Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_104
P. 2
p a g . 2 CUVINTUt LIBER «R. 10-
C A L E ID O SC O P
w w v w w w w w w v w
Ml IIIDEPCIUKA CHfflEZA In vagon.
Ce tot m t a b ta ta b
că doar w oum seţU ni
mic T >
— a n aude «nei'sft scalp,
dacă acolo scrie «Nu
scuipat! pe ios
REFLECŢIA ZILEI
— Nevastă, Iar Im! fu*
„Mai bine o zi om, decit o mie de ani umbra 1 med Helirflr t
la»". —' A Jprefer» să le fu
s t a pe ale oHsooaT
Despre blesteme - se (Beat. XVII—16)I bles-#
— Soţul «ta avea o bar poate scrie m ult fiindcă tem at tot ce bate. pe a- 4
bă tn ta e de M N hŞe. slnt multe (Blestemul proapele său cu vicleşug •
• «Dacă k*tr-o zi n-ai • -Fluturele nu-şi poale Şt perna Kam vtaBt ni» I Dese» de Amazoanelor, Blestemul (Deut. XXVII—2&); bles- •
învăţat armie» înseamnă spune părerea despre ză — Şt el e ta CONSTANT» “ tezaurelor. Blestemul iui tem at cei ce in darul cad
că toată ziuă a mers îna padă". Cezar Bcmgist ete.ţ. Ia s& ridice viaţa ceh# ne-*
poi". • -Pătrunde eu m intea articolul „Arheologia nu» vinovat '(Deut. XXVII — •
e „Chiar şi dup* ev» In toate «Hi va speri în eleată şi blestem ul te- 25); blestema* iert cel ee •
mai lungă noapte răsare ţelepciunea". Ie ş e a tuL. zaurelor", publicat Ia face pe orb să rătăeeas- •
Soarele". • «Acolo unde omul revista Magazin din I? că pe cale (Deut. XXVii ■
e „Prestat nu cunoaşte deştepr convinge prin vor- m «rim ata «tricu, m artie 1990, prof. univ. — 18); blestemat tot cel *
virtuţile înţelepciunii, o- bă. prestai foloseşte pum ee şt Călin Beşliu (mare spe» ce va abate judecat» ne- *
mul sănătos nu cunoaşte nul". t Htata ta •# ea» dă cialist român ia Arheo- m eratcuiui, » săracului şi *
suferinţele boinavului". • -ftturile m ari curg li tatab .pe teta . m etria nucleară — iun.) a văduvei ţDeut- X X V I«
Z. Toate
necesită
e .M area Înţelepciune se niştite. omul deştept nu m ult «ta* ta s s at and spunea urm ătoarele: JSe — 19); nimic dtp, eete J
noi. eopiti, dte ee m al mta-
naşte din m ari tadmeii". ridică tonul". aSm daeefatăV 3. Bec* ac pot vorbeşte de blestemul blestemate s i m se li- «
e «Ariciul crede e ă puiul e -Inţeiepcmncn se naş — Bto peebeb m ulte taenară tezaurelor care li urm ă- pească de- m ina ta (Deut. -
lu i a re blana moale". te din muncă". Bna '. ar ' reşte pe cei care ie sr- X III — 17); iată, pun ş,
ce pro s ta ta
*■
e J iu te supăra pe e> • _Pe p red d *«4 h m prieteni ţ ting cu mina. Arheolo- azi înaintea voastră bine- g
Bem -sr*»- ,
gliadă dacă ie-ai născut contrazici". — Al văsas #l _____ patru modalităţi de a glii Iţi oferă statistici ale cuvin tarea şi blestemul g,
pocit". am avut 7 M r t b t a ţ t a v defecta şi sint eliminate, neşanselor şi nenoroc# (Deut. XI —• 26); sbtteţi g
rilor trăite de confraţii blestem aţi cită vreme câu- g
e «Plecare insucces ne Selecte de vastă tinără şl o tot mere» imediat apare o a cln-
faoe m ai deştepţi". ItIE tEAHW — Eu slnt şl mal ghi ces modsBtate.' care le m anipulează. Măr- taţt să M ă Înşelaţi (Ma- g
turisesc şi eu despre sen- leahi III — 9) etc. J)aeă«.
