Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_105
P. 2
CUVTNTl
p a g
Doresc să ajut ^ NOTE • NOTE Răspunderea pentru sănătatea mwerilor
FF V DAR
La ceasurile
prînzului,
„CUVINTUL UB0I* ? !
judeţul Hunedoara U * Teancuri apreciabile de la uşa cabinetului medical — De la caz la caz— - cesta avem 651 de cazuri.
Numărul a scăzut şi în fe
— Doamna doctor Silvia
pabHcafii de toate caturile al minerilor de la Teiiue Tat, vă rugăm să ne Spu bruarie şi martie—
— dar şl unde' foarte de Un adevăr de necontes
Domnul praf. ing. îoa- tivi sâ-i -destăinuie celui colorate, chiar străvezii — nu aştepta nici o persoa neţi care este situaţia ge
chira. Stan, român clin păr înfiat adevărul asupra ori care apar in judeţ um nă. Doamna doctor Silvia nerală a stării sănătăţii tat: pentru minerii şi pre
ţile Neamţului, plecat din ginii sale, să-l educe In plea* staaMtă, Zt aprilie Tat ne explică: minerilor din Munţii Po paratorii de la Teiiue —
suc-, ara 12, raftul exterior
ţară în ' 1969, predă mate dragoste pentru cultura şi al chioşcului de ziare de — Dar să ştiţi că au iana Ruscăl ? şi fam iliile lor — se asi
matica la un institut cu plaiurile de baştină. Con lingă Liceal „Beecbal" din fost. Să numărăm fişele ~ împreună cu^cote^a gură condiţii tot mai bu
caracter financiar din Be- ducerea consiliului a ridi Deva (strada dr. Petru celor consultaţi astăzi: mea, doctoriţa ne de muncă şt viaţă, de
linzzona, capitala Elveţiei cat problema dezvoltării Greza). Doar cotidianul sînt 31. Bratu, şi cete cinci cadre ocrotire a sănătăţii. Cabi
„Cuvnrtul liber-, e»re- adu
de limbă italiană. După turismului în judeţul dv., ce zilnic cititorilor ştiri — Mulţi, puţini ? Să-i medii sanitare răspundem netul de medicină genera
Revoluţie, din partea Aso obiectiv ce se află ş i. în necesare, nu se afla la numim pe cîţiva. De ce au şi veghem zilnic de şi la lă asigură asistenţă de la
ciaţiei • umanitare „T’tcino preocupările asoeiaţtel pe vedere, La iosMenta cum venit ? De ce boli sufe sănătatea minerilor de la orele 8 plnă seara la 2Q,
părătorului, vlnzSfbarea II
— România", al cărei pre care o reprezint Domnul (O M undeva ta vraful din ră ? Teîiue, de la Uzina de cel de stomatologie la feb
şedinte este, domnul Stan Vasile Sicoe, secretar al interior. JOe ee doamnă T“ — Cea mai mare parte preparare, Brigada geolo Ţot aici, cabinetul de ra
a adus, de două ori, aju C.J.P.U.N„ a propus ca — am latrebat-e. „LSxaţl a minerilor' noştri fcînt gică a I.P.E.Q. Bineînţeles, diologie se cere repus în
— ne-a
eă se vinde şt
toare în ţară. In drum prin presa elveţiană să t e zdraveni, sănătoşi — ae a fam iliilor acestora, a tu drepturi. „Pentru mineri,
spre Elveţia, domnul Stan cem cunoscut că judeţul spâne doamna 'doctor. Ster turor celor care bat la uşa pentru sănătatea lo r - Şl
;şi soţia s-au oprit Ia De Hunedoara, prin organele mai există, cum este şl fi noastră, a oamenilor. cînd omul este sănătos,
va. Plăcut Impresionaţi de sale competente, vrea să rele, cazuri de îmbolnă — Şi bat mulţi ? merge şi treaba bine.
gentileţea personalului de colaboreze cu unităţi eco viri. Astăzi, de pildă, mi — Scade numărul mine N a i ” — ne mărturisea,
la Hotel „Deva", s-au ho nomice străine, In scopul nerii Vasile Plătim, Marin rilor cu Incapacitate tem întrebîndu-se, un miner
tărî! să. întreprindă- ceva realizării baze! necesare Bularda, Prancise Decţid porară de muncă, adică a pensionar, pe nume Aron
-pentru a ajuta şi judeţul dezvoRării turismului, cu aiţ venit la mine. cu febră, celor bolnavi, a concedu- Petroesc, care a scos mi
Hunedoara. In acest sens, c o n t r i b u ţ i a capita viroză, amigdalită... lor medicale. Dacă, de pil nereu de. fier peste 40 de
domnul Stan a avut o în lului-«trăia. Pentru asigu — Le-aţi dat concedii dă, anul trecut, In ianua ani de la felin e.
