Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_104
P. 3
JMINtCĂ, 29 APRILIE 1998
• mm. . — , — , ^ . m— Mmm. .m— . m— . —m . , mmm. _ , _ , _ . a . , _ # _ ^^VVVVVVVVWVVVVVVVVVW
1 MAI - simbol al reînvierii (Urm are din pag. 1) fit lentsefen de ferb if fia , 1 :e-se e i, atunci « t e f
crengi cu (rmtee, pentru TŞf. do liliac | .......rrim coşarul avem no
roc. Există insă nişte co-’
a disimufa tecul uade ere
naturii şi speranţelor pdn^^proapa d a^ w fi i adăpostit Mtetuitorul. fierte. în interesau vin ar § i m gSŞiQn. rai i 5
|
fi un te c ban pentru le.
noua, oamenilarf cit n w i
In »aţele noastre armin metle care nit pot avea ţ te*. sîm m w caăţerib
Sub diferite forate, ziua 1 Mai să fie pe larg şi îh denul; te iaci dintr-o copii. Dacă în ziua de » t»»<av*U. pe care, CUo pAao-
de f M ai. a fost Sărbăto diverse chipuri comentata rate, aşezat ta poarta 1 Mai se dă după. vite I te. W um iKţM ş l tair-pfajr-
Q* peocaitnl at sportiv liu-S
rită îa diverse popoare din In opinia publteâ interfta- set pată 1».vremea sece- cu creangă verde de mss- J tmfeesionează ritţtfl da
bi Moldova
cele mal Vechi timpuri. ţ tonală. Guvernele cău în spectafi t Armindenul teacăn, acestea var fi.- | puţin, în schimb II lea-
un
StoţboUzted reînvierea na tau să zădărnicească ma vesele şi sănătoase. Sal- 9 teazZ banul cişUgat Prt»
nujioace josnice.
turii, ea s-a păstrat ţi t» nifestaţiile proiectate sau I m similar numit maiat cia, în fine, aduce - ! l-am văzut in mai.
eră
folclorul românesc. sub să ie stăvilească avîntul, î . «re . aşezat şi în focul a- aşezată peste tot - rod, f riw hiri, la Mureş,, in
d t barajul de ia M
numele de Arminden.:; în parte prin făgăduieli de | rotor at obştii satufat belşug, sănătate; în Ba- î » o ta p cu nişte eoşurl
concepţia de manifestaţie ameliorare rapidă a corn prilej pentru nedele, dar noastre nat frunza de salcie apă. j "Vuiete, fărh f«M%. •-
a oamenilor muncit, 1 Mai diţiilor de trai ale mun evident o ceremonie agr^ ră oiţe să nv fi se poată . dan- admcimea apeţ, «a-
ră
pentru „sthnuteea11'
are Insă. o altă semni citorilor, parte prin. ame fura laptele». Armtnde- § tegfnd peştii care avuse"
ficaţie. ninţări. - Ml este menţinut pînă ;
aminte
de
Sărbătoarea muncii s-a Incepînd din 1890, mun vremea copilăriei noastre de salcie sau la coacerea griului, cînd §
născut şi s-a conturat citorimea di» ţara noas cînrf ne întreceam îh pre- olum pe care prin faţ- va fi « crifiat pi
cojie k desenează di
treptat în luptele econo tră a fost permanent a- ca ta focul hri să se ru- î
mice ale muncitorimii, îa lături de muncitorii din verse motive geometrice, menească prima pline I
ultimele decenii ale seco Întreaga lume, mnnifes- m zîao de 1 Mat fiecare aşezmdu-t-se în vfrf un din noua recoltă. 1
lului al XlX-lea, pentru tînd cu prilejul zilei de poartă să fie fmpadă- buchet de fieri de Kfiac, Să retenodatn tradiţia |
obţinerea zilei de muncă 1 Mai hotărirea ei ne bită cu armindenul a), ramuri de şofeze, de alun, armindenului fa acest în- V
te tradiţie aşezarea ar
de opt ore. Lupta pen clintită de a lupta împo de mesteacm (conform cepul de mai ! Cum vor 1
tru cele trei opturi (opt triva nedreptăţii, asupri mindenului « repeta de vegetaţie* tocate), toate arăta porţile gospodării- , i scră neşansa să cadh te
ore de muncă, opt ore de rii, pentru independenţă acestea p i b â |ţ j M i « # lor dumneavoastră efimi- I ctm m i. *. Şi pentru e»
nenoriclfi de braee-
odihnă şi opt ore de in naţională şl progres social. aşezare |a părţile magice. Atomrf foloseşte tieaţa? | nieci vinan. în haită, ni-
struire), care avea să fie Caracterul manifestaţiilor meni nu îndrăznea sa fir
înscrisă pe stindardele de ■ muncitoreşti dm ţara ceară socoteală.