ă ta- alaisms unor ta»,
nionist, mi-am luat ana teri externi, lusrurilc merg
bătrinâ şl e sănătoasă zaţia stranie pe care ma ştiinţa operează astăzi cu *
tun. tuse ta i rât*. te simţit-o rfnd am pus cele mai avansate nje- î
* D ata ti* sfh-şit,
*
Intre dietatorl : apuci de ceva, tntll tre mina pe colanul cu in- tode de a stabili cauza?
buie să faci altceva.
scripţi*
runieă din te- unor fenomene necunos- î
dragă Nim ic,
— tute»
llniiersitate serioasă. tocmai am prim it o acta ■% otite setaţi# naşte za u n ii de ţa Pietroasa cute, unor bittm plâri ne- ?
hnă I probleme n e t nu se poate
A. Nftnio
— n e l» cine 7 G estionara tezaurului re» teste etc- In corul efee- g
Regele Cerat 1, venind - La Berlin, fu depune * asigura împoarivw odor sistesăstie s& i t i ^ l t6ior blestssBfiîQf odebf? g
pentru prima amsă- ta Ga sul primarului Rame, Ea •• aeeştio slnt t a ţ » inven celebrul c o la pe om» publicate, ştiinţa nu a ş
— Mcuie, să şt» eă stat
leţi, a fort fntfmpinat de - Perlin f Parte teri» an sitei «raft mH «faftepd tivi. tiv că scrierea runieă putut formula o cauză o
toate H otab& tiţik orafu- uniferutat l Cel mei serios destt ■ stăptaB lor. s. Natura est# tastdean» conţină un blestem. La acceptată. d Ş -J
Iul O Ca o eortoA de din tot Gkermaai» t de partea scurt tim o. i» detector m*dii de p Ş ţll susţin p
~ cm .# spteT
twcHhmtaeţă pentru fieca (m ul eoni ritului aştern-' .rata «rest eă e preet 7 ÎS. M am a-notură, este o al radiaţiei de fluores- «â abia acum noi am in -*
re, eu o tu n dere despre lui Somon Hâdung coma eorvă parţlvS. ceaţă de raze X a fost cePm iteseoperim #
mevoRe araţafui ţi alte mai vlrstme foşti, , me fă C ufesede Traduce ra d» distrus In tim pul măsură- ceea ce capetele lumi- g
( I n tim ii protocolare, re cuse studii unierrtinuti ei M ă B&IANU GHEQOGHE «BUN terilor-." In pornita ®at# ate hunii antice, ca» |
gate tm epe d te adreteze era magistrat din legiuirile „Grui-Sânger", V. Atee- »*>¥*«» de m ult—num e-«
pa i M fierăruia. In acea vechi, regele i ee adrest sandii a făcut următo-~ roase tain* îi teh»olog?i g
româneasca personala: fi lui .- ruf blestem : „ -T o # şer- <?-«* ta rfte de g
— Tumneefotira unde pil de pe lume să iasă-n i*er finisat, vechi de C
- Tumnefaetm unde fă
făcut mufeeskat ? cut uniferritat ? a ta cale 1/ Să-ndmpini P « te 360 060 de ani; po- <
— i e Pierit, Maiestate, numai ură, să o s sim ţi doabe1 te p t a * vecin •
idepunlfa Alexandru Ho- - Medieri, Maiestate, deeir ja le V Să chemi * peste 5 W * a u t;*
bereta, prefectul judeţului. răspunde omul, m ir fi cum plita moarte, şi ea baterii electrice cu p ilea
— Huna ptm la Parts... . blajin. l-a ta chem are/ Să rfdâ. uscate- veehl de peste*
Prafo, praf a l ft eomp&- - A l te Nicăieri? Pun, S0 te lase tnptlnd ţ»u a 4009 de «** î gftlvarriaa- *
montează regele pe domnul pun, forte pun la Nrceteti. ta m ustrare/ fceft S-a- rea îi form area aliajelor,#
prefect. Da tumnefostra Cel mai terioe umferntat jungi ta însuţi a te feri v» ** de peste 3600 d e *
untc-nfaţat wiifersttat ? la Nicăieri I confirmă Ma de tine/ Prin ultim a ta ani etc-)- Divinitatea este»
— La Munekea, Sire, zise iestatea Sa... (Text pre crimă, uciderea de sine 1". aceea est* d# curs rugii •
Mthail Orlcarm, deputat. luat ţlin votantul de amin In Biblie slnt m ulte bles- de pedepsire, atunci rfnd »
— P*afo, prafo f Cct teme din care cităm doar 8 observat că s-a săvîr- *
