Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_106
P. 1
L I B E R T A T E. D E M O C R AJJ* - r A D E V A R !
CU VINTUL LIBER /
120 MAI ALEGERI LIBERE j Acţiune revendicativă la Deva
Ieri, după ora 15,39, în ieri, la aceeaşi eră, au publice în cadrai Minis
,vă prezentăm Candidatul independent faţa Primăriei judeţene declanşat asemenea mi terului Economiei Naţio
din Deva a avut loe o ac
tinguri. Ea nu a avut un
nale, în care să fu cu
ţiune revendicativă la caracter politic, ci, cum prinse toate unitiţite de
care au participat sute precizam, revendicativ, profilul respectiv. De ase
Păw-Jura Petru Radu T.A.C.S.M. Deva. de După ©e au cerut cei prezenţi menea, manifestanţii au
la
de constructori
cerut trecerea întreprin
ieri în faţa Primăriei ju
cîte am aflat de la dom
nul Alexandru Marcu, li deţului ? Principalele derilor de construcţii pu
blice din gradul trei în
puncte, din lista cuprin-
4.i leva date biografice: cunosc nemîjloc*t multe din separarea puterilor în stat. derul sindicatului liber
• S-a născut b 8 «m je 1949, problemele hunedorene, iar Nu voi insista asupra prin al constructorilor deveni, zînd 26 de revendicări. gradul doi şi grupa A
la Petroşa»! ♦ Este al doi faptul eă sfat, oarecum, tre cipiilor democratice, care sînt acţiunea respectivă a fost sînt înfiinţarea unui Mi de salarizare. Mitingul
lea din «ei erori capii ai cut prin... şcoli şi biblioteci unice şi inamovibile. Cîteva concertată cu cele ale u- nister -jd Construcţiilor s-a desfăşurat in ordine
părintelui iconom stavrofor mă determină să cred că pot vorbe doar despre formele «iiăţilor similare din 33 Publice- sau .a a»iti De şi s-a încheiat fără in
Marea fi preotesei Mana din prezenta aceste probleme la de proprietate: vor coexista, de judeţe ale ţării, care partament al lucrărilor cidente. (M. L.) ■
parohia Jieţakri • Studii: un nivel corespunzător. Dacă în continuare, proprietatea de
1363-196? - Liceul cSn Pe- se poate justifica rit de cît stas, nea cooperatistă {pe alte
-irita : 1968-1971 — Institutul izolarea din timpul regimu bane, desigur} şi proprietatea
de mine Petroşani (abando lui trecut, am considerat că particulară. Cred că ou zic
nat) ; 197i-ri975 — Faculta* a sta deoparte in aceste -vre vorbă mare dacă afirm că,
. tea de drept Bucureşti * A muri de răscruce este un act prin „sanctificarea" proprie
lucrat, între mii 1975-1985 de "î laşitate. ' tăţii particulare, se va schim-
la Oficiul juridic al Uniunii Independent, pentru eă nu bp însuşi conţinutul concep
Judeţenii a C. A.P. Hunedoara- m-ara putut ralia fără rezer tului de patriotism. Vedeţi
Dcva, iar din 1985 lucrează ve la platforma vreunei for dumneavoastră, cu mult îna
la întreprinderea mecanică de maţiuni politice şi am vrut inte de apariţia termenilor de
material rulant Swacria • O- să fiu cinstit cu mine în patrie, patriotism, ţăranul ro
rupaţia actuală: consilier ju sumi. Cred, de asemenea, că mân a fost gata în orice mo
ridic • Este căsătorit • So ar fi benefic ca fiecare judeţ ment să-şi dea viaţa pentru
ţia — profesoară la Liceul să aibă în parlament cel pu glia străbună. Să facctn în
industrial Sisacria • Arc un ţin un delegai independent, aşa fel îneît sâ-I legăm din
fiu, elev te clasa a IX-a, la care să prezinte problemele nou pe român — te"rid luai
Liceul „Dec***Ţ Deva • l>o- aşa cum sfat, fără să le trea frumos sens al cuvîntalui -
miciHul: Sitneria, slr. 1. Bu- că prin filtrul intereselor de de pămîut. Este elementar
dai-Deleanu 16 • Ilobby : partid. că fără pămîntul lai piranul
literatură, filo solie, limbi — Care dnt ideile princi nu este ţăran.
străine, piscicultură • Na a pale ce le susţineţi în campa Sînt foarte pesimist în ceea
fost şi nu este membru al nia electorală ? ce priveşte eficacitatea refor
vreunui partid • Candidează — Plecînd de la faptul eă melor practicate acum de
pentru Adunarea Deputaţilor» vii torul parlament " are, în guvern, care nu fad dccît să
— De ce „candidat" ţi de principal, atribuţii de Aduna agraveze răul pe care par
ce „independent'' $ re Constituantă este firesc ca să-l vindece. Este necesar ca
— Mi-am petrecut copilăria toate eforturile să fie concen tumoarea să fie extirpată, nu
„tratată" cu calmante. Cineva
şi prima tinereţe în mijlocul trate în vederea elaborării
trebuie să spună guvernului
momManilor şi minerilor din Constituţiei. Se parc că în a- că mu arc dreptul să se
Valea Jiului După termina ccst domeniu, în linii gene plîngă de o inflaţie pe care.