Ea solieltarca mai muitoF
luptă ale muncitorimii di» noastră, prilejuite de Ziua - Dar, trebuie să subli oameni cinstlp, ecetagiştl
cele mai diferite ţări, ca» internaţională a muncii, a Libera niem că din multitudi conformaţie sufleteas
ca nu prin apartenenţa » :
păta astfel o> consacrare stat îh strlnsă legătură cu nea de servicii ce se soli respectivul partid, o echi
internaţională. Pregătire» momentele istorice res cită a fi efectuate de pa. formată din . membri
primului 1 Miri de către pective, refleetÎHd prin na de spaţii ca de aer liberii profesionişti, foarte al A.XV.P.S. Hunedoara-şti
cei oe trudesc din lumea tura t e lupta pentru puţine se şi înfăptuiesc. Poliţiei judeţene s-
ziteie trecute, un.
întreacă faeep* o dată cu drepturi -economice 0 li La Primăria judeţului construcţii, montaje şl re Lipsa unor spaţii adecva trol m zonă. As fost
ivirea primilor ghiocei ai bertăţi democratice. Hunedoara sran înregistrat, paraţii de utilaje şi insta te, unele probleme com
anahd 1890 — simboli- fa numărul său din 3 pînă acum aproape 250 laţii de aparatură electri plicate privind asigurarea
itînd, poate, şi prin a- martie 189®, ziarul Jiltaa- de cereri pentru autoriza că şl electronică. S-au aprovizionării eu cele ne Mintia-Veţel, Gbcorghe Lu-
chion-, .operator >» Terme
ceasta victoria de per» ea" scria i „Tot muncito rea unor activităţi econo «mut autorizaţii pentru cesare, frînează 'încă se centrala Mintia, atelier hi
spectivă a cauzei drepte ru l să lase lucrat, în a- mice pe baza liberei ini multe prestări de lucrări rios libera iniţiativă. Dacă dro,, loan Moldova», lăcă
Geto ItiL ţl Cornel
tuş.
