Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_105
P. 2

CUVTNTl
    p a g


              Doresc  să  ajut                        ^   NOTE  •   NOTE          Răspunderea  pentru  sănătatea  mwerilor
            FF                                        V         DAR
                                                                                  La  ceasurile
                                                                                               prînzului,
                                                          „CUVINTUL UB0I* ? !
          judeţul  Hunedoara                U         *  Teancuri   apreciabile  de   la  uşa  cabinetului  medical   —  De  la  caz  la  caz—  -  cesta  avem  651  de  cazuri.
                                                                                                                                   Numărul  a  scăzut  şi  în  fe­
                                                                                                           —   Doamna  doctor  Silvia
                                                        pabHcafii  de  toate  caturile  al  minerilor  de  la  Teiiue   Tat,  vă  rugăm  să  ne  Spu­  bruarie  şi  martie—
                                                        —  dar  şl  unde'  foarte  de­                                              Un  adevăr  de  necontes­
      Domnul   praf.  ing.  îoa-   tivi  sâ-i  -destăinuie   celui   colorate,  chiar  străvezii  —   nu  aştepta  nici  o   persoa­  neţi  care  este  situaţia  ge­
    chira. Stan,  român  clin  păr­  înfiat  adevărul  asupra  ori­  care  apar  in  judeţ   um­  nă.  Doamna  doctor  Silvia   nerală  a  stării   sănătăţii   tat:  pentru  minerii  şi  pre­
    ţile  Neamţului,  plecat  din   ginii  sale,  să-l   educe   In   plea*  staaMtă,  Zt  aprilie   Tat  ne  explică:  minerilor  din  Munţii  Po­  paratorii  de  la  Teiiue  —
                                                        suc-,  ara  12,  raftul  exterior
    ţară  în ' 1969,  predă  mate­  dragoste  pentru  cultura  şi   al  chioşcului  de  ziare  de   —  Dar  să  ştiţi  că  au   iana  Ruscăl ?  şi  fam iliile  lor  —   se  asi­
     matica  la  un  institut   cu   plaiurile  de  baştină.  Con­  lingă  Liceal  „Beecbal"  din   fost.  Să   numărăm  fişele   ~   împreună  cu^cote^a  gură  condiţii  tot  mai  bu­
    caracter  financiar  din  Be-   ducerea  consiliului  a  ridi­  Deva   (strada  dr.  Petru   celor   consultaţi  astăzi:   mea,  doctoriţa   ne  de  muncă  şt  viaţă,  de
     linzzona,  capitala  Elveţiei   cat   problema  dezvoltării   Greza).   Doar  cotidianul   sînt  31.  Bratu,  şi  cete  cinci  cadre   ocrotire  a  sănătăţii.  Cabi­
                                                        „Cuvnrtul  liber-,  e»re- adu­
    de  limbă  italiană.   După   turismului  în  judeţul  dv.,   ce  zilnic  cititorilor   ştiri   —   Mulţi,  puţini ?   Să-i  medii  sanitare  răspundem  netul  de  medicină  genera­
     Revoluţie,  din  partea  Aso­  obiectiv   ce  se  află  ş i. în   necesare,   nu  se  afla  la   numim  pe  cîţiva.  De  ce  au   şi  veghem  zilnic  de  şi  la   lă  asigură  asistenţă  de  la
