Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_102

( S A L A
■■-■V D E
l e c t u r a

j l A j s jBi xv JL A A 18Î, u Hi m u u n A D E V A R !
LIBER

I 20 MAI ALEGERI LIBERE Fostul prim-secretar Cursa

Popa ton, cercetat cu obstacole
va prezentam : Qonsj|ju| judeţean HuBMeara de In ultimele zile am a-

coordonare al Frontului Salvării Naţionale sub stare de arest vut ocazia şâ vedem pe
viu sau prin transmisiile
realizate de TVRL modul
La dota de 24 aprilie 1990, s-a luat măsura arestării în care înţeleg sâ con­
preventive fufă de învinuitul Popa Ion, fost prim-secretar cureze o parte din parti­
In acest număr publi­ Frontului, subliniindu-se cietăţii şi lichidarea te­ la fostul Comitet judeţean Hunedoara ai P.C.R. Sus-numi- cipanţii la cursa cu ob­
căm răspunsurile la în­ faptul că aceasta îşi are rorismului înrăit, ele se twl este cercetat de către Procuratura judeţeană Hune­ stacole, numită campa­
trebările ziarului nostru rădăcinile în realitate, în ocupau lejer de organi­ doara şi Poliţia judeţului Hunedoara, pentru infracţiunile nie electorală. In loc ca
date de domnul avocat procesul social-autentic de zarea şi elaborarea de do abuz hi serviciu, comise în perioada în care a deţi­ fiecare sâ alerge pe cu­
h 'M IM A N G. 1GNA, pre­ democratizare â societăţii programe proprii. Cum nut funcţia de prim-secretar. loarul său, la limita ma­
şedintele Consiliului de noastre româneşti. 3 k miş­ s-ar zice, au apărut la ximă a propriei capaci­
coordonare' al F.S.N. din care de centru-stînga, lucru gata. Frontul a li­ tăţi, sâ încerce cît mai
judeţul Hunedoara. Frontul se înscrie pe li­ chidat Vechiul regim, iar elegant, şi, mai ales,
. C .I * : Care sînt princi­ nia rupturii definitive cu ele cochetau cu tot felul cît moi eficient multele
palele obiective din plat- sistemul poiitţc, .economia de elemente răuvoitoare şi JUSTIŢIA = obstacole existente pînă
(M U u -profram a partidu­ şi social comunist, a res­ chiar aventuriste; Frontul ta Unia de sosire, asis­
lui dv. ? pingerii- oricăror concep­ a lichidat monopolul poli­ tăm la un spectacol cînd
R ă sp u n s: Doresc mai ţii şi practici totalitare,, tia şi a instaurat plura­ adevăr şi dreptate comic, cînd grotesc, dar
intîi să precizez faptul că . antidemocratice şi anti­ lismul, deschizînd por­ întotdeauna trist. Concu­
Frontul Salvării Naţionale um ane.. Aşadar, este vor­ ţile pentru democraţie, iar renţii îşi pun piedici, se
nu s-a constituit ca partid. ba de o luptă directă, dumnealor încearcă sâ cu­ încurcă reciproc, scăpînd
Identitatea şi-a iăcut-o cu­ permanentă şi eficientă pen­ leagă roadele. Însuşi faptul Interviu cu domnul GHEQRGHE IG N A ,
din vedere făptui că
noscută ' public In Platfor- tru * instaurarea, în ţară a că aceste organizaţii exis­ procurorul fef Ol Procuraturii judeţene Hunedoara tocmai acesta, «ten taţi ii
ma-Program, ca „formaţiu­ ■unor noi rosturi, realiza­ tă, se datoreşte Frontului,
fac sâ piardă teren, sâ
ne politică democratică, de rea unei Românii noi şi care a înfăptuit Revoluţia rămînă în urmă, riseînd
largă ctjprindere socială,; prospere, eu structuri in­ şi a deschis drumul către poate chiar sâ piardă
ce urmăreşte'transformarea terne’ noi,- care sâ permită o societate nouă. — V ă rugăm , dom nule cei care lucrează în procu­ concursul. Arma obstruc­
societăţii româneşti ' pe afirmarea " deplină şi ne­ G. L . : C a re este pozi­ procuror şef, să îm părtă­ ratură trebuie să iie profesio­ ţiei: este ; o arm ă-bum e-
baza- valorilor democra­ stingherită a personalităţii • ţia partidului dv- cu pri­ şiţi cititorilor ziarului „Cu­ nişti desăvîrşiţi, oameni so­ rang. Se întoarce întot­
