Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_104
P. 1

CUVINTUL LIBER









                                                                                                              SIMBĂTA,  28  APRILIE  1990
                                                                                           Anul  II,  nr.  104                             4  pagini  -  1  leu
                                                                                                              DUMINICA,  29  APRILIE  1990



          Turismul' hunedorean,  intre
                                                                                                                                          Armindenul        j

             realităţi  şi  perspective                                                                                                    revenit  la      i
                                                                                                                                        porţile   noastre!
          —  Domnule  Dumitru  Ca­  timism  sau  pesimism,   ci
        zan,  toată  lumea  este  de   de  faptul  că  acum  nu  ne                                                                       Prin   forfa   lucrurilor, ţ
        acord  c&  judeţul   nostru   mai  putem  îmbăta  cu  apă                                                                       toate popoarele manifestă -
        oferă,  atît  din  punct  de   chioară,  trebuie  să   fim                                                                      în  tradiţiile  şi  producţiile |
        vedere  al  cadrului  natural,   realişti,  să  ştim  exact  cum                                                                lor  folclorice  puternice  e- *
        cit  şi  al  numeroaselor  ves­  stăm,  ce  trebuie  să  facem,                                                                 lemente  ale  cultului  pâ- I
        tigii  istorice,  al  zonelor  et-  -  ce “putem  face.  Avem  oa­                                                              durii,  al  vegetaţiei  în  ge-  ţ
        nofolclorice,  excelente  con­  meni competenţi în  reţeaua                                                                     neral,  o  serie  de  ritua-  |
        diţii  pentru dezvoltarea  tu­  noastră,  avem  în  judeţ  a-                                                                   luri fiind consacrate diver- *
        rism ului  intern  şi  interna­  cest   potenţial   turistic                                                                    setor  momente   astrono- j
        ţional.   Ca  director- '  al   extraordinar,  el trebuie  va­                                                                  mice,  preponderent   mo- ţ
        O.J.T.  Hunedoara,  vă  in--  lorificat  la  nivelul  maxim.                                          -                         montului  renaşterii  vege- '
       '  vit  la  o  discuţie  despre'  Nu   mai   este  timp   de                                                                     tafiei.  Producţia  folclorică ţ
        perspectivele  im ediate   şi   pierdut,  atît  noi  cît   şi                  Pe  lacul  Cinciş...   Foto  DANIEL  DAVID       românească   îi  oferă  un -
        de  viitor   ale  dezvoltării   ceilalţi  factori  care  se  pot                                                                important   toc  codrului,  I
        turism ului  in  judeţ  -   prin   antrena-  în  această  ade­                                                                  prezent  în-  cîntece  de  os-  J
        prisma  unităţii  pe. care  o   vărată  industrie  care  este                                        mai  puţină   trăncăneală, )   tâşie,  de  haiducie,  de  fe-  i
        conduceţi;               turismul  —  cooperaţia  de        Trăncăneala                              căci,  vorba  ceea,   scripta  i   ciorie.  Nu  e  vorba -de  o *
