a perioadei con
mânia, care Îşi însuşeşte dere, totodată, apărarea tea politică, se precizează mă bucuria pentru marea temporane, scoaterea din
şi sprijină întru totul pro drepturilor sociale ale că din administraţia de judeţului Hunedoara, victorie a poporului român expoziţiile muzeale a cita
gramul Consiliului Fron membrilor de sindicat — stat a primăriilor de la împotriva dictaturii şi a- telor odiosului tiran ;
tului Salvării Naţionale dreptul la muncă şi odih municipii, oraşe şi comune ☆ gresiunii ceauşiste şi, în • Dirijarea unor impor
acelaşi timp, întreaga ade
rămîn şi îşi continuă ac
şi militează pentru reali nă, la instruire, la asisten tivitatea secretarul consi Şeful de Stat major al ziune la Programul Consi tante forţe materiale şi u-
mane pentru salvarea mo
zarea obiectivelor înscrise ţă socială şi medicală, pro liului, vicepreşedintele re Gărzilor patriotice din ju liului Frontului Salvării numentelor istorice şi ale
în acest document tecţia şi igiena muncii, res tribuit, personalul încadrat deţul Hunedoara, locotenent Naţionale. S-a făcut în naturii. In acest sens ar fi
In platforma-program a pectarea drepturilor femei în mutică la sectoarele, ofi sfîrşit dreptate şi tiranii oportună înfiinţarea unei
Comitetului provizoriu se lor mame. ciile şi compartimentele a- colonel Ion Dragotescu, este şi-au primit pedeâpsa bi instituţii naţionale care să
prevede organizarea sindi De asemenea, sindicatele paratului propriu. membru al Biroului Consi nemeritată. concentreze specialişti, mun
catelor pe bază de ale libere militează pentru liului judeţean al Frontu Această istorică victorie citori calificaţi şi utilaje
geri cu adevărat libere, dreptul de a avea editură lui Salvării Naţionale şi a adevăratei democraţii va pentru a reda circuitului
public marile valori ale is
are să apere şi să asigu şi organe de presă proprii. Maiorul Dumitru Tufea- conduce activitatea tuturor readuce respectul faţă de toriei şi culturii naţionale;
valorile culturii naţionale,
nu este membru al Birou gărzilor patriotice din ju care a avut de suferit prin • Scoaterea din bibliote
lui Consiliului judeţean al deţ. ciuntirea ei şi generarea cile publice, indiferent de
de confuzii privind locul subordine, dirt librării, a
şi rolul instituţiilor şi a- cărţilor cu semnătura dic
APEL DIN PARTEA CONSILIULUI şezămintelor de cultură. tatorului. Această macula
FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE DIN PARTEA CONSILIULUI FRONTULUI In acest sens, însemnate tură trebuie să ajungă în
topitoria fabricilor de hîr-
mijloace materiale' şi uma
Consiliul Frontului Sal convieţuirii normale a tu ŞALVARII NAŢIONALE ne au fost dirijate pentru tie pentru a scoate din
ea hîrtia
atît de necesară
vării Naţionale a transmis, turor cetăţenilor Româ Scopuri minore în timp ce
prin intermediul posturilor niei. Apelăm călduros la monumentele istorice de o exprimării cuvîntului liber,
democratic, a spiritului na
centrale de radio următo toţi cetăţenii ţării să evite încereînd şă deschidă pri pondent de presă din An deosebită însemnătate au ţional ;
rul mesaj: excesele de violenţă care ma legătură aeriană inter glia — Parriian Hary — în Stat sub semnul . degra • Dorim ca cinematogra
Noi ara făcut o revolu ar dezonora revoluţia noas naţională dintre Belgrad şi vîrstă de numai 24 de ani. dării. fia românească să se reîn-
ţie pentru ca societatea ro tră. Promovarea democra Bucureşti, a noii Românii, Exprimăm regretul şi com Consecinţă nefastă a a- scrie în circuitul mondial,
mânească să se schimbe, ţiei, a libertăţii şi demni un avion românesc de tip pasiunea noastră faţă de celoraşi idei odioase a fost iar publicul român liber să
să fie mai bună, mai tole tăţii, aceste minunate o- AN-24 s-a prăbuşit în con familia îndoliată precum introducerea brutală a beneficieze în egală măsu