ţiei, libertăţii şi demni­ umane,- spiritului de .ini­ vire la m inorităţile naţio­ vin te! lib e r", ce eleţuenfe bri, oneşti, Cu o înaltă ţinută deauna- împotriva c.aui
tăţii", , : ţiativă' şi competenţă în nale, privatizarea econo­ noi a adus R evoluţia din morală şi civică. Se ştie, re­ care o lansează.
După cum se cunoaşte. toate domeniile. m iei, dem ocratizarea şi în ­ D ecem brie 1989 te organis­ gimul dictatorial ceauşist ne-a In sport, ca şi în po­
Frontul s-a .născut în focul C. L . : W in ce trăsă­ tărirea arm atei R om ân iei? m ele Justiţiei d in ţara încorsetat în „indicaţii" şi litică, este obligatoriu
şi pe baricadele- Revoluţiei turi specifice vă deosebiţi R ăspuns : în privinţa ■ noastră ? „orientări preţioase* — barie­ spiritul de fair-pldy. In
din Decembrie 1£>89, în de celelalte form aţiuni şi nunpritâ$îor . naţionale. — Democraţia reală . care re de netrecut în activitatea « t e . ţâri, considerate mai
lupta decisivă pentru răs­ m işcări politice existente Frontul are o politica rea­ îşi e n m S it e d -eram tocul procuraturii, a organelor de
turnarea; dictaturii ceau- în ţara noastră ? listă şi pe deplin umană, în toate structurile puterii, justiţie în generai. Scuturarea versiune este destul de
şiste şi a clanului său Răspuns: Gonsidcr că care se realizează prin economice şi sociale din Ro­ de asemenea oprelişti, lichi­ discutabilă, depinxînd de
încă în noaptea de 22 de din răspunsul dat la pri­ democratizarea întregii so­ mânia implică la întreaga sa darea pentru totdeauna a u- punctul de vedere), există
cembrie, F.S.N. şi-a anun­ ma întrebare rezultă deo­ cietăţi. In cadrul şi pe. dimensiune şi organele de nui regim obscur, anacronic, un cod al eticii electo­
ţat programul de lichidare sebirea fundamentala din­ baza acesteia, se vor afir­ procuratură. care nc-a jugulat pînă şi con­ rale, semnat' de toţi
a stărilor negative de lu­ tre mişcarea noastră şi ma şi înfăptui pe deplin — In ce mod ? ştiinţele, nu doar obligaţiile participanţii la campa­
cruri şi de orientare a celelalte formaţiuni şi drepturile fundamentale şi — In primul rînd, prin profesionale, ne dă posibili­ nie. Chiar dacă noi nu
României într-o lume a li­ partide politice din ţară. libertăţile omului, pentru descentralizarea aparatului, tatea sS respectăm , strict le­ avem un asemenea cod
bertăţii, în adevăratul sena Aş dori, totuşi, să sub­ toţi cetăţenii" ţării, fără te cadrul strict al legii, şi galitatea, cinstea şi adevărul, scris, aceasta n-ar trebui
•al acesteia. liniez faptul cunoscut că nici o discriminare şi fără redarea autonomiei depline personalitatea individului, sâ însemne implicit igno­
Pe parcurs, programul toate organizaţiile cil care privilegii.. a procurorului, respectiv a o- dreptatea. rarea principiilor sale.
Frontului s-a completat, ne confruntăm au luat fiin­ In Program se arată clar bligativităţii. şi libertăţii to­ — A ţi participat, în ur­ Printre principalele pre­
iar Conferinţa Naţională ţă după Revoluţie. In timp făptui c ă ‘ Frpntul luptă tale de aplicare a legilor ţă­ mă cu cîteva zile, la o în- vederi (nerespectate), am
tilnire, în Capitală, cu pro-
din 7— 8 aprilie a.c. l-a ce Frontul lupta/ penţru pentru realizarea unui stat rii — în contextul separării
adoptat în noua lui formu­ obţinerea şi menţinerea naţional Junitar, a unei puterilor în stat —, fără nici Interviu realizat de GHEORGHE G R UN
lare. victoriei, redresarea econo­ Românii noi, în care sînt 6 ingerinţă sau influenţă din DUMITRU G H EO NEA
Pe prim-plan este făcu­ mică şi socială, asigurarea partea altor organisme ori (Continuare în pag. a 4-a)
tă cunoscută ideologia .unul mers normal al so­ (Continuare în pag. a 3-a) persoane. In al doilea rînd, (Continuare în pag. a 4-a)
9 ţ
Mulţumim, Prinţesă! Cu sufletul alături de copii « t