          —  Privind  în  ansamblu,   consum,  unităţile  agricole,                                          manent.  Ei  aşi I   Deschid  /   simplă'  implicare  poetică, |
        am  putea  spune  că  avem  ■ organizaţiile  de  tineret,  în­                                       un  proaspăt  ziar,  în  care 1   ci  de  o  coexiştenjâ  pm - I
        o  bază   materială  destul   treprinzătorii   particulari,   ■Mă  tem  că  nu  mai  exis­  conduce  şi  o  fără.  Păi  nu ?   semnează  proaspefi  juma-  (   natură,  cu  implicat» .  în '
        de  puternică  —  două  sta-   primăriile ‘  —  trebuie  '  să   tă  loc  îr»  lumea'osta  mare   Ce  mî-e  una,  ce  mi-e  alta ?   lişti  şi  dau  peste  cel  mai  t   geneza  civilizaţiei  mate-1
        ţ&ini  balneoclimaterice,  la   trecem  la  treabă.  Nu  ori­  în  care  s-a  pierdut  şi  încă   Atîta  doar  -că  nu:   şi-a   proaspăt  şi  curat  stil  Ca-  *   riale  şi  spirituale.  ■   -
        Greoagiu-Băi,  şi  Vaţă   de   cum,  nu  pompieristic,  ci   se  mai  pierde  atîf.a   timp   strîns  încă  semnăturile , de   favencu:  -Io  aceste  zile  de \   Domesticind  şi  cultivînd I
        Jos,  două  filiale   de  tu­  temeinic  şi  bine'  gindit.  ca  la  nai.  Cu  cozile,  CU   rigoare  şi  cere  prelungirea,   adevărată  restrişte  pentru   diverşi   arbori  sâlbptici, *
        rism,  agenţii,  puncte   tu­  —.  Intr-adcv5r,  na   mai   şedinţele,  cu  alergătura  e-   termenului  de  depunere _ a   biata  > noastră   ţărişoară ?   treptat  opmeoii  le  conte- I
        ristice,  magazine   „Gom-   este  tim p  de  aşteptat,  se­  puizantâ  după  cele  :  mâl   candidaturilor.'  încolo,  nici   {...):  se  găseşte  tot   mai \   râ  acestora  calităţi  şi  vir- *
        turist”,  puncte. de  schimb   zonul  turistic  aproape   a   elementare,  lucruri,  o  lamă   o problemă.  -Program ?  Are   mulfi  publicişti  care  se  o- ţ   tuşi  deosebite,  ajung  sâ-i|
        valutar;   două   popasuri   început.  Ce  s-a  întreprins,   de" ras,  un  bec,  o  garnitu­  şi  program:  dumneaei  iu­  prese,  cu  gîndui  şi  conde- 1  venereze,   sâ-j  prptejeze I
        turistice,  opt  hoteluri,  şase   ce  mai  face  Oficiul  ju ­  ră  de  robinet.  Acum,   în   beşte  teribil.  copiii -şj  va   iul,  asupra  ■  unor  subiecte J   în  mod  deosebit,  să  i i '
        cabane,   iar.'  în  domeniul   deţean   de  turism   pentru   urmă,  şi  cu   trăncăneala.   face...  totul  .pentru  viitorul   sacre...".  Combate   bine \   folosească  drept  blazon {
        alimentaţiei  publice  33  de   a  asigura  condiţH’b ît  mai   Pînă  .în  Decembrie,  trăn­  fericit  al  copiilor   patriei.  stimabilul,  nu?   Ba  chiar i   de   familie  sau   pentru -
        restaurante,  braserii,   ba-  bune  cetăţenilor,  români   cănea  unul,  iar  noi,  ceşti-          are  dreptate,  xăci,într-a-  /   grupări  economke-socia.,
       - nai*  cofetării  şi  tre i, can-   şi 'străin i  de  .a-şi  petrece   lal}n,   prostimea  cum.ar    devăr,  SE  GĂSEŞTE   tot  1   le.  Drumul  pînă  Ia  tp-1
        tinerpensiuhe.  Din  păcate,   concediile  şl  vacanţele  în   veni,   eram  obligaţi’  să-t   CONTRAPUNCT                      temizarea   arborilor,  . i '
        însă,  50  la  sută  din  bâza   judeţul  nostru?    ascultăm  ore  în  şir,   ba                    mai  mulfi  .publicişti"  care, ^   scurt, ■  aceştia- vor qjunge |
                                                                                                             mai  mult  cu  condeiul  de-i
        materială  de  «are  dispu­  —  Pentru  a  intra   cît   să-l  şi  conspectăm..  Azi,                pîf  cu  gîndui,  terfelesc  cuţ..   să   marcheze  limitele  a- -
        nem este veche, cu un grad   mai  repede  în  dinamismul'   îmbătafi de Itberfafe, ne-am   Ei  bravos,   cu  asta  ne-a   pasiune  limba  românească \   şezârilor,  siluetele Jor  sti- 1