rantă, nu mai violentă, biective ale revoluţiei noas diţii de timp nefavorabil şi faţă de agenţia engleză principiului autofinanţării ră de operele cinematogra
mai inumană. De aceea, tre se poate şi trebuie să într-o zonă limitrofă capi de presă. pentru casele de cultură, fiei naţionale, multe din
adresăm un apel călduros se -facă prin mijloace paş talei, la Găieşti, avînd la O comisie de experţi a cluburile muncitoreşti, că ele interzise pînă acum, dar
tuturor să se pună capăt nice, într-un climat de re bord un singur pasager şi fost trimisă la faţa locu minele culturale, muzee, şi de cele mai valoroase
actelor de vendetta şi să conciliere a tuturor forţe personalul aeronavei. lui pentru a constata con teatrele profesioniste, Cen creaţii cinematografice uni
Din nefericire, acest sin
trul de îndrumare a crea
se realizeze o reconciliere lor societăţii noastre. diţiile în care s-a produs versale ;
naţională. Nu aprobăm a- gur pasager era un. cores tragicul accident. ţiei populare şi Şcoala • Introducerea în reper
populară de artă, înregi
cele manifestări teroriste mentarea ideologică a re toriul teatrelor a operelor
care sînt organizate îm pertoriului Teatrului de clasice sau contemporane
potriva unor comunişti sau care să spună adevărul
a altor elemente ale ve estradă, a Teatrului „Va despre viaţa noastră, a lu
lea Jiului", care a condus
chiului regim. Apelăm la la greutăţi insurmontabile mii întregi;
populaţie ca asemenea acte privind supravieţuirea a- • Casele de cultură, clu
să fie oprite, In folosul burile întreprinderilor, că-
cestor instituţii. minele culturale să fie
Considerăm că în cel deschise şi pregătite pen
I mai scurt timp instituţiile tru a deveni locuri de ma
D O N A Ţ I I ; şi aşezăraintele de cultură nifestare a dorinţei de a-
I trebuie să răspundă celor firmare artistică a tuturor
• Cetăţenii de origi- J mai sincere şi adevărate locuitorilor României li
aspiraţii culturale ale ce
ne germană, aparţinînd | tăţenilor, să fie deschise bere, locuri de informare
Bisericii Evanghelice » înnoirii spirituale pe care culturală şi de destindere;
A.B. din municipiul De- [ de atîta timp o aşteaptă • Să facem în aşa fel ca
vă, au primit o donaţie * poporul. în acest sens, a- folclorul hunedorean să
de alimente din Austria I dresăm următoarea chema rămînă viu, nealterat, pre
ţuit şi cunoscut, ca depo
pentru ajutorarea celor * re tuturor oamenilor de zitar al dovezilor de ne
lipsiţi. î cultură şi artă : contestat ale fiinţei naţio
Comitetul epitropial, ! • Apărarea bunurilor nale ; să luptăm pentru în
prin epitropul Helmulth I materiale, a întregului pa lăturarea falsei coiitempo-
Walter, cu aprobarea u- J trimoniu cultural naţional raneizări a folclorului, a
naniraă a credincioşilor, | de eventuale încercări aşa-zisului „folclor nou"
cedează această donaţie » de distrugere şi înstrăina care servea interesele dic
celor care au suferit de | re din partea elementelor taturii ceauşiste;
pe Urma agresiunii mîr- . duşmănoase libertăţii; • Înfiinţarea unei publi
şave a teroriştilor alie- j • Dezideologizarea, înlă caţii social-culturale jude
natului Ceauşescu. * turarea tuturor prejudecă ţene ;
• „Dragi români şi i ţilor şi opreliştilor dictatu • Să ne unim eforturile
în primul rînd fraţi în- I rii care au operat pînă a- pentru a reînşerie cultura
tru suferinţă, cu mare J cum în domeniul culturii; românească in concertul
Centrul de colectare a ■ do naţiilor„Libertatea", amenajat la Liceul pedagogic din Deva.
dragoste ne oferim aju- | Surorile Cismaş Alina şl Cls maş Diana (in dreapta imaginii) au donat, diii suflet, ca • Reorganizarea urgentă culturii europene şi uni
torul cu ceea ce putem * şl sute şi mii de oameni de omenie, cfteva obiecte vestlme ntare, venind în sprijinul ce- a expoziţiilor de bâză ale versale.
şi aveţi nevoie" se spu- j lor care au avut de suferit.
