Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_106

VINERI, 4 M A I 1990 pag 3

„Cupa României ,
Lăsaţi-ne organizarea i t
99 „Ziua tineretului"
O maro somitate din lu­ ganizaţionale care trebu­ să distrugă toată- organi­ prin decizii şi măsuri fer­
mea businessului şi ma­ iau sa guverneze mecanis­ zarea dintr-o ramură in­ me pentru reevaluarea şi şi „Lozul C.M. '90*
nagementului american- mul economic au fost; fie dustrială de maximă im­ redimensionarea funcţiei
spunea: „Luaţi fabricile ignorate în mod deliberat, portanţă. Şi aceasta ■ numai de organizare, în concor­ ■ Miercuri a fost, pro­ ani do firma sub care lu­
noastre, luaţi comerţul fie călcate în picioare cu pentru că dementului dic­ danţă cu spiritul descen­ babil şi posibil, cea mai crezi ? Oricum, personal
nostru, qăile noastre de brutalitatea celui care se tator i-a fost înşurubată tralizării şi liberalizării e* frumoasă, zi cu fotbal. O mă bucur că Dinamo. a cî>-
transport, banii noştri. Nu închină nu în faţa spiritu­ în cap falsa idee că o- con om iei. al promovării asemenea- ffnală de „Cupa ţigat „Cupa României", şi
ne lăsaţi decît organiza-- lui ştiinţific, ci a unui idol „nouă organizare" este so­ iniţiativei şi tendinţelor Rămân ier" nu s-a mai vă­ rwa numai pentru că au
rea noastră şi în patru- ani numit primitivism şi vo­ luţia genială a redresării pozitive spre normalizarea zut la noi’! ffteaua — Di­
ne vom restabili singuri". luntarism. Aşa au ajuns şi impulsionării industriei întregii activităţi produc­ namo,-sau invers, este per­ eîştigat-o hunedorenii, in­
clusiv antrenorul lor. Dar,
Cuvintele acestea au de­ toate structurile şi compar­ miniere. Aşa -âu stat ■ iu- ■ tive. Au început şi sînt în manent întîlnirea „la vîrf* fiindcă, la fel ca şi cu An­
venit, peste ani, celebre. timentele economiei să fie crurile în petrol, chimie, curs -de desfăşurare proce­ a unui fotbal -theompara- derlecht, în minutul 10, nu
Dar nu graţie personali­ condamnate la osificare, geologie,- -construcţii-mon- se şi acţiuni privind re­ bil mai slab decît ceea ce aţi avut minimum 3—0, nţi
tăţii celui ce-le-a enunţat, anchilozare şi -inerţie; S-a taj. comerţ exterior, - agri­ considerarea rolului cen­ normal arată cele două li­ vă iert, „dragii mei" hiuio-
ci adevărurilor profunde mers chiar pînă acolo în- cultură etc. Toă'te ramu­ tralelor, dimensionarea şi dere de valoare şi de drept doreni !
pa- care Ie emană. Anume cît, cu bună ştiinţă, s-a rile au fost „perfecţionate structurarea raţională a u- ale fotbalului românesc. ■ Miercuri .seara, nu
că organizarea, ca funcţie nor întreprinderi, fabrici, Miercuri, însă, cele două ştim prin ce canale şi or­
esenţială a conducerii, de­ uzine sau şantiere, înves­ viori au cîntât pentru... ganizaţii — la microfon;
ţine Un rol decisiv în asi­ Economia orizonturi noi tirea consiliilor de admi­ „Corul robilor" ce-l repre­ s-a autoanunţat Q.T.L.R
gurarea progresului econo­ nistraţie cu atribuţii vizînd zintă restul campionatului, — în faţa Casei de cultu­
mic. Faptul acesta şr ex- • elaborarea structurilor or­ dar şi pentru „Spărgăto­ ră Deva s-a sărbătorit
plică de cc, lumea econo­ ganizatorice interne, aşe­ rul de nuci", cu „acute" „Ziua tineretulyi". Sperăm’
mică modernă, în între­ distrus tot ceea ce a fost şi modernizate" în manie­ zarea pe baze ştiinţifice a referitoare la fabricatorii că nu ca semn de omagiu