mei pun utufersitat„. Tttm- tiri J )I GR AN DA", de cftev»: blestem at (să fteî *** 01 încăierare a po-
uefotsra mite făcut ţtudri Ionel Băjescu-Gardă. E l. cel ce nu cinsteşte pe runrfkar religioase. *
utufartharP muzicală, 1969). neapărat ftt arfafa Devei.- tatfl său şi pe mama sa h»g. ION D. MANOJtFţ
Desen de AlIXANDBtl RUGESCU
• • « a • • • • • .. • * . • • • • m ' • • m • • • • •
PASTORALA M anşetă la pantalon t — Autorul volumu liedului Jhstogala" şi » corului „Păsto Setoţla problem e) di» riacof or. 99:
lui -M ioriţa- nu s-a născut Ungă stele*
riţa* (Vasiie) — fa cojoc I ; 8) Ochi de
(Mitaai) — Indice 4e cantate superioară; lanţ — Ultimele tre i ovis* l — Poartă 1. 0 d 3 — g 3 t l » d l — C2 sau fS
2. D g3 — g8 orice
ORIZONTAL: I) Clasic poet (1757— 8) O parte din blana de «aie. — Autoarea desagii la strungă; 9) fhtitan din dinastia *. Eur8 — a l n a l mat
1828), autorul unul .XUntec păstoresc" piesei corale „Măi cioban de la mioare* Burdjiziler — fa m ijlocul spaţiului mio L ............ N d l — b3
floan); 2) C u oile la munte — Scriitor (B Ste); 7) Mai m arele turm elor de oi — ritic f — Indicaţie de regie; 10) Scriitor L B g 3 — C7 + R a5 — a4 “
contemporan, sem natarul poemului in ti Stină goală t — O jum ătate de s a ia l; . 8) contemporan, autorul volumului de poe 3. D c7 — *7 m at
tulat -M ioriţa" (Valeriu); 3) Cuviat eare A lături de lup este spaim a turm elor mon zii „Păstorul de umbre" (Constantin); 11) 1.................. N d l — a 4
im ită strigăţul b u fn iţei — Poet hunede- tane — Din creaţia acestui compozitor Din creaţia acesttf compozitor raenţio- 2. D g3 — c 7 + R aS — a6
reas, autorul volitaului „Muntele mio (Gheorghe), amintim lucrarea voeal-sfe»- »*ta lucrare* a n a li intitulată p astorală" 3. D q7 •»» b'6 mat
ritic" te care este indusă poiezia .M iori fOftică- eu fitbd .JPăstoriţa* — B pentru.- (Nicolae) — A lt compozitixr bănăţean, au
contra; 9) Oameni cu titluri — Harap
tică* (Eugen) — Lac In Suedia ; 4) Păsto A lb ; 10) O ieri fără mioare 1 — PPedus torul tm rf suite curate ce poartă titlul
riţa de la stină — Pieptar pastoral; 5) de la stină ; II) Din poezia .M otiv de .Pastorală" (Nieoiae)
prim ăvară" a acestui lirie contemporan Dicţionar t UHU, ASII. IPEN. ORN,
(Tiberiu), cităm versurile: .U ite un ETEA, INAJv
m iel I Haide la miel F Cîte inele de vată
pe el I* — Autoarea volumului de ver VMtttMOLODET
sori „Traista ciobanului* (Georgetaj.
DEZLEGAREA CAREULUI APĂRUT
VERTîSAL: 1} Actor-poet, autorul f it ZIARUL MR. 991
versurilor: „Închinaţi, ciobani, la Soare/
Slovele ce v-am adus'' €â nu-s slove, slnt J) BISTRIŢA — SSi; 3) ONORIU rm URNEţ
m ioare/ Din păşunea lui de sus” (Ştefan); 3) TILINCA — OEg; flt OMIS — APUS — ti
2) Semnatarul unor „Gintece de păstor" 6) CASCA — O — USS { 1) A — TANASE —
TO , 7) TARA - TUDOB L # MO - I - fco
transpuse pe muzică de Th. Grigoriu — LIE i 9> AUV — BALA — CA 1 W) ROIZEN
(Dinu) 3) Zăpăcit de cap — Liric contem — STA lît II) CTUSTOREANU.
poran, autorul poemului „Păstorel pie
trelor* (Victor); 4) La Putna I — Sănătos,
de la munte — Ornamentul cel mal ntie tţ - MAT IN 3 MUTĂRI
5) Localitate tn Bolivia — Gîntec de Contrelul p u te ri t
greier ; 6) Fluierul ciobanului — A merge
prim ăvara cu oile la m unte ; 7) Prim A lb : R a4 , B c 8 , S h l , * d ?
sofist — Compozitor bănăţean, creatend ar*gr»T R eflţ p ţb f i -