        de  confort  inferior.   Or,   perioadei  actuale,  am  stat,   trezit  trăncănind  tofi  şi,  ca   dat  gata,  căci  cine  ar  pu­  şi  transformă  arena  nobi- i   lizate să fie- imprimate pe ,
        se  ştie,  oferta  turistică  la   bilit  unele  contacte cu fac­  într-ur»  dialog  al  .surzilor,   tea  fi  atît  de., hain 'eg.  să   lă  â  luptelor,  de  idei  în- i   constţwţii,  arme,-  boine, |
        Intern,  dar,  mai  ales,   la   torii  responsabili  din . Mi­  nimeni  nu  ascultă  pe  .ni­  ' nu  vibreze  lă  soarta  co­  tr-un   circ  al  trăncănelii  )   unelte'  etc.   *
        internaţional  este  influen-.   nisterul  Turismului,  soli-   meni.  Mai  ales  campania                                        Mai   mult  ca   sigur, j
        ţaţă  în  mod  hotărîtor  .  de   citîndu-le să vină în judeţul   electorală   ne-a  dezvăluit   piilor?!   Vine  apoi   un   iresponsabile.  tenta  miţologicjă a  arbori-, I
                                                                                                               Din  fericire,  „ţărişoara
        calitatea  confortului  şi  a   nostru.  Ca  urmare,  recent   o  nebănuită  vocaţie  de  o:   partid  al  .cărui  lider  -   ca   e  în  sfîrşit  tîberă,  nu  e  ci   lor  ar  Şine  şi  de  senti- [
                                                                                                        de
                                                                                     Ta  vechea  televiziune
        serviciilor.  Dacă  la  con­  ş-a  deplasat  la  noi  In  ju­  vţnturo  vorbe  fără  acope­          tuşi  de  pujin  o  „biată  f    mentwl  religios  determi-1
        fortul  scăzut  mai  amintesc   deţ  o  echipă  de  specialişti   rire,  iar*  mijloacele  de  in­  două   ore  -   -  răspunde   rişoară",  mai  are  oam   nat  de  adîncimea şi  liniţ- «
                                                                                                        re­
                                                                                     .spontan"  întrebărilor
        şl  alte  aspecte,  cum  sînt   din'  minister,  în  frunte  cu   formare,  coîvfundtnd  liber­  porterului/  citind  cam  ane­  înţelepţi  în  care. te   po]   tea .pădurilor.   Diversele |
        drutijurile  - impracticabile   doţjanul  director   general   tatea  de  opinie  cu   lipsa   voie   banalităţi   dinainte   încrede  şi  îşi  caută,  gre  .   specii  de  arbori  şi-ar  fi *
        spre  cabanele   din  Rete­  Ioan  Botezatu,   pentru  a   de  discernâmînt,  slujesc  a.   pregătite.  Şi,, ca  să ne  con­  dar  ■ ireversibil,  drumul  de |    manifestat  de  asemeni e» |
        zat,  parcul  auto  învechit   stabili,  la  nivel  .de  O.J.T.   ceastă  vocaţie  cu  o  con- -  vingă  ‘definitiv/   seoetora   la  revolufie   la  evoluţie,  i   fectele   binefăcătoare 11
        da  care  dispunem,  servi-   Hunedoara  Investiţiile  cu   ştimeioziţate  demnă ; de  o   ey,  problemele   culturale   Iar  daco  e  vorba  de  res- î   somnul  sub  brad,  stejar, |
        cilte  de  gospodărie  comu­  termene  apropiate  şl  -  de                                          trişte,  aceasta  nu   poate  ■   ori  nuc,  ar  producă'  rite I
                                                                                     ale  partidului  ne  Cîntă  în
        nală   total  necorespunză-   perspectivă.  S-a  stabilit  cu   cauză  mat  bună.  Urmăresc   final  o  melodie  teşinafă  de   veni  decît  din  trăncăneala   profetice.   Pentru  a   le '
                                                             emisiunea  «Studioul  electo­
        toare ln cele două  3taţluni,   acest  prilej  construirea  ho­                                      carejanse.ază  zvonurij  naş­  mări  „bunăvoinfa*,  p«n- |
        ca  să  datk doar  cîteya  e-.   telului  „Alpm"  în  Parfeg,   ral"  cu  speranţa  de  a  rpo   gşa-zisâ  muzică  >  uşoară,   te  instabilitate, ''  seamănă i   tru  •   bbşiae  «ai  mahe •» *
