Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_101

pag 2 CUVÎNTUL LIBI

Dorinţă de îngăduinţă!
i
| (Urmare din pag. 1) fuirii .armonioase: cu, alte I
seminţii. / :
instaurarea unei dcmocrajii . Pentru a putea cuprin- I
I reale în societatea româ- de în rîndurile sale „tot '
ncasca. roniânul cu simţire şi cu- j
VĂ PREZENTĂM La Prim ăria municipiu­ Născute din tradiţiona­ get curat - de la tînărul I
Uniunea Democratică lui Petroşani se desfăşoa­ lul bun simj al românilor, de 16 ani pînă la cel înţe- '
ră o laborioasă activitate obiectivele uniunii sînt ge­ lepfit de vreme" - au luat |
pentru buna derulare a neroase şi dintre ele vâ su­ naştere . în localităţile ju- »
Maghiară din România, campaniei electorale. După punem atenţiei cîteva : dejului nostru subfiliale I
- cunoaşterea trecutului ale uniunii, cu o mare. au- *
întocmirea listelor electo­
rale care cuprind pe toţi istoric, a vechimii şi a con­ tonomie de acţiune, atîf în- |
tinuităţii
neîntrerupte
Filiala judeţeană Hunedoara cetăţenii cu drept de vot pămîntul transilvan; pe tre ele, cît 1 şi faţă de fi
lială şi uniune, legate însă >
din localităţile. Văii
Jiu­
lui în care domiciliază şi - popularizarea valori­ prin firul roşu al unitarii I
(Urmare din pag. 1) format în mai toate mediile organizaţiile - politice,"' so­ . semnarea lor de către pri­ lor, culturale, .continuarea de principii. |
sociale modul de percepere ciale şi culturale în vede­ mar şi de secretarul prii tradiţiei Şcolii Ardelene, Subfiliala Deva a Uniu- |
fesele poporului roiriân şi înţelegere a situaţiei mi­ rea cunoaşterii şi înţele­ măriei, acestea au fost afi­ ale ASTREI şi căutarea u- nii „Vatră ' Românească" *.
m ajoritar sau care ar pune norităţilor naţionale. Aceas­ gerii reciproce a stră­ şate la cele 23 de secţii de nor forme, similare de ex­ s-a constituit la 19 apri- I
în pericol într-un fel in­ tă politică de îngrădire, de duinţelor, ideilor şi scopu­ votare din Petroşani, în presie, potrivit cu realităţi­ fie a.c. ; a fost ales un co- .
tegritatea teritorială sau deznaţionalizare a trezit rilor. Sîntem pentru o Vulcan, (12 secţii). Lupeni le contemporane; mitef de conducere {pro- I
15 J
suveranitatea României. în un sentiment de înstrăina­ Românie democratică şi (11), Petrila (10), Uricani - apărarea integrităţii vizoriu) alcătuit din
acest context, Uniunea ,se re, de , frustrare în rîndul dorim a o realiza împreu­ (3), şi Aninoasa (2), Toţi teritoriale a României prin membri, al cărui preşedinte
disociază de manifestă­ -minorităţilor naţionale, te­ nă cu poporul român şi cetăţenii au dreptul şi în­ apartenenţa Transilvaniei este dl. prof. Dumitru Su- I
rile extremiste. ren propice pentru apariţia eu celelalte minorităţi na­ datorirea să verifice în­ la străbunul pămînt ro­ s.an, veteran de război, cu- !
Uniunea îşi propune, ca unor stări de spirit de ţionale. Avem un ţel comun: scrierea în listele electo­ mânesc, consfinţită prin noscuţ şi stimat* conceîă- |
împreună cu forţele pro­ neîncredere reciprocă şi realizarea. unei Românii rale, iar întîmpinările actul istoric de la 1 De­ ţean al nostru. •>
gresiste âle societăţii româ­ faţă de stat. Deşi cuvîn- democratice în care fie­ împotriva om isiunilor," în­ cembrie 1918; în cuvîntul pe care l-a |
neşti, împreună cu po­ tul frăţie a fost demo­ care să se simtă la el scrierilor greşite şi ale ori-, - asigurarea, cu mijloa­ adresat participanţilor, dl. .