gul său, se pleacă astăzi cît de cit bun sub aspect ra şi cu rezultatele dezas­ fluxurilor de fabricaţie, di­ (nu fabricanţii) de „ghete fostului „părinte al tinere­
în faţa organizării, consi- organizaţional doar din truoase de toţi cunoscute mensionarea şi : utilizarea de aur". Fiindcă la un scor tului" .Că. atunci am fi
derînd-o uneori artă, al­ simplul motiv că nu era şi resimţite. formaţiilor de lucru, struc­ posibil de 4—0 în min. 15, obligaţi să dăm curs şi
teori ştiinţă, sau amîndouâ „opera" ceauşismului, sau Criza organ izaţională a turarea şi folosirea- perso­ Dinamo şi-a văzut „tocită" rezultatelor reale de la
la un loc, dar totdeauna nu era conform cu gîndi- făcut, firesc, explozie o- nalului. gheata lui Mateuţ şi dacă „Crosul tineretului” din
şi peste toate consideren­ rea lui „genială". dată cu Revoluţia, care a Este un mare cî.ştig că, Steaua nu era lipsită de anul trecut — mistificate
tele o necesitate implaca­ Mărturie sînt realităţile pus cu ascuţime, ca o pro­ sub toate aceste aspecte. 6 (şase) titulari, victoria îneît nici cei care sînt cu
bilă. sumbre şi situaţia grea blemă de maximă impor­ Valea Jiului şi Hunedoa­ lui Răducioiu era puţin adevărat vinovaţi nu pot
Excepţia a fost una sin­ din întreprinderi şi cen­ tanţă şi urgenţă, restitui­ ra, Centrala minereurilor probabilă. Dinamo joacă crede ! Dar, mai bine să
gură, numită dictatura trale industriale, din con­ rea funcţiei de organizare sau întreprinderea elec- excelent, ca şi Corvinul uităm..
ceauşistă, regimul care, lo­ strucţii, agricultură, cerce- unităţilor economice căro­ trocentrale Deva, alte uni­ ’80, este îneîntăţoare, dar ■ S-au epuizat lozurile,
vit de boala incurabilă a tare-proiectare, ori din sis­ ra le-a fost răpită. Ba mai tăţi din judeţ oferă deja un blestem al fotbalului cîştigătoare cu locuri pen­
„perfecţionărilor", a făcut, temul infrastructural. Ac­ mult, parafrazînd parcă multe elemente şi semnale românesc o însoţeşte peste tru Campionatul mondial
refăcut şi desfăcut totul, tele de naştere şi de iden­ postulatul lui Andrew Car- încurajatoare. Se pare că tot. Chiar şi atunci cînd .de fotbal — Italia 1990.
pînă a împins economia la titate ale aecstor realităţi negie, pe care l-am invo­ peste tot începe să se în- are jocul ia dispoziţie ! Concepută ca o tragere la
dezorganizare. Sistemul „o- nu sînt altele decît sutele cat la început, întreprin­ stăpînească şi să-şi facă Cum l-a avut în ultimele sorţi, vezi bine, pentru a
riginal şi unic de organi­ de legi şi decrete de or­ derile şi consiliile lor de rosturi ideea — de mult „trei mari": semifinalele evita orice discuţie asupra
zare şi conducere", conce­ ganizare, re-, para-, supra-, administraţie, dornice şi consacrată pe plan mon­ cu Anderlecht şi finala cu celor ce pleacă pe „n“ lo
put şi promovat de dicta­ super-, sau ultra... organi­ hotărîte să dobîndească au­ dial — că „a organiza în­ Steaua. Afară de ghinionul curi rezervate României ia
tură şi ridicat în slăvi de zare. care au afectat grav tonomia şi funcţionalitatea seamnă a dispune de oa­ jocului său ofensiv, o su­ C.M, '90, loteria constituie,
exponenţii- ei ca pe o crea toate domeniile. Să luăm ce nu le-au fost îngăduite meni şi de lucruri astfel focă apărarea total poeti­ în fapt, o „afacere" de stat,
ca exemplu faimosul de­ niciodată, cer acum cu tot îneît să se obţină maxi­
ţie genială, a fost facto­ cret 164 din 086, pentru că curajul: „Lăsaţi-ne orga­ mum de efect util". Ceea că. Chiar dacă în ea joacă cu 15 lei biletul cîştigător.