pentru care taşUatt în acea eeastft zi, şi să sărbăto- ţiative prevăzute fit De» şl Servicii de gospodărire In privinţa spaţiilor, pri Moldovan, conducători şi
vreme milioane de dez miş- cretui-Lege ar. 54^1998. comunală dar, mai ales, măriile de la oraşe şi mu toţi trei de la Energoutiiai
moşteniţi. S-au solicitat constituirea de desfacere a unor pro nicipii atr efectuat . ana
de „primele» a-J
Mărturiile vremii slnt din toată ţara, care ne unor mici întreprinderi, duse alimentare Incepînd lize de disponibilizare şt . ipunme (cfte tae» le i
unanime fit o recunoaşte ţeze eu aceş» prilej os asociaţii et* scop lucrativ, de îa floricele de porumb repartizare a lor unor flecare), adueenţ
spâima şi deruta pe care ziua d f muncă să scadă asociaţii familiale, unele şi vată. din zahăr, pfrtă la cerinţe mai acute,, prea CmiMtf1VCfiWP11 . •
ideea acţiunilor muncife-' pretutindeni îa opt ceasuri. activităţi independente. renumiţii ybşlii şi alte puţin putem spune de i eare fac parte aceşti— c
‘ că in montentul sa
reşti pregătite pentru 1 Mol Gee» ce fee feaţii noştri Am reţinut predilecţia produse alimentare. Deci, spre îmbunătăţirea apro ‘prinderii lor figurau! ca3
a produs-oto sinul socie*- di» toată lumea să facere spre organizarea om h mare diversitate de ser vizionării Să sperăm că se Ia serviciu. Sa «o#
i găsi, cu siguranţă, colegi
tăţîi burgheze contempo şi noi ; avem suferinţe ca viril în domeniul' vicii către popttlaţto, de vor întreprinde măsuri • care să le cîntărească mp-
rane evenimentului. Inedi 'f j ei. ca şi dinţii muncim mutai, culturii şl care, trebuie să o spunem, mai concrete şi în a- J tele aşa cum se cuvine.-
tul unor asemenea mani .bei maL m ult deeît dasi mentolui, eonfecţii de ta au dus attta timp lipsă ceastă direcţie. • M1BCEA DIACONU j
festaţii la scară interna voie puterile omeneşti P. piţerie-şt «articole - rie- « a e ţi cetăţenii jadeţtdBl nas-
ţională a făcut ca pro ping, servicii pentru unele SAMM CER8U
blema sărbătoririi zilei de lucrări de doemwestafii», * * ' .
proiectări şt eonsalting ţa
-
Iţi m ulţum esc, dom nule b o ţ.
Jw m â hWte*65R, Deşi aşteptam efi ce ai găsit, -dar m-ai nu sînt de la a^artaf-
perişttti, dotăr? eu asotă- nii m ai Dorim şi sperăm apeinl, fa suflet, tfe . pus pe : ce eău- mentul rhea. - - * i
Her noth plantezi dh « b » rî înapoia măcar sa» dm tai de fapt 1 Te-ai mul M ă tot gîndesc încă,
po p assrto i to r te to şi arbuşti ornamentau, .cest prim sezon es&val te eeîe două roţi tte rezen- ţum it cui barsetol în ce căutai, tbtuşă dt» mo
întipărea h te f r ite la do punere» te ptaite » «tite» libeetate, aă vatorificăm văw gldate fa partbaga- care era» şi acte!#, pe ment ce ai răaeoîit: to
tările tfit» Sons feaita* ■ jelar dc preparare » bra- ctt jştei bfae patenţtriW Jte m aşinii « ele să-mi care le-âm jaranit de 1» tul şi nu ai luav nimic
Ciaciş, praiectorea şi con n e i păstrare ft alinaeate- turistic a i Juifeţuîul, fit fo yiAttfoite>gâL: • pfţ*ţţg^, H-fli nişte oameni de bine — din ceea ce a l găsit Re
struirea iu te instalaţii de •lor, v dotare» cerevpmmă- losul conoe teferii®* . naş- . făeut-o. In setamb, .fa . cărora te mttfţumesc şi cunoaşte că cran Unele
tentante:
sau
obtecte.
trapsspozt. pe eabiu şi ab ^toare a labmratoaraler de tri, al tatuior celor care, noaptea de m tereuri spre pe această cale. Vezi că
tel#. -. . - • « ■ patiserie-cedctărie, ne vizitează judeţul. mi-ai mal făcut o... briceagul „de Gogir'* e n-ai- maşină ?