rea studiilor am lucrat 10 ani rale, se merge în consens ;
în agricultură, iar de aproape vom susţine o republică de Interviu realizat de
6 ani lucrez Intr-un puternic mocratică, parlamentară, în MARIN NEGOIŢĂ
şi serios colectiv ceferist. Ex care să fie respectate necon Foto NtCOLAE GHEORGHIU
perienţa de viaţă îmi dă diţionat drepturile omului,
dreptul să pretind că acum garanţia respectării lor fiind (Continuare în pag. a 2-a)
DREPTUL LA OPINIE
9
9
*
Adunare de constituire Bor de solidaritate 9 0 hotărîre care poate fi
Ieri, în sala mare a Casei de cultură Deva, a avut Tot ce s-a înfăptuit în Mngclui vărsai pentru glia*
loc adunarea generală de constituite a EonutetuTai iume prin cometa, determi străbună, din atîtea lacrimi * consultată ca act juridic
nând mi pas întărite pe *ea- amare stoarse de durerile -
judeţean Hunedoara al „Asociaţiei veteranilor din eel
ra atît de anevoioasă a pro sufletelor obidite. Toate a- — In virtutea dreptului la Comisiei învăţămînt, cultu
de al doilea război mondial 1940 — 1945 (Est—Vest)". gresului incontestabil, toate ceste sitforinţe, sîngelc văr- ^ replică, referitor la artico ră, ştiinţă, Cabinetul prima
In funcţia de preşedinte al comitetului a fost ales epocile de glorie ele dife sat ţi lacrimile amare an g lul „Pe firul unei false rului judeţului Hunedoara,
demnul Dumitra Susad. ritelor seminţS purtătoare [ost româneşti. Ţara accas- ţ hoîârîri", apărut sub sem ing. 6ujor Sogdan, Procu-
ale destinului uman, au iz- ta a fost zămislită prin« nătura profesorului Florin ratura focală Oeva («ide,
vorit din resortul unei voin jertfă românească, pentru „ C, llieş, în numărul 104 din cu data de 02/S5.I990 am
ţe colective, germinate prin • noi, pentru cultura romă-sg 28-29 apribe 1990, te rio- depus plîogere penală îm
miraculosul sentiment al nească, parte integrantă a.g ruJ liber", sub- potriva autorului articolu
solidarităţii. civilizaţiei universale. g senunefftA . ev. analist, Con lui .tecrknmat, prof. Florin
Civilizaţia este progresi Fiecăruia ce i se cuvine,ţj stantin Octavian Oană, C. Ilieşj.
va diferenţiere a categorii nici o nedreptate, dar ţam jg merrlbru ril Biroului execu bei rneprim totala nedu
lor în sinul colectivităţii, este a tuturor; în siiftultg ţi v a l C.P/LEN. judeţul Hu merire faţă de slaba infor
dar ceea ce asigură netul geniului român trebuie să 8 nedoara, comisiei în- mare a profesorului Florin»
burata ei propăşire este ne stilizeze toate alcătuirile ar- R văţămînt, cultură, _ ştiinţă, C. llieş, care în loc să îşi
încetata reintegrare a cate ganice din stalul acesta,9 vă rog să piiblicsti urmă exercite atribut iunSe ce te.
goriilor prin solidarizarea pentru că el s-a născut d in i toarele are la nivelul C.P.U.N. -
lor în sentimentul idealului solidaritatea neamului nos- 9 Hotarirea pe care am municipiul Deva, pe linie
colectiv, suprapus tuturor tru. Săraci, oropsiţi, ]ăra9 încercat să o pun în apli de mvâţămîut, ctftură, ştîrn- ,
intereselor diferenţiale, Nu multă învăţătură, dur as- 9 care poartă semnătura mî- ţă, denigrează cu bună
mai acest sentiment de so cultînd eu evlavie îndemnul 9 nirtrulyi M#ibm Şora, a mi ştiinp octivîtdîea şefului
lidaritate chezaşuieşte dăi- instinctului sănătos ie eon-9 nî^trîtor adjuncţi Hans ©tt-o comisiei judeţene, nsgînd
nukca, propăşirea şi gloria servare, părinţii noştri -mt'9 Sta mp, Alexandru Costa şi fără temei celitatea de
neamurilor. rezistat aici datorită untii • o aftor persoane din sin conducător al 'aceste! co
De cîte ari privesc cir înalt spirit de solidariuite„ ® dicatele de învăfămînt, cu misii, şi scăpînd din vede
culaţia uimitoare a semeni In acest ceas de istorie J nr. 9994/2.04.1990. re că această comisie are
lor noştri mă gîndesc că conştiinţa noastră «aJMWJ&S* Această hoiărîre, la a- un spectru mai larg, în
aceasta este o pulsaţie de trebuie să ne aducă la »»»*- * ceastă oră, poate fi con speţă ocup'ndu-se pe lingă
«Şl CA O NOUTATE ÎN SISTEMATIZARE, AM incomparabilă piliere a vie litote, să ne arate dă în sultată, ca act ju-idic, la învătămînî şi de sectoarele
ţii, Tot de atîtea ori îmi noastră se înalţă dur şî vn- * Inspectoratul şcolar jude cultură şi ştiinţă.
UN CAMPING IN MAJA UNlVERSITAjB.-* fulgeră ■ prin minat imagi ţean, Cabinetul preşedinte Referitor la calomnia
nea că această strălucire de Praf. ION FRÂŢIU J lui C.P.U.N. al judeţului C RN OCTAVIAN OANĂ
de ALEXANDRU RUGESCU viaţă s-a născut din sufe- Hunedoara, mg. Mfhw
rittţe seculare, din belşugul (Continuare în pag. a 2-ti) -ţ| Cheţan, Cabinetul şefului 5 (Continuare în pag. a 2-a)
•
9-
9
9
9
9
9
9
9
9
9
•
*
9
9
9:
%
9
9
'■9
9
*
9
i
9
»
î
*
*
♦
*
I
. m