Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_10

4 L Â " ^
L I B E R T A T E, D E M O C R A Ţ I E, Al, ^ sr A r s
-------------

CU VINTUL LI BER

ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul II, nr. 10 VINERI, 5 IANUARIE 1990 4 pagini-50 bani

COMPONENTA BIROULUI EXECUTIV
AL CONSILIULUI FRONTULUI
' w
economica SALVĂRII NAŢIONALE
Şl A COMISIILOR DE LUCRU
Acum, una dintre principalele întrebări care îi fră- Un ^ comunicat dat publicităţii de Consiliul Frontului
mîntă pe oameni estet Ce trebuie făcut în viata econo­ Salvării Naţionale face cunoscută componenţa Biroului
mică ? Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale:
Unul dintre primele apeluri lansate de Consiliul Fron­ Preşedinte : Ion IliescU
tului Salvării Naţionale a fost la normalizarea rapidă Prim-vicepreşedinte : Dumitru Mazilu
a întregii activităfi economice. (N e referim, astăzi, la Vicepreşedinţi : Caz-Imir Ionescu
industrie). Iar la punctul 4 al programului propus de Caţâ 1 Kiraly
front s-a înscris restructurarea întregii economii naţio­ Secretar : Dan Marţian
nale pe baza criteriilor rentabilităfii şi eficientei. S-a Membri : Bogdan Tcodoriu
propus, de asemenea, eliminarea metodelor adminisfra- Vasile Neacşa
tiv-birocratice de conducere economică centralizată şi Silviu Brucan
promovarea liberei iniţiative şi a competenţei în condu­ MIhal şl Mihaela Clicregl a fost prima pereche care s-a Ghcorghe Manole
cerea tuturor sectoarelor economice. căsătorit în Deva de cînd România este liberă. Ion Caramitru
-î Judeţul nostru este unul dintre cele mai industriali­ Le dorim ani mulţi şi feri cire, precum şi tradiţionala Nicolae Radu
urare „Casă. de piatră“. Foto CĂTĂLIN PORUMBU
zate ale fării şi pentru tofi oamenii muncii hunedoreni
«pachetul" de propuneri amintit are o adîncă semnifi­ Au fost constituite, totodată,’ comisii de lucru ale
caţie. Revine, iarăşi întrebarea: „Ce-i de făcut?", Consiliului, şi anume :
i Nimeni nu este în măsură să dea vreun sfat în aceas­ Minerii de la Vulcan— o deviză de suflet : 1. Comisia de reconstrucţie şi dezvoltare economică
ta privinţă. Dar este de la sine înţeles că tofi oamenii Preşedinte Bogdan Teodoriu
trebuie să pună, mai mult ca oricînd, umărul pentru re­ 2. Comisia constituţională, juridică şi pentru drep­
dresarea activităţii industriale. Acum, cînd se ştie pre­ Mai mult cărbune României libere! turile omului
cis că din toate produsele realizate sînt satisfăcute, în Preşedinte Dumitru Mazilu
primul rînd, nevoite populaţiei, ale ţării - şi doar ceea Ne-a sunat la redac­ mocentrale, iar 95 tone au 3. Comisia pentru tineret
ce prisoseşte se dă la export I - credem că fiecare om ţie corespondentul nos­ fost destinate populaţiei Preşedinte Vasile Neacşa
este animat de dorinţa de a face tot ce-i stă în putere tru din oraşul mine­ pentru asigurarea căldurii 4. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic
pentru întreprinderea în care munceşte. resc V u 1 c an, Ppmpi- în locuinţe. Şi la uzina de Preşedinte Cazimir Ioncscu
Pe de altă parte, specialiştii din unităţi au posibi­ liu Comşa. Simţeam în echipamente hidraulice ac­ 5. Comisia pentru ştiinţă şi învăţămînt
litatea şi, în acelaşi timp, datoria să-şi dovedească pro­ gipsul lui fiori de bucu­ tivitatea se desfăşoară la Preşedinte Gheorghe Manole
fesionalismul prin inventarierea tuturor neajunsurilor e- rie, semn că vom primi parametri tot mai înalţi, 6. Comisia pentru cultură
xisfente, găsirea «soluţiilor salvatoare, „trecerea" întregii veşti bune. Am reţinut: cantitativi şi calitativi, va­ Preşedinte Ion Caramitru