porul român şi cu cele­ netizat de vechiul regim, acasă. căror erori din liste şe ce legole şi nepolifice, o Dumitru Susan a îndemnat |
de J
lalte minorităţi naţionale considerăm că trebuie să-i In încheiere am dori să fac la organele care au drepturilor legitime ale ro­ la trezirea conştiinţei
şi etnice, să participe ac­ dăm cu toţii o nouă stră­ precizăm că Uniunea De­ întocmit listele, care sînt mânilor din spaţiul arde­ neam a tuturor, românilor, t
tiv la procesul de recon­ lucire, Un conţinut adevă­ mocratică Maghiară în lean, consacrate prin Con­ la toleranţă şi înţelegere, I
strucţie a ţării pe baze rat, conform celor mai campania electorală susţine stituţia, ţării; însoţindu-şi convingerile !
democratice, cu respecta­ bune tradiţii ale tuturor .. în Parlam ent şi va milita - recunoaşterea limbii cu vorbele de aur ale Cra- |
Munţilor
noştri - **
rea drepturilor omului, fiilor României, patria , pentru : pluralism, ca o Valea Jiului române ca limbă oficială iului
garantate de documente şi noastră comună natală. garanţie a democraţiei ; a sfatului în toate dome­ AVRAM IANCU : j
„Voim a vâ spune : de .
convenţii internaţionale şi C. L .: Caro este poziţia descentralizarea economi­ niile de activitate, fără a
de legile ţării. în dome­ partidului dv. cu privire că şi autonomie in con­ îngrqdi folosirea- ca mijloc aveţi în cer un Dumnezeu I
niul economie îşi propu­ la m inorităţile naţionale, ducerea localităţilor, ora­ de comunicare a limbii ma­ şi pe pămînt trăim într-o J
ne trecerea treptată, dar privatizarea economiei, de­ şelor, judeţelor ; în econo­ terne a minorităţilor con­ patrie, convingcfi-vâ deplin t
rapidă, la sistemul mixt al mocratizarea şi întărirea mie, proprietate mixtă cu electorală în plină locuitoare; că între noi şi voi nicioda- I
economiei de piaţă, în armatei în România ? precizarea că privatizarea - respectarea -ordinii de tâ armele nu pot şi nu tre- I |
cadrul căruia să se reali­ Răspuns: Ne pronun­ nu trebuie lim itată la în­ drept, împotriva oricăror buie să decidă",
Este vis de progres, iu- *
zeze un echilibru între ţăm pentru adevărata e- treprinderile mici. In rea­ manifestări de şovinism, bire şi fraternitate şi... mul- |
diferitele forme de pro­ galitate în drepturi pen­ litate privatizarea va în­ rasism, separatism şi au­
prietate : de stat, coope­ tru toţi locuitorii ffetriei, semna rentabilizarea fie­ tonomie teritorială, câre tâ, multă dorinfă de îngă- ,
' I
duinţă.
ratistă, de grup şi parti­ drepturi care vor fi ga­ cărei întreprinderi mari obligate să se pronunţe sînt ostile bunei convie­
Mulfumim, străbună va- *
culară. Totodată se pro­ rantate de viitoarea noas­ sau mici, mai exact pri­ în cel mult 3 zile de la ţuiri şi, lezînd demnitatea tră, pentru că ne-ai născut |
nunţă pentru privatizarea tră Constituţie şi apoi prin vatizare se face întot- înregistrarea întîmpinării. umană, duc la destabili­
agriculturii, cu menţiunea alte legi; speciale. Nu sîn­ deâuna pe criteriul renta­ După cum ne relatau zare. neamul, pentru că ne-ai
ca în alegerea formei de tem nerăbdători, cum se bilităţii, indiferent de doamna Gherghina Şerban, Uniunea are filiale _ în vegheat fiinţa.prin. milenii!