     ciaţiei  •  umanitare  „T’tcino   preocupările  asoeiaţtel  pe   vedere,  La  iosMenta  cum­  venit ?  De  ce  boli  sufe­  sănătatea  minerilor  de  la   orele  8  plnă  seara  la  2Q,
                                                        părătorului,  vlnzSfbarea  II
     —   România",  al  cărei  pre­  care  o  reprezint  Domnul   (O M  undeva ta  vraful din   ră ?     Teîiue,  de  la  Uzina   de   cel  de  stomatologie  la  feb
    şedinte  este,  domnul  Stan   Vasile  Sicoe,   secretar  al   interior.  JOe  ee  doamnă T“  —  Cea  mai  mare  parte   preparare,   Brigada  geolo­  Ţot  aici,  cabinetul  de  ra­
     a  adus,  de  două  ori,  aju­  C.J.P.U.N„  a  propus   ca   —  am  latrebat-e.  „LSxaţl  a   minerilor'  noştri   fcînt   gică  a  I.P.E.Q.  Bineînţeles,   diologie  se  cere  repus  în
                                                                      — ne-a
                                                        eă se vinde şt
     toare  în  ţară.   In  drum   prin  presa  elveţiană  să  t e              zdraveni,   sănătoşi  —   ae   a  fam iliilor  acestora,  a  tu­  drepturi.   „Pentru  mineri,
    spre  Elveţia,  domnul  Stan   cem  cunoscut  că   judeţul                  spâne  doamna  'doctor.  Ster   turor  celor  care  bat  la   uşa   pentru  sănătatea  lo r -  Şl
    ;şi  soţia  s-au  oprit  Ia  De­  Hunedoara,  prin  organele                mai  există,  cum  este  şl  fi­  noastră,  a  oamenilor.  cînd  omul  este   sănătos,
     va.  Plăcut  Impresionaţi  de   sale  competente,  vrea  să                rele,  cazuri   de  îmbolnă­  —  Şi  bat  mulţi ?  merge  şi   treaba   bine.
     gentileţea  personalului  de   colaboreze  cu  unităţi  eco­               viri.  Astăzi,  de  pildă,  mi­  —  Scade  numărul  mine­  N a i ”  —   ne   mărturisea,
     la  Hotel  „Deva",  s-au  ho­  nomice  străine,  In  scopul                nerii  Vasile  Plătim,  Marin   rilor  cu  Incapacitate  tem­  întrebîndu-se,  un   miner
     tărî!  să.  întreprindă-  ceva   realizării  baze!   necesare              Bularda,  Prancise   Decţid   porară  de  muncă,  adică  a   pensionar,  pe  nume  Aron
    -pentru  a  ajuta  şi  judeţul   dezvoRării  turismului,  cu                aiţ  venit  la  mine. cu  febră,   celor  bolnavi,  a  concedu-   Petroesc,  care  a  scos  mi­
     Hunedoara.  In  acest  sens,   c o n t r i b u ţ i a    capita­            viroză,  amigdalită...   lor  medicale.  Dacă,  de  pil­  nereu  de. fier  peste  40  de
     domnul  Stan  a  avut  o  în ­  lului-«trăia.  Pentru  asigu­                —   Le-aţi   dat   concedii   dă,  anul  trecut,  In  ianua­  ani  de  la  felin e.
     trevedere*  cu   conducerea   rarea  ridicării  calităţii ser­             medicale ?               rie,  erau  814  zile,  amil  a-  GK.  t   NEGREA
    Consiliului  judeţean  provi­  viciilor  in  turism  s-au  dis­
     zoriu  de  uniune-  naţională,   cutat  posibilităţile   şcola­
     lată  ce  ne-a  declarat  du­  rizării  unor.  tineri  t i   El­                   Ce  se  mai  întîmplă  cu  legumele ?