Din cînd în cînd — cui fel de „curte de trecere’' — » Cu deosebită amabilita­ orfelinate, care s-a pre­ la mingi, ursuleţi de rară el într-un orfelinat - n.n.),
să mulţumim oare pentru cum ar spune Evtuşenko. te, doamna dr. Miruna zentat la televiziune. Sim- frumuseţe, veselă, căsuţe şi dr. Hăkan Lindwall, învă­ «
aceste mici „oaze de sănă­ Mărturisesc, aşa cum rie-a Nyren, născută Nicolau, ţindu-mă româncă, m-am bucătării în miniatură, bi­ ţător, Per Hoel, precum şi «
tate'* ? —, mai putem ve­ învăţat viaţa (in care am acum stabilită în Suedia b o tă rîfs ă fiu şi eu de ciclete, alte obiecte. Co­ muncitorii Per-Magnus
şi revenită la Deva după ajutor acestor copii. Aşa piii care le-au donat au
dea pe micul ecran şi oa­ fost înşelaţi de nenumărate » Matsson şi Anders San- «
meni care, deşi au trăit ani ori), la început am ascul­ japte ani, ne-a împărtăşit s-a născut ideea de a or­ făcut pachete pe care dstrom.
îndelungaţi în străinătate, tat cu mult scepticism de­ impresii despre marea bu­ ganiza venirea în ţară cu şi-au scris numele şi des­ - Ce destinaţie au. aju­ «
au o inimă ce a bătut şi claraţiile doamnei Sanda curie sufletească ce o stă- diferite ajutoare cu ca­ tinaţia - pentru copiii din toarele? «
Caragea. Desigur, motive pînăşfe la revederea locu­ racter strict particular. România. Donaţii au fă­ - In primul rînd casele
bate mereu pentru aceas­ rilor natale, mult schim­ ~ Ce aţi făcut în acest
tă sjîntă ţărişoară şi pen­ aveam destule, însă mai be! e în bine, dar mat cut, de asemenea, spitalul de copii din Baia de Criş, 9
tru neamul nostru atît de presus de toate era cel re­ ales pentru gîndul de o sens ? în. oare lucrez, precum şi Orăştie, Bretea Streiului şi «
urgisit în ultima jumătate feritor la.., latinitate l sa Şt» părtaşa la bucuria •• împreună cu colegii fabrica de jucării din oraş. oiţele, apoi leagănul de •
de veac. Dumneavoastră nu v i te mei, dr. Mareei Westeriund Multe- familii au sfrîns copii din Hunedoara, La­ 9
pare că, în prezent, ou în­ redată da Revoluţie copii­ si dr, Hăkan Lmdwall, de bani şi au cumpărat jucă­ boratorul de sănătate • 9
Este vorba, după cum am lor dm orfelinate.
ceput să fie folosite, pînă la Io Spitalul din oraşul Kris- rii din magazine. Un spri­ mintală - staţionar de zi «
aflat _ de la Televiziunea uzură, expresii ea „ginta » Aşadar, vă rog dbam- jin deosebit ne-a dat şţ Deva. «
Română Liberă, despre o tmehamn, am lansat dife­
l a t i n ă „ţări latine surori? hă doctor sâ spuneji care rite apeluri la posturile lo­ dl. dr. Tore Kratz, prin - Ce alte gînduri mai
descendentă a familiei dom-' ş.a. ? Şi nu avem noi un este scopul revenirii dum­ asociaţia Stiflelsen. Barn— aveţi ? 9
nitorului Caragea; prihţesa cale de radio şi televiziu­ «
„gest reflex" (format în 45 » neavoastră în judeţul Hu­ ne şi prin intermediul a Sarmariten. - Să exprim urări de
Sanda Caragea. nedoara ?
de ani l) de a ne retrage » două ziare către cei din - Sum s-a organizat bine şi fericire pentru foţi
Trăitoare în Franţa, de imediat, ca melcul, sub ca­ - In primul rînd vreau judeţul Lâu ce doresc să aducerea ajutoarelor ? copiii tării şi întreg po­ 9
- »
prin anul 1948, Prinţesa rapacea proprie in faţa găle­ * să spun că m-am bucurat ofere ajutoare. Foarte re­ - Am adunat o sumă de porul român, săv revin în «
n-a încetat o clipă — după ţilor eu monede lucitoare » nespus de victoria Revo­ ceptivi, oamenii şi copiii, 25 000 coroane cu care am vară cu familia în con­ 9
cum ne-a mărturisit — să-şi cediu, prilej cu care aş 9
deşertate cu grijă, înceti­ luţiei din România şi am cu multă căldură sufle­ plătit şi transportul, închi-
iubească ţara de origine f i şor, pe o tăblie de tini­ încredere că în viitor vor tească, au început sâ vină riind o maşină de la fir­ dori să-i revăd cu zîrm- «
să lupte, pe puterile sale, betul pe buze şi cu bucu­ 9
chea, tn faţa noastră ? t triumfa binele, democra­ cu obiecte, în special ju­ ma B.M.W., iar noi, înso­
pentru propăşirea tuturor Aşa fiind, eram gata, gata, ţia şi libertatea. N oi am ur­ cării şi îmbrăcăminte. Aşa ţitorii, ne-am luat concedii ria în suflet oe foţi copiii 9
românilor. Mai mult, lo­ . § mărit în Suedia mersul eve­ am reuşit să strîngem, în fără plată. x şi pe cei ce beneficiază 9
cuinţa sa din Paris ajun­ M ARIN N E G O ijA 1 nimentelor din ţară şi ne-a două luni, peste trei tone - tine sînt însoţitorii ? de 'ajutoarele oferite / de 9
sese, pentru românii nevoiţi nes riui m na.i i.i'f i ■ i Impresionat profund starea de jucării, de la păpuşi — Ei se,numesc dr. M ar­ noi. 9
să-şi părăsească ţara, un (Continuare în pag. a 3-a) deplorabilă a copiilor din confecţionate de pensionari. cel Wesferlund (crescut si NtCOLAE TlRCOB I
9
i