proprietate şi stabilirea mai afirmă cîteodatâ, dar mărimea fabricii ; împro- secretar şi domnul; loan mai toate judeţele ţării şi, bîntuite de furtuni, pentru |
structurii producţiei agr; nici nu ne vom mulţumi * prietărirea ţăranilor , ne­ Belu, prim arul municipiu­ bineînţeles, şi în dăruitul că ai simţit că ne este din ‘
ţinut al Hunedoarei,
nou greu şi ne-ai cuprins, |
lea­
cole dreptul de decizie să doar cu promisiuni şi de­ condiţionat, cti drept de lui Petroşani, în spiritul gănul plămădirii neamului duios, în braţele tale de »,
fie rezervat proprietarilor, claraţii — pentru înfăp­ moştenire- şi înstrăinare ; prevederilor Decretului — maică bună. •
în do'meniul ocrotirii me­ tuirea năzuinţelor, pro­ reţea de servicii urbane şi Lege pentru alegerea Parla­ românesc şi loc crt convie-
diului înconjurător, Uniu­ gramelor, ţelurilor noas­ rurale, inclusiv" drum uri mentului şi a Preşedintelui
nea porneşte de la prin­ tre, însă vom folosi doar de nivel europcaiî ; accent României, s-au luat mă*
cipiul ea azi apărarea mijloacele politice ale deosebit pe dezvoltarea suri din tim p pentru sta­ A N U N T
mediului este mai impor­ parlamentarismului demo­ turismului ; aprovizionare bilirea punctelor de . afi- Asociaţia handicapaţilor neuromotori din judeţul
tantă decît orice interes cratic. abundentă. de calitate, şaj, cum sînt Ia Petro­ Hunedoara anunţă deschiderea contului C.E.C. nr.
economic, fie el chiar de­ Sîntem pentru democra­ circulaţie de marfă fără şani, Piaţa Victoriei, str. 451:109.121.,
clarat interes naţional. tizarea arm atei şi pentru restricţii şi repartiţii, co­ Republicii, Parc-Teatru şi Întreprinderile, instituţiile şi persoanele doritoare
Trebuie să păstrăm echi­ întărirea ei, pentru o ar­ m erţ mixt, de stat, coo­ în alte locuri importante de a ajuta pe suferinzii din asociaţia noastră pot de­
librul ecologic al Terrei şi m ată modernă, ' capabilă peratist şi particular ; spri­ din localitate unde au pline în contul cu num ărul de mai sus, direct, ori prin
pentru generaţiile care ne să ne apere cuceririle Re­ jinirea iniţiativei particu­ fost am enajate panouri cu m andate poştale, la orice agenţie P.T.T.R., sumele
vor urma. Sîntem pentru voluţiei din Decembrie lare cu credite pe termen spaţii mari, capabile să dorite.
autonomia unităţilor şco­ 1989, pentru care s-au jert­ lung cu dobîwdă mică ; în asigure pentru fiecare Pe această cale anunţăm pe acei membri ai aso­
lare şi de cultură, de la fit m artirii noştri la Timi­ domeniul locuinţelor' şi ăl partid afişarea platformei-^*, ciaţiei noastre, care nu "au prezentat certificatele me­
creşe şi grădiniţe pînă la şoara. Bucureşti, Cluj, asigurărilor sociale o le­ program şi a altor mate­ dicale,-să le expedieze cîţ rîial urgent posibil, pentru
Universitate, şi conside­ Sibiu, Braşov şi în alte gislaţie democratică, de riale propagandistice. completarea dosarului.’
răm că este o doleanţă localităţi; tip occidental.; refacerea Pentru organizarea şi
legitimă reînfiinţarea Uni­ C. L .: Cc mai doriţi să prin investiţii rapide a am enajarea corespunzătoa­
versităţii Bolyai, desfiin­ cunoască alegătorii despre reţelei sanitare din ţară fa re a secţiilor de votare C O N V O C A R E
ţată ca unitate autonomă U.D.M.R. ? nivel european, dotări din s-au stabilit responsabili­ în vederea constituirii Comitetului -Judeţean Hu­
în anul 1959. Am redat, R ăspuns: Intenţionăm să im p o rt; autonomia biseri* tăţi concrete ,pe unităţi nedoara al „ASOCIAŢIEI VETERANILOR DIN GEL
foarte succint doar cîteva participăm la alegerile din • cilor, restituirea averilor şi economice şi pe unele ca­ DE AL ’ DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1940 — 1945
idei din amplul proiect de 20 mai 1990 cu listă pro­ imobilelor, inclusiv a şco­ dre de la prim ăriile mu­ (EST-VEST>“, domnii veterani sînt invitaţi să ia parte
program al Uniunii. prie 'de candidaţi, la care lilor bisericeşti ; libertate nicipală şi orăşeneşti, iar la adunarea generală ce va avea loc la Casa de 'cul­
C. L .: Prin ce trăsături ne dă dreptul art. 96 din de presă absolută, circu­ în- locurile stabilite, se tură (sala mică) din municipiul Deva, în ziua de 3
specifice vă deosebiţi ' de Decretul-Lege nr. 92/1990. laţia internă şi externă lucrează fa construcţia ca-- mai 1990, ora 11,00.