     pă  Sntîlnire :          veţia.  Iar  de  t e   demnul
      —  Caut  să  ajut  poporul   Mihai  Cbcţan.   preşedin­
     român  fără  pretenţia  de-,   tele  C.J-P.UJ».,  am  reţinut                 (Urmare  din  pag.  1)  nuale,  a  culturilor.  De  a-   te  fermei,  doamna  Dorica
    a- deveni  politician  Ln  ţara   că  acunţ  se  pot încheia di­                                     semenea,  cu erbicidele  pri­  Oană,  ae  spunea  că  zilnic
     din- care  a »   plecat,  deoa-   rect  contracte  Intre  agen­              Obstacolele  ln  circuitul   mite  din  import  se  face  «    sînt  prezenţi  La  muncă  In­
     reee  consider  că  aici  exis­  ţiile  de  voiaj   străine   şt           legumelor  spre   consuma­  combatere  eficientă  a  bu­  tre  20— 30   legumicultori,
     tă  destulă  forţă  morală  şi   O.J.T.  Hunedoara-Deva. 0 *    d a t    -m itji:   tori  se  datoresc  ia   bună   ruienilor.  care  lucrează  Ia  recoltatul
     intelectuală  care  să  condu­  asemenea,  dumnealui  pro­                . -măsură  şi  unor  Vechi  ne­  De  menţionat  că  şi plan­  legumelor - verdeţuri,   la
     că  România  spre  o  adevă­  punea  să  aflăm   dacă   In                 înţelegeri  Intre  verigile  de   tările  se  bîicură  de  aten­  plantat  irigaţii  sau  la  în­
     rată  democraţie.        Elveţia  există  cineva  cam   '^ ta v m N H » i§;  preluare  şi  desfacere,  res­  ţie  sporită,  varza  timpurie   treţinerea  culturilor.  Refe­
      —  Concret,  care  au  fost   portul  pe  itaua  aerului In­ jfg.fSfft    pectiv   între   LL.P.   şf   şi  de  vară  avfocd  rezerva­  ritor  la  întreţinere,  am  no­
                              ar  dori  să organizeze trans­
     problemele  abordate ?                                                     I.0.S.L.F.  privitoare  la  co­  te  9  hectare.  La  acestea  se   tat  că  la  cartofi  z-a  făcut
      —   M-am  gîndit  că  in  a-   tre  Bucureşti  şl  Deva  cu   -darii tadebme cinematogra­  tele  de  rabat.  Eiiminîndu-   vor  adăuga  ardeii  şi  toma­  prima  rebitonare.   Gostică
    ceastă  vară  să  putem  in­  avioane-de capacitate mică.  fie»  —  vizavi ' d »  se  acestea,  vor  dispare,  e-   tele,  cu  care  se  va  ieşi  Ia   Alexandra  —  te   irigaţii,
     vita  în  sinul  fam iliilor  el­  —   Problemele  discutate               vident  şi  situaţiile  de  teiul   eîmp   la  începutul  lunii   Ion  rtîim on,  Iosif  Şandra
     veţiene   un  număr  de  ti­  le  consideraţi  realizabile ?               celor  amintite,  cînd   în   mai.  Intre  cel  cate  se  de­  şi  Cornel  Pădureanu  —  la
     neri,  receptivi  şi  cu  spirit   —   Sper  ca  acestea   să              eîmp  zae  legumele  proas­  taşează  prin  - hărnicie   şi   lucrările  mecanizate,   sînt
    critic,  care   la  întoarcere   prezinte--interes  în  Elveţia,            pete,  In  timp  ce  în  raf­  pricepere  i-am  notat   pe   cei  care  ae  dau  asigurări
     să  povestească ce au  văzut,   unde  voi  căuta  să  le  fae              turi  sînt  ţinute  orie  veş­  mecanizatorii  Iuliu  Iluţu-   că  soarta, producţiei  de  le­
     realizlnd  astfel  o  deschi­  cunoscute  prin  intermediul   ................................   I*  f-  tejite,  saucînd din  magazi­  t»e.  Alexandru  Mămăligă   gume  se  găseşte  aiei   pe
    dere  spre  occident,   spre   mass-media.  Imediat  după   ntaiaHae  —  ta comanda  ai-  nele  specializate  pentru  te-   şi  Marius  Leonte.  mina  unor  oameni   vred­
     democraţie.-O  altă  proble­  alegeri,   voi  relua   a .a .v s î.5 s,     gume-fruefe să  compărftm  Pe  Un  front  larg  se  des­  nici.  cu  experienţă  înde­
    mă  este  adoptarea  de  că­  probleme  cu  organul   tcrk w c  te  mm*  Untar   tot  felul de  băntwî  şi  alto   făşoară  lucrările  şi  la  fer­  lungată  în  această  îndelet­
    tre  fam ilii  elveţiene  a  u-   ţean,  spre  a le   putea  con­  <l>— Irt  d t   *   tt-  produse  nespecifice.  ma  din  Rapolt  Economis­  nicire.