trevedere* cu conducerea rarea ridicării calităţii ser medicale ? rie, erau 814 zile, amil a- GK. t NEGREA
Consiliului judeţean provi viciilor in turism s-au dis
zoriu de uniune- naţională, cutat posibilităţile şcola
lată ce ne-a declarat du rizării unor. tineri t i El Ce se mai întîmplă cu legumele ?
pă Sntîlnire : veţia. Iar de t e demnul
— Caut să ajut poporul Mihai Cbcţan. preşedin
român fără pretenţia de-, tele C.J-P.UJ»., am reţinut (Urmare din pag. 1) nuale, a culturilor. De a- te fermei, doamna Dorica
a- deveni politician Ln ţara că acunţ se pot încheia di semenea, cu erbicidele pri Oană, ae spunea că zilnic
din- care a » plecat, deoa- rect contracte Intre agen Obstacolele ln circuitul mite din import se face « sînt prezenţi La muncă In
reee consider că aici exis ţiile de voiaj străine şt legumelor spre consuma combatere eficientă a bu tre 20— 30 legumicultori,
tă destulă forţă morală şi O.J.T. Hunedoara-Deva. 0 * d a t -m itji: tori se datoresc ia bună ruienilor. care lucrează Ia recoltatul
intelectuală care să condu asemenea, dumnealui pro . -măsură şi unor Vechi ne De menţionat că şi plan legumelor - verdeţuri, la
că România spre o adevă punea să aflăm dacă In înţelegeri Intre verigile de tările se bîicură de aten plantat irigaţii sau la în
rată democraţie. Elveţia există cineva cam '^ ta v m N H » i§; preluare şi desfacere, res ţie sporită, varza timpurie treţinerea culturilor. Refe
— Concret, care au fost portul pe itaua aerului In jfg.fSfft pectiv între LL.P. şf şi de vară avfocd rezerva ritor la întreţinere, am no
ar dori să organizeze trans
problemele abordate ? I.0.S.L.F. privitoare la co te 9 hectare. La acestea se tat că la cartofi z-a făcut
— M-am gîndit că in a- tre Bucureşti şl Deva cu -darii tadebme cinematogra tele de rabat. Eiiminîndu- vor adăuga ardeii şi toma prima rebitonare. Gostică
ceastă vară să putem in avioane-de capacitate mică. fie» — vizavi ' d » se acestea, vor dispare, e- tele, cu care se va ieşi Ia Alexandra — te irigaţii,
vita în sinul fam iliilor el — Problemele discutate vident şi situaţiile de teiul eîmp la începutul lunii Ion rtîim on, Iosif Şandra
veţiene un număr de ti le consideraţi realizabile ? celor amintite, cînd în mai. Intre cel cate se de şi Cornel Pădureanu — la
neri, receptivi şi cu spirit — Sper ca acestea să eîmp zae legumele proas taşează prin - hărnicie şi lucrările mecanizate, sînt
critic, care la întoarcere prezinte--interes în Elveţia, pete, In timp ce în raf pricepere i-am notat pe cei care ae dau asigurări
să povestească ce au văzut, unde voi căuta să le fae turi sînt ţinute orie veş mecanizatorii Iuliu Iluţu- că soarta, producţiei de le
realizlnd astfel o deschi cunoscute prin intermediul ................................ I* f- tejite, saucînd din magazi t»e. Alexandru Mămăligă gume se găseşte aiei pe
dere spre occident, spre mass-media. Imediat după ntaiaHae — ta comanda ai- nele specializate pentru te- şi Marius Leonte. mina unor oameni vred
democraţie.-O altă proble alegeri, voi relua a .a .v s î.5 s, gume-fruefe să compărftm Pe Un front larg se des nici. cu experienţă înde
mă este adoptarea de că probleme cu organul tcrk w c te mm* Untar tot felul de băntwî şi alto făşoară lucrările şi la fer lungată în această îndelet
tre fam ilii elveţiene a u- ţean, spre a le putea con <l>— Irt d t * tt- produse nespecifice. ma din Rapolt Economis nicire.