activităţi prin „filtrul"... eficientei şi al rentabilităţii, al minerii de la Vulcan, a- loarea producţiei marfă ri- 7. Comisia pentru minorităţi naţionale
calităţii şi al altor criterii fără de care economia noas­ lâturi de toţi minerii Văii diaindu-se zilnic la peste Preşedinte Carol Kiraly
tră nu va putea merge mai departe. Aceste cerinţe re­ Jiului şi ai ţării, nu au 270 000 lei. v " 8. Comisia pentru politică externă
...Fapte de muncă, încu­
zultă, de fapt, cu claritate din programul iniţial, amin­ astăzi o deviză mai scum­ nunate ei de zi cu realizări Preşedinte Silviu Brucan
tit^ al frontului şi din măsurile organizatorice luate ul­ pă inimilor lor decît a- 9. Comisia pentru administraţia locală
terior: desfiinţarea unor ministere şî O altor, organisme ceea de a scoate din a- tot mai mari, acum, la în­ Preşedinte Radu Nicolao
ceput de an nou liber. Este
Cenfralp sofisticate, înfiinţarea unor organe centrale mai dîncurl mai mult cărbune 10. Comisia organizatorică
simple efc. pentru scumpa noastră pa­ tocmai cerinţa fierbinte a . Coordonator Mihail Montanu
Din constatările directe făcute de noi, unii conducă­ trie — România liberă. E- acestei perioade grele prin 11. Colectivul de împuterniciţi ai consiliului’
care trece ţara în
urma
tori de întreprinderi aşteaptă încă „indicaţii de sus" şi xemplificăm: cu o zi în distrugerilor provocate de Coordonator Sergiu Nicokiescu
urmă, de la mina Vulcan
nu au trecut să descopere... singuri: • Gît se poate odioşii criminali Ceauşescu 12. Colectivul pentru relaţiile cu publicul şi mijloacele
produce în mod real, în unitate (fînînd seama şi de fap­ au plecat spre preparaţii şi şi clanul lor. Numai prin informaţiei de masă
termocentrale 2180
tone
tul că din martie se va aplica săptămîna de lucru ae muncă vom vindeca rănile Dan Rădulescu
5 zile, aşa cum o merita de mult bietul român) • Ce cărbune, cantitate ce creş­ ţării, ne vom asigura p via­ Cristina Ciontu
te în continuare. Minerii
materii prime sînt necesare şi de unde vor fi aprovizio­ ţă de oameni demni şi li­ Florin Bădinici
nate • Cum va fi cîntărită mai bine munca fiecărui om de la Paroşeni, avînd toa­ beri, într-0 Românie liberă’
în parte (în loc de mult trîmbiţatul... acord global !) • te posturile acoperite în pentru vecie. Asemenea IN PAGINILE 3-4 PUBLICAM DECRETE Şl ALTE
Cum poate fi încurajată (material, bineînţeles I) munca cărbune, au extras 2 030 to­ veşti aşteptăm zilnic de la ACTE NORMATIVE ELABORATE IN ACESTE ZILE LA
de creaţie {activitatea de invenţii, inovaţii efc), care a ne, contribuţie de seamă la toţi corespondenţii noştri. NIVEL CENTRAL
foşt, practic, demolată în „epoca de aur" • unde vor conţînua creştere a pro­ GH. I. NEGREA
fi desfăcute produsele realizate • Ce dăm la export ducţiei de cărbune din Va­
lea Jiului. Aceeaşi tonică
şi cît de eficient este acest export' (pentru a nu se ge­
stare de lucruri, aceeaşi • Lucrătorii din ca­
nera o scurgere de... venit naţional) şi multe altele. dăruire în muncă am întîl- • Continuăm să pri­ Contul 1989 —
Putem conchide, prin urmare, că revoluţia economică nit-o şi ÎLa Preparaţia Co- mim la redâcţie veşti pri­ drul . Complexului G.F.R.
abia a început. Să ne dorim şi în acest domeniu, din roeşti. Aici s-au încărcat vind contribuţia unor nu­ Libertatea Simeria au depus in Con­
toată inima: Victorie I într-o singură zi 2 348 to­ meroase colective de mun­ întreprinderii de Trico­ tul 1989 — Libertatea,
MARIN NEGOIŢA ne cărbune pentru siderur­ că, instituţii şi cetăţeni taje din aceeaşi locali­ 1 200 000 lei.