                                                                                                stîngaci  'şol­
                                                                                     regănîhdu-şi
                                                             orienta *cît  de  cît  în  inten­
        xemple,  atunci ' se  feţele-'   hoteluri  cu  baze  de  agre­  ţiile  şi  programele  puzde­  durile,  ca  vedetele  iluzorii   îndoiată  şi  suspiciune.  So- J   roade  de  la  pomii  fructb I
        ge  că  trebuie  să  .  facem,   ment  In  Geoagiu-Băi   şi                                          lufia  e  să  nu  ne  pierdem  \   feri,  oamenii  sînt  gata  să  !
        atît  nod,  cit  şl  edilii  ju­  Vaţa-Băi,  ridicarea   unor  .   riei  de  partide,  mişcări  şi   ale  defunctului   „festival   capul,  să  dărutm  cel  puţin  l   le  satisfdcâ   acestora  o j
                                                                                     nafional".  Şi  atunci  te  Tn-
        deţului  şi  localităţilor,  e-   noi  cabane  în  Retezat,  ex­  «caSndatr*-: Şi  ce  văd,  şi      tn  măsura  în  care  pretin-  }   serie  de  capricii,  «prgînd J
        forturile   necesare  pentru   tinderea   şi'  modernizarea  ce  aud ?  lată/  6  doamnă   trebi,  sfrabătut  de  frisonul   dem  şi  să  nu  ne  pierdem  t   pînă  la  împodobirea  Iar s
                                                             bine:-  ce-i  al  ei  e  al -el.l.
                                                                                     neliniştii,  cum  să  dai  fora
        eliminarea  lor.                                                                                                                cu  panglici  colorate,  cu I
        ■  —  Se  pare  că  nu  sînteţi   MJRCEA  LEPADATU   -   ne  împărtăşeşte  .convîn-   în  seama  unor  asemenea   încrederea  în  victoria  bu-  1   măşti  etc.   "
                                                             gerea-i  fermă  ca,  aşa  cum
                                                                                                                                   i
                                                                                                             nului  simţ.
        prea  optim ist?                                                             „oameni  politici" ?  Dar,  t}i                    - In  mitologia  ’  română, (
                                                             conquce
                                                                      taDffCa>_  Poa!* j  ZK
       ,  t—  Wu  e  vorba  de  op­  (Continuare  ta  pag.  a  3-a)   conduce  o. fabrică,  .poate  zici/  poate  că  în  ziare  e  RADU  CIOBANU  I  ca  în  multe  altele,  cerul -
                                                                                                                                       e  imaginat  ca  un  arbore I
                                                                                                                                       cu  ramurile  întinse  de-a- *
                                                                                                                                       supra  noastră.  însuşi  ce-1
                                                                   Ziua  Păm in i ului  e...  veşnicia                                 rut  ar  fi  susfinut  :  de J
                                                                                                                                       un  arbore   care  stâbate t
                                                              Pe  frumoasa  sica  albastră —  sîntctn  „pul­ forţele  nesecate  ale .Naturii;  doar  aşa  Viaţa   bolta  cerului *pînâ  la  Iu -i
                                                            bere  de  stele”,                  va  dăinui t                            mea  miraculoasă  do  din*j