ne într-o scrisoare pri- . COMITETUL PROVIZORIU
mită de la Janos Barâs- I AL FRONTULUI
kai şi -Barbara Ţoth, J S ă f ă u r i m r e c o l t e a d e v ă r a t e ! ŞALVARII NAŢIONALE
din Ungaria, pe adresa ■ DE LA COMITETUL
„Cuvîntuluî liber". So- I disciplină, să participe la JUDEŢEAN DE CULTURA
licităm Consiliului ju- j Acum, ia ora adevărului, ./ să relatăm unele date şi pe măsura hărniciei şi pri lucrările de sezon pe ogoa HUNEDOARA
deţean al Frontului Sal- | între noianul de situaţii/ fapte ireale, vom pune cu ceperii lor. re, existînd încă însemna
vării Naţionale să ne ' cerute pe telexul Direcţiei tot sufletul condeiul în Esenţial este ca munca te suprafeţe ce trebuie a- APEL CĂTRE
sprijine în soluţionarea' | generale pentru agricultu slujba sporirii rodniciei pe ogoare să nU cunoască rate şi fertilizate. In ate
acestei oferte. . ră a judeţului Hunedoara, muncii pe ogoare, situîn- pauze. Timpul se menţine lierele de reparaţii sînt APICULTORII
prin care se solicită datele du-ne alături de cei care favorabil, există şi moto
reale asupra producţiilor prin truda lor asigura pli rină, avem suficiente for multe de făcut pentru pu HUNEDORENI
realizate în acest an, direc nea cea de toate zilele a ţe mecanice. Importante nerea în stare de funcţio
torul acestui organism, ing. poporului, bunurile nece sînt acum organizarea şi nare a tractoarelor, com Adresăm chemarea că
De acum telefonul \ Ioan Dărăbanţ, ne-a adre sare unui trai cu adevărat mobilizarea tuturor la fer binelor, semănătorilor şi tre toţi apicultorii hune-
suna într-un \ sat rugămintea ca, prin liber şi fericit tilizarea terenului, la în altor uţilaje. doreni să colectăm şi sfi
Gu conştiinţa deplină că
ziarul „Cuvântul liber", să Descătuşaţi de canoanele grijirea livezilor (tăieri, predăm celor ce au avut
singur loc facem cunoscute cîteva din ceauşiste, bazate pe falsuri stropiri, arături), pregăti muncesc pentru ei, pentru de suferit de pe urma
obiectivele prioritare ale şi minciuni, ce evidenţiau rea producţiei de legume ţară şi bunăstarea poporu teroare! ceauşiste şi că
La redacţie ne-a par- 4 activităţii din agricultură. numai super-producţii la necesare autoaprovizionării lui, că nu mai sînt frus
venit ştirea că au fost / Sonsiderăm absolut nece fiecare cultură şi în zooteh (procurarea seminţelor, a- traţi de drepturile ce li se rora le datorăm liberta
scoase din funcţiune şi V sar să răspundem acestei nie, al căror rezultat prac menajarea răsadniţelor). cuvin, ţăranii, mecanizato tea şi fericirea, noastră
rii şi specialiştii din toate
sigilate repartitoarele ţ cerinţe, întrucât de modul tic se vedea prin intermi Să nu uităm nici o clipă cantităţi cit mal mari de
prin care se viola secre- i cum oamenii ogoarelor în nabile cozi formate la ma zootehnia! Furajele, atîtea unităţile agricole sînt che miere de'albine, care este A
-I.
maţi să-şi dovedească ata
tul convorbirilor tele- J ţeleg să-şi facă datoria în gazinele de desfacere a cîte sînt, trebuie bine gos şamentul faţă de cauza şi un aliment dar şi ua
fonice. De-aeum, telefo- ţ aceste , zile depinde bunul produselor agroalimentare, podărite, să ajungă pînă la dreaptă a revoluţiei şi de
nul nu mai este ’ „un 4 mers al treburilor în uni înfometarea oamenilor şi noua recoltă. Specialiştii mocraţiei prin fapte demne bun medicament Vă aş
spion", o ureche întinsă ? tăţile agricole, pregătirea hrănirea lor cU cifre incre din unităţile agricole ştiu de muncă, prin asigurarea teptăm la centrele apico
pînă în casa omului; el \ recoltei viitoare şi aprovi dibile, prin apatia şi lipsa bine cum se pot folosi efi unor producţii adevărate, le de care aparţineţi-
a devenit ceea ce tre- ţ zionarea corespunzătoare a de cointeresare a ţărănimii, cient nutreţurile. Hotărî- care să valorifice deplin
buia să fie: un mijloc • populaţiei judeţului nostru. mecanizatorilor şi specia toare sînt acţiunile prac potenţialul actual al agri DAVID DEMEA,
de comunicare între Promitem şi noi, că re- liştilor la efectuarea lu tice pe care le întreprind culturii hunedorene, să membru b comitetul
oameni. Acum poşta ne nunţînd la modul imperso crărilor agricole, acum oa- în acest scop. reflecte hărnicia şi price de conducere
poate garanta cu ade- 4 nal de exprimare, ce purta Un apel de suflet şi către perea fiecărui lucrător al d Asociaţiei crescătorilor
vărat secretul convorbi- / amprentele îndoctrinării din " ■ menii ogoarelor, avînd re mecanizatori. Fiecare, la lo ogoarelor. de nlbins.
rilor şi al coresponden- \ „epoca de aur“ , ascunzîn- dat sentimentul deplinei li cul său. de muncă, să-şi Filiala judeţeană
bertăţi, sînt chemaţi să fău
ţei. I du-ne sub pseudonime a- facă datoria, în ordine şi NICOLAE TIRCOB
tunci eînd ni se impunea rească recoltele adevărate,