Oricum, îţi muiţtwnese
fe oe priveşte pregSti- gerie ete. S-a vizită de lucru fa maşi cu schepsis: la o ma
nevră dibace se desface» că m-ai lăsat mai- «dtid
nă, dumneata, cel cu ro
resţ seaomhui turistic coti- . tenţia cuvenită Sciectării, -e- t e e# fte priveşte, n o i ţile, sau vreun alt coleg în două şî-1 poţi folosi de data aceasta.. Să ştii
ziariştii de fa „Cuvîatul H-
v a l facă tte lo teeeputth încadrfaii şl pregătirii pr»- ber“. vom căuta, Incepînd «te breaslă; că v-aţi în ca furculiţă şi cuţit. A- că nici acum n-am retf-
anşlri s-a trecut Ia exe fesionale a persorurtolul m ulţit, probabil în baza genda chinezească de a- şit să-mi procur' soţi fe
cutarea tacrfaifocheecsa-' . In prezent acţionăm la re» chiar din .a3*ă# hr&aătoa- liberei iniţiati ve ?i a th-ese o |» ţi folosi t d fa rezervă. Dacă ai vree
re te hoteluri, cabane şi ; facerea integrală a pubfi- re, să fiteî d t B«l diM în cvasiabşenfei poliţiei. fericire nu trecusem fi» „pila",' dă-m l de vestei
unităţi de am itetăţte W j citam turistice de pe tea-* zonele taristiee «i de ^«re-, mttiţHujesc, domnule ea aimic. Gbeile. n a ştiu Acelaşi păgubaş cu spe- ,
blkă — zugrăveli, vopsi f te traseele ®n judeţ hfr meat, pentru a informa ci la ce îe poţi folosi — ranţe...
torii, igteizfeL reparaţii -crare pe care a-vana-fina* titorii eu, lot ce merită a- hoţ. că nu al lm t tot
la faţada; terase şi &ee- ţ i t e ’.ptefi'te flat m acest dcaneniu.
, Pocnit după .Revoluţie cn zaţie pentru- echipă;; ţiemn,
surla şi tam-tam eă Boai, F O T B A L U L A R B N E V O IE D B t de unde este, nu. mai doţî
libertatea ş» adevărul var nimie. E. corect ? ^-sfaqi,
trfarite fi p# g^esne, fe# In faţa înfrăţim , temi ere- eS folosească şansa de a mai • spoaserial. Ju ctei teibar cu orice pre| — te6 condiţiile sindicalul - liber a l siderut-
baluţ te general, dar cel hu* ■ noacută «edatohritiştca echi avea ne în care toata- edtefahe con giştaor nu şi-a propus p
nadozoa* te special se află pei brădene. Ce să n» fin» 6-80M&, honedsreaRă curente «de sofa fafasesc încurajarea sport» tu» ? Na
te pNoent cam... fa pSmtet. suspectaţi de... nuspiciune, să- la meciuri • şi sft joafe spripnuteî reperterlte* şi orice mijloace. (L-aţi văzut nţai . daţi nimic fathalafai
Eşte mai gcd de virtnţi ea zicem eS înfrăţirea e ca ca ' ' pe .rang» «ilre-, «are se răa- pe arbitrul Crama ce a tăcut din cotizaţiile, eare, . bă
oifeted. Toate ede teei e- , adevărat tare. Ceea a e» :$ăte 1» reerifiriO) pefam • negatfr asupra stării la meciul F;C Argeş — Pe nui»», stat însemnate ? Ckfar
cldpe dia printrie doeâ eşa bligS pe Dacia si fic şi o»i trolul ; l-aţi auşit pe crai nu mar vreţi fotbal, oameni'
loane — CorviiHil, fini ţi şi... I-o dteim şi Mimai nicul N. Sacoşa» ce transmi buni ai combinatului ?■ Nu
Mbreşal — Ilri pa U rnele pentru ea promovarea d să SPORT • SPOR * SFO RI tea d e fa meciul F.C. Bihor ne v ter a eroda. Sînteţi dm a