nor copii orfani care ar cretiza. La începutul lunii Pentru a vedea ce se
<*nml ci ftogu
putea deveni adevăraţi iulie voi reveni foi ţară1 cu ţle4 wb|W«i piyiiăifirtiii mai fnttanplă cu legume
ambasadori ai României alte ajutoare. Deva aflat* la d d paşi le, ne-am interesat de sta M pentru oameni sau apă
pentru că legislaţia elve de adresa mutilată de n » diul lucrărilor de sezo» la
ţiană prevede ca la o anu Convorbtre comciniudă de ferm ele din Simeria şi
mită vlrstă părinţii adop- M O H G ă iO M â tt O SIMPLA BATERK Rapolt ale asociaţiei amin pentru păstrăvi ?
of «a mai
de metrice de tite. Şefa farm ei din Si
Fetru Graza, d l» meria, doamna ing. Emilia (Urmat» din pag. 1} La Dobra, primarul co
d .Xp .tc. Popa, aprecia că sînt con munei, Alexandru Goţ,
S Vâ rec,, a * tub de neon diţii favorabile obţinerii 12 ani s-au tot adresat ne spunea că recent, îm
e M W*.
„va eervese
„Un bilet la Brănişca” Şi uite aşa. Neatenţia doar pe nafneereate*. jDe unor recolte bune la toate cu mai multe cereri pen preună cu factori de răs
«te-.
— solicit ia unul din ghi casierei de la Deva — ce „N-avem baterie-. culturile. Pentru a suplini tru introducerea alimen pundere de la LP.H. (pro
„Păi nici anul trecut n-a-
şeele gării din Deva. Iau combinată şi eu a mea, de veaşt*. ig l ce, credeţi că e lipsa precipitaţiilor, echi tării cu apă şi a cetăţe iectantul), Antrepriza spe
biletul şi plec spre peron. s-avem am de repede ?_.«■. pa permanentă de udători nilor de pe str. Tudor cializată a T.A.G.C.M. şi
Urc în tren, mă instalez ce să nu reeunose — au i# ş ^ s e t M t o .c ? ^ ' asigută funcţionarea zilni Yladimirescu (de la li G.I.G.C.L. (beneficiarul)
şi cînd trec de halta M in făcut din mine un călător re « uitate cumerriaM că a «m enajării de irigaţii. ceu şi pînă la moară), au reanalizat demararea
tia, omul cefereului. îmi; clandestin. Se măi Inifm- 1.1 Deva să precare In paralel cu recoltarea şi nici acum, cînd se Intro lucrărilor de instalare a
cere biletul şl mi-1 perfo plă şi aşa. Ce se întlm- o. de LI volţi. Mal : valorificarea legumelor- duce noua alimentare conductei de apă potabi
rează. In dreapta mea, un pla dacă conductorul, pre bine nu face vtnzSri de yerdeţuri (pentru care nu cu apă, nu este prevăzu lă Dobra Roşcani. In
călător fără bilet îi stre sute de iei. Aşa va fl oare se mai întocmesc grafice tă a fi efectuată lucra prezent, la Dobra o for
şl eu privatizarea t 1 Ori
coară discret 10 lei în bu ocupat de micile lui eiu- cum, e pSrere-n cinci ca- săptămînale I) aici s-a tre rea, deşi primăria do maţie de instalatori, con
vinte: „E la fel ca fn«- (
zunar şi omul cefereului bucuri, era mai atent la Inte l.„“. OL GHEONEAţ. ' cut te întreţinerea, prin reşte" să ajute cetăţenii dusă de maistrul . Petru
pleacă mai departe. Se biletul meu ? prăşite mecanice şi ma- cu 50 000 lei pentru cum Sabău şi şeful de echipă
treabă am eu cu călătorii părarea ţevii necesare, Âiron Florea, s-a apucat
«âandestini care mituiese iar oamenii vor sâ par de izolarea conductelor
personalul în slujba căilor Dcp Intr-un Comunicat ticipe efectiv la lucrările şi în curînd vor începe
ferate, îmi zic, fără a bă al'conalllului Provizoriu de de săpare a şanţului şl lucrările de săpare, su
nui că... de la Mintia la Unluue Naţionala al muni efectuarea altor lucrări dare şl pozare a conduc
Brănişca şi eu sînt călă cipiului Deva a fost anun neoesare. Redacţia s-a a- tei de la Dobra pînă la
tor clandestin ! ? Asta a- ţată anularea adunării con dresat domnului ing: A- izvor pe o distanţă de