    nor  copii  orfani  care  ar   cretiza.  La  începutul  lunii                Pentru  a  vedea  ce   se
                                                                 <*nml  ci  ftogu
    putea   deveni   adevăraţi   iulie  voi  reveni  foi  ţară1 cu   ţle4  wb|W«i    piyiiăifirtiii  mai  fnttanplă  cu  legume­
    ambasadori  ai   României   alte  ajutoare.         Deva   aflat*  la  d d   paşi   le,  ne-am  interesat  de  sta­  M   pentru  oameni  sau  apă
    pentru  că  legislaţia  elve­                       de adresa mutilată de  n »  diul  lucrărilor  de  sezo»  la
    ţiană  prevede  ca  la  o  anu­  Convorbtre  comciniudă  de                 ferm ele  din  Simeria   şi
    mită  vlrstă  părinţii  adop-  M O H G ă iO M â tt    O   SIMPLA  BATERK    Rapolt  ale  asociaţiei  amin­   pentru  păstrăvi  ?
                                                                of «a mai
                                                        de       metrice  de    tite.  Şefa  farm ei  din  Si­
                                                               Fetru Graza, d l»   meria,  doamna  ing.  Emilia   (Urmat» din  pag.  1}  La  Dobra,  primarul  co­
                                                                     d .Xp .tc.  Popa,  aprecia  că  sînt  con­                   munei,   Alexandru  Goţ,
                                                        S Vâ  rec,, a *  tub  de  neon   diţii   favorabile  obţinerii   12  ani  s-au  tot  adresat  ne  spunea  că  recent,  îm­
                                                         e  M  W*.
                                                                  „va  eervese
      „Un  bilet  la   Brănişca”   Şi  uite  aşa.   Neatenţia   doar  pe  nafneereate*.  jDe   unor  recolte  bune  la  toate   cu  mai  multe  cereri  pen­  preună  cu  factori  de  răs­
                                                                     «te-.
    —   solicit  ia  unul  din  ghi­  casierei   de  la   Deva  —   ce   „N-avem   baterie-.  culturile.  Pentru  a  suplini   tru  introducerea  alimen­  pundere de la  LP.H.  (pro­
                                                        „Păi  nici  anul  trecut  n-a-
    şeele  gării  din  Deva.  Iau   combinată  şi  eu  a  mea,  de   veaşt*.  ig l  ce,  credeţi  că  e   lipsa  precipitaţiilor,   echi­  tării  cu  apă  şi  a  cetăţe­  iectantul), Antrepriza spe­
    biletul  şi  plec  spre  peron.                     s-avem  am  de  repede ?_.«■.   pa  permanentă  de  udători   nilor  de  pe  str.   Tudor  cializată  a  T.A.G.C.M.  şi
    Urc  în  tren,  mă  instalez   ce  să  nu  reeunose  —    au   i# ş ^ s e t M t o .c ? ^ '  asigută  funcţionarea  zilni­  Yladimirescu  (de  la  li­  G.I.G.C.L.   (beneficiarul)
    şi  cînd  trec  de  halta  M in­  făcut  din  mine  un  călător   re  « uitate  cumerriaM  că  a  «m enajării  de  irigaţii.   ceu  şi  pînă   la  moară),  au  reanalizat  demararea
    tia,  omul  cefereului.   îmi;   clandestin.  Se  măi  Inifm-   1.1   Deva  să  precare   In  paralel  cu  recoltarea  şi   nici  acum,  cînd  se  Intro­  lucrărilor  de  instalare  a
    cere  biletul  şl  mi-1  perfo­  plă  şi  aşa.  Ce  se  întlm-   o.  de  LI  volţi.  Mal  :   valorificarea   legumelor-   duce   noua   alimentare  conductei  de  apă  potabi­
    rează.  In  dreapta  mea,  un   pla  dacă  conductorul,  pre­  bine  nu  face  vtnzSri   de  yerdeţuri  (pentru  care  nu   cu  apă,  nu  este  prevăzu­  lă  Dobra   Roşcani.  In
    călător  fără  bilet  îi  stre­                    sute  de iei. Aşa  va  fl  oare   se  mai   întocmesc  grafice   tă  a  fi  efectuată  lucra­  prezent,  la  Dobra  o  for­
                                                       şl  eu  privatizarea t 1  Ori­
    coară  discret  10  lei  în  bu­  ocupat  de  micile  lui  eiu-   cum,  e  pSrere-n  cinci  ca-  săptămînale I)  aici  s-a  tre­  rea,  deşi  primăria   do­  maţie  de  instalatori,  con­