lofaii; ee» deveană, jwaetie, fie singură fiăare te ba» - Universitatea Craiova, că supăraţi pe echipă, pentru
fătă scăpare, iar primele, te ţchetd efifa al echipelor ba» „oricum & «P Ţ- Itelete rezultatele .slabe fa pteă. â-
disperarea lapţei pentru din fotbal e a » faşpărut de cum, eum am fost eu toţii- Dtor
supravieţuim jnedeceoe. se «atee de la o... scurgere materiale * ddbuluiy far, loc. Bfa uri se pare că slut haideti- să încercăm şi sţi-î
Să revenim tesă la «onf mai... rdejt mai iertăm de fata. aecoet»
1» .G“, «toafte eelor fi situaţiei. Mureşriat Dova nebănufaî îa începutul cam mai grav, a maralMlu»
lianedosena este fiaiştită dar nu-i. ţnai patern dos* dectt» pionatului. CMar duminică, jucătorilor, aflaţi tete-o. de- La partida cu Inter, Gor- şi: duminică să o ducem pe
Dacia Orftşrie e pierdut con limpezirea ^âdsrifta celor trebme s ă . iounde Ai^şuh mdbteiare p w tte perirefaa» vinul arc nevoie de... Hu Gcrviaul fa victorie. Haidefa,
sistent din avansul ce o te- ,ce # conduc, vfaovaţi teeo»- să-l trimită pe acesta spre să. B drept, nu bau ied* nedoara. P in i acum oraşul acum e m om entul!
dreptaţeu fa » proaav«Hi .?h testebili de deriva echipei „B“ 1 N» credem că va fi meemrile de fa Spotul stu a avut nevoie de echipă, NICOLAfi STANOlf
gm ă. S-a apropiat ameuin- te retur, curăţarea fotu- altfel fa Pmreşaaf 1 Cu ae- denţesc, de fa P ui ş* » » a sosit momentul ca oraşul
ţ»er de ea,.înfrăţirea .Ora»^ tuafal -2 fa adevăr e peri ales ie fa Piteşti — toate să ajut* echipa. Şi, în
dat, . ch eefa dov* «flacta lui fe te* ca acTa valoare col mare să maî Kape vreo... aflate te cumpănă. Sbrecul prim ul riad sponsorul — Duminică, te judeţ se m at
ciapite (cum ? cm riîlflf fa ' - ri succes «ireaorului Gheor- picătură de punct fa afaL, unoţa, ghinionul sau unde Combinatul siderurgic, oa joacă meehjrîte : A.S. Pate-
jufeţ la noi, la„. Mecanica. gbe Turieâ te refaccrea unei ; greşeli persoaale au utclfaat menii săi, care, iată, nu-i şeni — Hetezarul itetog î
Minerul Lupeni- — G.S.M. Dro-
Orfaţw şi Anrni few f. » ocbfa* da ,C c* lume». Nu4 aşa, ^Petre ? - Puuc-l sŞ iartă trecutele greşeli şi acum
Mocamca na fit a Jtef, ca Petr# Lfetrdi re- joeai tu , cUar cumpăna victoriei spre ace o abandonează. Chiar nu vă beţg ; Mocanka Drăşîie -
le echipa şi nu spre Ccrvinul.
Motorul Arad ; Aurul Brad
mai iubiţi propriu copii, dom
criebră „dragostea* dintre vetot peatra » eaxă - dacă meciul e împotriva pri- nilor siderurgişti ? Anii tre — Unirea Stn&icobi», precum
cele două formaţii d# «nb toldetţott "dhi toeo S md tala echipe. Atam , tesă, Corvimil tre- şi cclc din campionatul ju
somnul... Palid. Npdumerir* ajutat de Lecţy, «ţ haofor Cfavfaofi săraca, a sărădt : baie peapăta t să învingă pe cuţi, cînd mu aţi cîştigot deţean.
9tfcneşte slăbieruneă Aurului de demult al 1— , trebsie de to t Financiar, moral, biter Sibiu. £ s orice efort, atîţia bani, dădeaţi o coti
T