vocate de Martorii tal M »
veam s-o aflu la întoar va pentru ziua de duminică, drian Popa, directorul 8,2 km. După cum dis
cere. Solicitţnd in halta 29 aprilie a.c., reuniunea a Antreprizei specializate cutam cu conducerea
Brănişca bilet de înapoie avut totuşi loc la data fl de instalaţii şi montaj Antreprizei de construc
re la Deva, întind casie ora stabilite, la Casa de cul Deva, Care a precizat că ţii, problema care se pu
rului o monedă de 5 lei. tură din Deva (!?). se poate efectua racor ne este cea a . procurării
„Mai daţi un leu" — so Fotografia este o dovadă darea la conducta prin conductei cu diametru de
licită casierul. „Gum — a acestui fapt. In timpul a- cipală de apă potabilă 356 milimetri. Plnă acum
mă arăt contrariat: de la dunării au vorbit mal mulţi şi a cetăţenilor de pe este asigurată doar pen
Deva la Brănişca am plă participanţi, Iar eonii a ta str, T. Vladimirescu, da tru 1 km ! Forţe există
tit 4 lei ?". „Să văd bile tonat clntece la spiritul cre că G.I.G.S.L, depune în suficiente pentru ca rit
tul" — zice casierul. 11 dinţei martorilor. acest scop o comandă mul lucrării să se desfă
arăt: „Biletul dv. a fost pentru execuţia lucrării. şoare la un nivel supe
numai plnă la Mintia — Foto ANTON SOCACI Dar, chiar dacă întrea rior.
îmi replică De acolo aţi ga magistrală ar fi în Deci, ancheta ziarului
călătorit clandestin. cheiată între Dobra şi nu s-a oprit la episodul
lila, locuitorii comunei II şi aşa cum propuneau
(Urmare din pag l) vie oare, atti de repede; ve de aici nu pot primi mult cetăţenii din ilia: „A rti
unui alegător liber chile slogane ale dictaturii: aşteptata apă cristalină! colul „Apa potabilă pen
lui român, consfinţită prin jCine nu-i cu noi, e împo De ce? Fiindcă nici pî tru oameni sau apă pen
jertfa martirilor, este aceea tind să se generalizeze, să , de, pentru coerenţa de care triva noastră 1“ ? Sau — cum nă acum n-a început In tru păstrăvi" trebuie să
de a huidui. Pare oarecum se instituţionalizeze şi să acestea au dat dovadă în am auzit deunăzi: „Ăsta stalarea conductei între aibă şi partea a III-a",
dură această afirmaţie şi, devină dictatoriale... manifestarea ideilor şi ac nu-i cu noi... Ăsta-i din alt Dobra şî Roşcani — iz âm reaiizat-o şi o publi
probabil, ea necesita ctteva Zicala: „Cine s-a fript cu ţiunilor lor, de Ta Revolu partid ! Pe el, fraţilor I...0, vorul „Baniului"! In a- căm. De -fapt,, redacţia
nuanţări... Ce vom huidui ? ciorbă, suflă şi in iaurt", ţie încoace... Am văzut gru Scriu acestea ea om care nul trecut s-a -tergiversat ziarului va reveni şi |n
Pe cine vom huidui ? Ei, sper să releve destul de puri de semeni ai mei, ca m-am născut in Hunedoa începerea lucrărilor de continuare asupra modu
bine, eu voi huidui min clar indecizia mea de a re se manifestau violent ra şi trăiese aici de trei instalare a conductei ca lui în care se desfăşoa
ciuna şi suficienţa agresi opta în favoarea unui partid îrhpotriva unui singur om, zeci şi şapte de ani... Ăş re iniţial ar fi fost pre ră lucrările de alimen
vă, pentru că aceste caren sau altul... Recunosc însă pentru că acela (vai, lu i!) vrea ea oraşul meu (şi nu luate de G.Î.Q.6.L. De tare cu apă a celor două
ţe ale comportamentului li că simpatizez cu diferite nu avea aceeaşi opinie cu numai) să nu cunoască nici- va dar care n-a putut localităţi, pînă 18 - f t e »
man, neamendăie la timp persoane din diferite parti- a lor, cei mulţi,,. Să reîn cînd violenţa ! sâ Ie execute. lîzarea lor.