gie, 2 440 tone pentru ter- la Contul 1989 — Liber­ tate, 207 000 lei. Tot de • Cetăţeni al satelor
tatea. Casele de ajutor aici aflăm că din partea Hondol şi Bocşa (comu­
reciproc din municipiul Catedralei - ortodoxe s-au na Certej) ne informează
Hunedoara au depus su­ donat 100 000 Iei, plus că au donat în Contul
Săracii de noi, ce bogaţi eram! ma de 2 330 960 lei, iar 13550 lei din colecta 1989 —■ Libertatea suma
al
de 39 050 leL
enoriaşilor.
colectivul de muncă
Printre „binefacerile" pe constructiv pa locuita, ii cu- şl idealuri puse fa slujba
care ni le-a adus cu iopta- tărui sau cutârui oraş); sfintei revoluţii a coporu-
nui pe cap detestata „epo­ autoaprovizionare (la aaă- luj român in pagfale „Cu-
că de aur" — foame, frig, postul căreia priveam cu viatului liber". O boală,
nesiguranţa zilei de miine, jind sutele de autohigo- care de cele mal multe ori
lacătul pe gură ţi dacă terme sau trenuri frigorifice nu iartă, l-a lovit fa pe­
s-ar fi putut şt pe ginderi scurgindu-se spre aiurea cu rioada cînd colegii săi de
- mai era una : poporul carnea, untul, caşcavalul breaslă erau obligaţi sâ
român era poporul cu cel ţi alte bunătăţi ale noas­ caute epitete ţi să con­
mal mare număr de „auto" tre, spre a împlini con­ fecţioneze cuvintărl cu
pe. cap de locuitor. Săracii tractele in care* tiranul ne care „reprezentanţă po­
de rfoi, ce băgaţi eram I înglodase pină fa git) ţi, porului" trebuiau să gidffa
Gindtţi-vă ţi dumneavoas­ in sUrţit, cînd toate a- plăcut fa Bucureşti ure­
tră : autoconducere (prin ceste „auto" nu satisfăceau chile tiranilor fa sfirţltul
reprezentanţi aserviţi, une­ „ambiţiile" noastre de bu­ de noiembrie de tristă a-
ori (Şină fa dezumanizare, năstare, ne mai rămtoea ■ mintire al acestui an.
tiraniei); autogestiane (fa auto... critica, adică cenu­
num&fe căreia, pentru o şa turnată cu umilinţă pe Atunci, cînd a putut ţine
plasă de cartofi adunaţi cap pentru că n-am trudit condeiul fa mină, a făcut-o
din cel rămaşi după recol­ pe brinci şi în genunchi scriind. aceste rindurl pen­
tare,^ puteai să înfunzi pină fa epuizare intru tru că-ţl simţea sufletul
puşcăria); autofinanţare preamărirea in eternitate a prea plin de obida unui
(fa baza căreia, devalori­ „epocii de aur". timp pentru totdeauna
zatele noastre salarii erau Val, cită organică scirbă apus, dar ţi de bucuria Continuă să ne sosească ajutoare de Ia prieteni. Cinci camioane cu îmbrăcăminte,
dijmuite .pentru finanţa­ pot provoca expresiile puse celui pe care-l trăieşte cu alimente şt medicamente au venit din Austria, districtul Voralberg. Delegaţia repre-
rea unor lucrări de folo­ intre ghilimele. Autorul a- toată fiinţa alături de po­ zenttnd Crucea Roşie austriacă a fost primită de Iulian Boşo rogan, vicepreşedinte cu pro-
sinţă comună", dar cu castor rîhdufl n-a avut porul, fa sfîrţit tlber, dar bleme ale activităţii de stat şi aprovlzionării de la Consiliul judeţean al Frontului Salvării
Unul dintre înşo ţitorii convoiului
ne-a declarat : „Poporul austriac este
Naţionale.
care îşi satisfăceau ambi­ bucuria de a se afla decît cu un preţ de singe atit un popor generos şi vrem Să ştim de ce mai are nevoie poporul român. Ne exprimăm
ţiile de „ctftotf" tot telul cu faima ţi cu sufletul fa de greu. încrederea că se va face tot ceea ce este necesar pentru a trăi In pace, libertate si
de vintură lame trfm'ţl să-t aceste zile ardente alături prietenie". pentru a efectua un nou
După descărcare, convoiul a plecat imediat spre ţară
fericească ca geniu! far de conhati’ să' de condei ION CIO CLEI transport. Foto M. M OISIUC