                                                       vinte:  „E  la  fel  ca  fn«-  (
    zunar  şi  omul   cefereului   bucuri,  era  mai  atent  la   Inte l.„“.  OL  GHEONEAţ.  '  cut  te  întreţinerea,   prin   reşte"  să  ajute   cetăţenii  dusă  de  maistrul  .  Petru
    pleacă  mai   departe.   Se   biletul  meu ?                               prăşite  mecanice  şi   ma-  cu  50 000  lei  pentru cum­  Sabău  şi  şeful  de  echipă
    treabă  am  eu  cu  călătorii                                                                          părarea  ţevii   necesare,  Âiron  Florea,  s-a  apucat
    «âandestini   care  mituiese                                                                           iar  oamenii  vor  sâ  par­  de  izolarea   conductelor
    personalul  în  slujba  căilor                                              Dcp   Intr-un   Comunicat   ticipe  efectiv  la  lucrările  şi  în  curînd  vor  începe
    ferate,  îmi  zic,  fără  a  bă­                                           al'conalllului  Provizoriu  de   de  săpare  a  şanţului  şl  lucrările  de  săpare,   su­
    nui  că...  de  la  Mintia  la                                             Unluue  Naţionala  al  muni­  efectuarea  altor   lucrări  dare  şl  pozare  a  conduc­
    Brănişca  şi  eu  sînt  călă­                                              cipiului  Deva  a  fost  anun­  neoesare.  Redacţia  s-a  a-  tei  de  la  Dobra  pînă  la
    tor  clandestin ! ?  Asta  a-                                              ţată  anularea  adunării  con­  dresat  domnului  ing:  A-  izvor  pe  o  distanţă   de
                                                                              vocate  de  Martorii  tal  M »
    veam  s-o  aflu  la  întoar­                                              va  pentru  ziua  de  duminică,   drian  Popa,   directorul  8,2  km.  După  cum  dis­
    cere.  Solicitţnd  in   halta                                             29  aprilie  a.c.,  reuniunea  a   Antreprizei   specializate  cutam   cu   conducerea
    Brănişca  bilet  de  înapoie­                                             avut  totuşi  loc  la  data   fl   de  instalaţii  şi   montaj  Antreprizei  de  construc­
    re  la  Deva,  întind  casie­                                             ora  stabilite,  la  Casa  de  cul­  Deva,  Care  a  precizat  că  ţii,  problema  care  se  pu­
    rului  o  monedă  de  5  lei.                                             tură  din  Deva (!?).       se  poate   efectua  racor­  ne  este  cea  a . procurării
    „Mai  daţi  un  leu"  —  so­                                                Fotografia  este  o  dovadă   darea  la  conducta  prin­  conductei  cu  diametru  de
    licită   casierul.   „Gum  —                                              a  acestui  fapt.  In  timpul  a-   cipală  de  apă   potabilă  356  milimetri.  Plnă  acum
    mă  arăt  contrariat:  de  la                                             dunării  au  vorbit  mal  mulţi   şi  a  cetăţenilor   de  pe  este  asigurată  doar  pen­
    Deva  la  Brănişca  am  plă­                                              participanţi,  Iar  eonii  a  ta­  str,  T.  Vladimirescu,  da­  tru  1  km !  Forţe   există
    tit  4  lei ?".  „Să  văd  bile­                                          tonat  clntece  la  spiritul  cre­  că  G.I.G.S.L,  depune  în  suficiente  pentru  ca  rit­
    tul"  —  zice  casierul.   11                                             dinţei  martorilor.         acest   scop  o   comandă  mul  lucrării  să  se  desfă­
    arăt:  „Biletul  dv.  a  fost                                                                         pentru  execuţia  lucrării.  şoare  la  un  nivel  supe­
    numai  plnă  la  Mintia  —                                                    Foto  ANTON  SOCACI       Dar,  chiar  dacă  întrea­  rior.