                                                              . Venită  din  haosul  creaţiei  pa  aripa  mi­  Zeul  Om  ştie  că  nimic  nu-i  neînsem­  colo.  E  destul  să  amin-1
                                                            liardelor  de  ani  de  existenţă,  Terra  a  ajuns  nat  sau  de  prisos  In  Natură:  legănările  de   tim   despre  importanta *
                                                            contemporană  eu- noi  fi  va  alerga  mai  de­ codri,  ceaţa  de  pe  lacuri,  munţii  cu  ierni   unui  arbore  (curăţat  de I
                                                            parte;. prin  pădurea  de  milenii,  dacă  noi,  veşnice,  cerul  albastru  şi  vuietul  viatului.  ramuri  pînă  la  situaţia  de *
                                                            fiu  ei,  ne  dovedim  înţelepţi  fi  învăţam  că   Şi,  dacă  zeul  Om  va  şti  să  hlbească  şi   „ştîlp")  în  momentele  cru-1
                                                            materia  este  veşnică,  dar  înfăţişarea  îi  poa­ să  ocrotească  privirea  mirată  a  soarelui  în   ciale'  ale  existenţei:  naş- *
                                                            te  fi  schimbătoare.              zori  şi  geana  crepusculului  cc  naşte  făpturi   tere,  căsătorie,  moarte ; j
                                                              Frumoasa  Terra  se  închină  la  trei  zei î  do  vis,  atunci  Viaţa  va  dăinui.  există  bineînţeles  şi  ar-l
                                                            OMUL,  NATURA  şi  V1AT4.  Glasurile  lor,'   Cind  Om  şi  Natură  îşi  zîmbcstf,  viaţa   bori  consacraţi  unor  săr-î
                                                            şoptind  minţii,  sufletului  şi  trupului,  se  merge  mai  departe  şi  noi  continuăm  a  fi   bâtori,  mai ales  legate  de |
                                                            cer  armonizate  într-un  ciut  al  dăinuirii,  in­ upulberc  de  slelc“  pc  frumoasa  stea  albas­  evenimentele  astronomice, <
                           VA OURIM                         tr-o  .Odă  a  bucuriei.           tră, Sînt  acestea  gîntbiri  re  ne  bintuia  fiinţa   De  1 Mai,  ziua  Sfîntului I
                                                                                                                                       leremia,  de  unde  ar veni ,
                                                              Stă  în  puterea  celor  trei  zei  să  coexis­
                          §OZ\ DE TOPOR*                    te  sau  să  piară.  Dacă  Natura  este  misterul  în  fiecare  primăvară  a  Naturii,  şi,  cu  atît   şi  numele  de  arminden, |
                                                                                                                                       în  Transilvania  şi  Moldo- J
                                                            te  înverzeşte  şi  dă  în  floare,  dacă  arc  ie­ mai  mult  acum,  în  primăvara  vieţii  româ­
                                                            deră  pentru  pietre  şi  dragoste  pentru  oa­ neşti.  Sini  gînduri  pentru  Terra  Alma-Ma-   va  mai  ales,  se  tăia  un s
                                                            meni,  atunci  Omul  —  misterul  ce  o' traver­ ter pe  care  o  dorim  mereu  sitb  ochiul ocro­  brad,  se  curăţa  de  crengi I
                                       X                    sează  —  trebuie  să.  redea  Naturii ■ lumina,,  titor-el  generoasei  Ceres-Dcmclra,  zeiţa  Vă-   Dr.  CORNEL  STOICA  j
                                    X     X     *           numai  aşa  Viaţa  va  dăinui !  Forţelb  neobo­ 'macii  belşugului.
                                                            căldura şi iubirea pa care le-a' primit cîndva;  mintului,  cu  braţul  încărcat  de  spicele  şi
                        Desen  de  ALEXANDRU  RUGESCU       site  d(e. Omului  trebuie  să  se  logodească cu     NATAUA  VASIU        (Continuare în pag.  a 3-a) j
   1   2   3   4