celelalte formaţiuni şi pentru m andatele de depu­ neîngrădită pentru publi­ binelor şi a urnelor , de
mişcări politice existente taţi şi senatori în circum­ caţii şi cărţi ; organizaţii vot. Campania electorală
în ţara noastră ? scripţia electorală nr. 22 de tineret autonome, ne- se află în plină desfăşu­ Cifld m fi serviţi omeneşte
Răspuns: Uniunea hu Hunedoara. Totodată, do­ luvelate, reprezentate în rare în Valea Jiului...
este deci un partid, nu rim să eonţinuăm un dia­ toate organismele politice
are o bază ideologică log constructiv cu toate şi administrative. SABIN CERBU la autO'Service (IV)
anume, în schimb este
organizaţia minorităţii ma­ (Urmare din pag. 1) extindere şi modernizare a
ghiaro din România ; ca staţiei noastre, iar aprovizio­
se pronunţă pentru prin­ narea cu arbori cotiţi, seturi
cipiile democraţiei care Greutăţi mai avem. Radiatoa­ motor, ambreiaje, planetare
pot şi trebuie înfăptuite re, uşi, vopsea, pompe de să fie mai bună, ritmică,
—- după părerea sa — ,.şi ulei, plăcuţe de frînă, curele aşa cum solicită clienţii noş­
în această parte a Euro­ de ventilator primim foarte tri. ■ ■ ’
pei, în marea casă viitoare puţine. Ca să nu mai vor­ — In centrul Haţegului am
europeană. Dorim cu a- • bim de seturi motor, arbori rămas în pană. S-a rupt cui
devărat un dialog sincer cotiţi, pivoţi, planetare... reaua de ventilator, Sînt cu
cu toate partidele, organi­ — Deşi noi 'facem toate soţia şi doi copii în maşină.
zaţiile, cluburile sociale demersurile,, insistăm la Ştiu că nu sînt curele, dar
în privinţa unei mai bune . furnizori — intervine dom­ oamenii de la „Dacia service"
cunoaşteri pentru evalua­ nul Ionel Ylăiconi, merceo­ m-au înţeles şi ajutat să-mi
rea obiectivă _a situaţiei log la Cooperativa „Bucura", pot continua drumul către
actuale în relaţiile - între aflat la faţa locului. casă. Le aduc mulţumiri pen­
poporul român şi naţio­ „Dacia service" la Haţeg tru omenia lor — trăgea..!
nalităţi care-şi asum ă răs­ este încă un şantier. Con­ concluzia, despre oamenii ce
punderea pentru aşezarea structorii sînt zilnic pe muncesc • Ia această secţie,
pe noi baze a acestor re­ selielc.. Muncesc. domnul Vasile Tripon, * din
laţii. Este nevoie . să fim — Sperăm ca în douS-trci localitatea Ţinea, judeţul
cu toţii calmi şi lucizi. La circumscripţia electorală nr. 73 din Petroşani s-au afişat listele cu numele luni să fim o unitate model Bihor, posesorul- „Daciei
Şovinismul ridicat de re­ cetăţenilor cu drept de vot şi publicaţiile privind numărul şi locul circumscripţiilor — ne Spunea domnul Aurel 1300“ i-BH-1753, trecător'
gimul dictatorial la rangul electorale din localitate. Foto NICOLAE GHEORGHIU Nistor, şeful secţiei. Adică prin Haţeg. Avea perfectă'
de politică' de stat a de­ să se finalizeze lucrările de dreptate... *1