    îmi  replică   De  acolo  aţi                                                                         ga  magistrală  ar  fi  în­  Deci,  ancheta   ziarului
    călătorit  clandestin.                                                                                cheiată  între  Dobra   şi  nu  s-a  oprit  la  episodul
                                                                                                          lila,   locuitorii  comunei  II  şi  aşa  cum  propuneau
       (Urmare  din  pag  l)                                                  vie  oare,  atti  de  repede; ve­  de  aici  nu  pot primi  mult  cetăţenii  din  ilia:  „A rti­
                                            unui alegător  liber              chile  slogane  ale  dictaturii:   aşteptata  apă  cristalină!  colul  „Apa  potabilă  pen­
     lui  român,  consfinţită  prin                                           jCine  nu-i  cu  noi,  e  împo­  De  ce?  Fiindcă  nici  pî­  tru  oameni  sau  apă  pen­
     jertfa  martirilor,  este  aceea   tind  să  se  generalizeze,  să   ,  de,  pentru  coerenţa  de  care   triva  noastră 1“ ? Sau — cum   nă  acum  n-a  început  In­  tru  păstrăvi"  trebuie  să
     de  a  huidui.  Pare  oarecum   se  instituţionalizeze  şi   să   acestea  au  dat  dovadă  în   am  auzit  deunăzi:   „Ăsta   stalarea  conductei   între  aibă   şi  partea  a  III-a",
     dură  această   afirmaţie  şi,   devină  dictatoriale...  manifestarea  ideilor  şi  ac­  nu-i  cu  noi...  Ăsta-i  din  alt   Dobra  şî  Roşcani  —  iz­  âm  reaiizat-o  şi  o  publi­
     probabil,  ea  necesita  ctteva   Zicala:  „Cine  s-a  fript  cu   ţiunilor  lor,  de  Ta  Revolu­  partid !  Pe  el,  fraţilor I...0,   vorul  „Baniului"!  In  a-  căm.  De  -fapt,,   redacţia
     nuanţări...  Ce  vom  huidui ?   ciorbă,  suflă  şi  in  iaurt",   ţie  încoace...  Am  văzut  gru­  Scriu  acestea  ea  om  care   nul  trecut  s-a -tergiversat  ziarului  va  reveni  şi  |n
     Pe  cine  vom  huidui ?   Ei,   sper  să  releve  destul   de   puri  de  semeni  ai  mei,  ca­  m-am  născut  in  Hunedoa­  începerea  lucrărilor   de  continuare  asupra  modu­
     bine,  eu  voi  huidui  min­  clar  indecizia   mea  de  a   re  se  manifestau   violent   ra  şi  trăiese  aici  de  trei­  instalare  a  conductei  ca­  lui  în  care  se  desfăşoa­
     ciuna  şi  suficienţa  agresi­  opta  în favoarea  unui partid   îrhpotriva  unui  singur  om,   zeci  şi  şapte   de  ani...  Ăş   re  iniţial  ar  fi  fost  pre­ ră  lucrările  de  alimen­
     vă,  pentru  că  aceste  caren­  sau  altul...  Recunosc  însă   pentru  că  acela  (vai,  lu i!)   vrea  ea  oraşul  meu  (şi  nu   luate  de  G.Î.Q.6.L.  De­  tare  cu  apă  a  celor  două
     ţe  ale  comportamentului  li­  că  simpatizez   cu   diferite   nu  avea  aceeaşi  opinie  cu   numai)  să  nu  cunoască  nici-   va  dar  care  n-a   putut  localităţi,  pînă  18  - f t e »
     man,  neamendăie   la  timp  persoane  din  diferite  parti-  a  lor,  cei  mulţi,,.  Să  reîn­  cînd  violenţa  !  sâ  Ie  execute.  lîzarea  lor.
   1   2   3   4