rul destabilizator, frîna priveşte direct toate unită­ nizarea în mjjmle noastre, ce echivalează cu o ade­ trei dintre cei mai iubiţi pentru ca „.norocosul" să-1
dezvoltării şi inovării, po­ ţile - din mineritul judeţu­ pentru, a ne restabili sin­ vărată mutaţie revoluţio­ favoriţi ai mei: Klein, An- vîndă cu cît poate : 10—
vara enormă sub care e- done, Rednic ! Dinamo a 15 000 lei. Sau, aceasta a
lui nostru. ' Cele 36 de ar­ guri, în .cel mai (,"scurf' nară în modul de ă con; cîşligat, ca şi în '88, de fost o cale a guvernului de
conomia românească s-a ticole şi 14 anexe, întinse timp". cepe şi derula activitatea
tîrît peste ani şi peste cin­ pe 141 de pagini ale de­ Conducerea revoluţiona­ economică de azi şi de drept. Atunci (recunoscut a recupera extraordinare­
cinale. cretului — adevărat monu­ ră a României, credincioa­ mîine. acum), printr-o formulă de le cheltuieli pentru apro­
cu
regulament; miercuri,
Structurile, ierarhiile, ment al birocratismului năs­ să principiilor democratice emoţii. Nu e păcat ca jo­ vizionarea ţării în aceste -I
luni» cînd majoritatea din­
principiile şi normele or- cut din prostie — au venit care o animă, s-a angajat LAURENTIU VISCHI cul acesta frumos, specta­ tre- noi n-am prea lucrat V
culos şi cu totul original Dacă da, atunci, salut, gu­
— să fie risipit în nimic ? vern ! Aveţi dreptate ! Şi
Pentru un ceas şi 120 lei, o viaţă de om ? Dacă nu a jucat finala oricum, e puţin ceea ce aţi
„Cupei cupelor" după cea recuperat în acest fel. Dar.,
„Aducem valută ţării rite de vedere'din Orăştie,- ceasul de pe mînă. Aler­ mai lesne posibilă semifi­ dacă nu aţi rezolvat trea­
Seara, în locuri mai fe­
ba cu datoria pentru mîn-
ne
nală, nu are rost să
tată, poliţia a trecut prin
M.V: a fost atacat, şi i s-au „filtru" toţi suspecţii ' din entuziasmăm pentru cîşti- carea noastră, înseamnă
numai cînd muncim bine...“ luat ceasul de pe- mină, o le sau cu manifestări vio­ garea unei finale de „Cu­ cere" într-un pretins scop
că cineva a făcut o „afa­
oraş, cu antecedente pena­
pa României", cu o Steaua
brichetă şi o siltă de lei,
D.I.. a rămas fără căciulă, lente. Cu sprijinul cetăţe­ lipsită de... şase stele. Ca­ nobil.
acte şi 1 000 lei, iar C.I. nilor, s-a depistat un grup re este, totuşi, faţa. adevă­ Oricum, sportul, prono­
— Domnule primar Re- anul acesta am primit ' a- rată a echipei Dinamo, sportul. lozul în plic sînt ’
mus Miclean, putem scrie preciori, mulţumiri şi- n-a mişcat, pînă nu l-au de „bruneţi" care era me­ Mircea Lucescu ? Nu crezi încă. necunoscutele căi ale,
că Vaţa de Jos este o co­ cereri în plus. „uşurat" de 525 lei, o bri-1 reu văzut în preajma res­ că am dreptate spunînd că Domnului.
mună industrializată ? — Mă gîndesc, .stimate chetă şi un ceas. Şi, .cu taurantului „Dacia". Apoi, această Dinamo „a ta" plă­
— încă nu. Este ade­ domnule Marcel Sbîrcea, toate acestea, ei răsuflă a- „cercul" s-a strîns la doi teşte „oalele sparte" 25 de NICOLAE STANCIU
vărat că avem o secţie că pe fluxul de producţie, cum uşuraţi I Nu e o gre­ dintre ei, mai mult decît
de cherestea, alta de ex­ calităţii i se acordă o a- şeală. Fiindcă pensionarul arţăgoşi şi faţă de oame-
ploatare a calcitei, o ba­ tenţic suplimentară. •-
ză de agrement — mă — Fără discuţie. Mai DANS SUB FOCURI DE ARTIFICII
refer la Staţiunea balneo­ bine de 60 la sută din
climaterică — reţea co­ producţia noastră ■ este POL I ŢI A Miercuri, 2 mai, seara, prin Revoluţia de la 22
mercială şi de prestări destinată exportului, A- Piaţa Victoriei din Deva Decembrie, a fost acompa
servicii, alte unităţi la nul acesta nu s-a înre­ a fost ocupată de sute de niat de jerbele şi buche­
dispoziţia oamenilor care gistrat nici un refuz, nici ne informează tineri, atraşi aici de ritmu­ tele multicolore ale focu­
vin la Vaţa de Jos din o întîmpinare. Dimpotri­ rile rock, heawy-metal şi rilor de artificii, izbucnite,
toată ţara, dar .mai avem vă, cererile cresc, se so­ ritm and blues, care inun­ de pe coama bătrînei Ce-■
. multe- lucruri de rezolvat. licită sortimente tot mai dau eterul din difuzoarele taţi. Felicităm organizatorii
Au fost ani, mă refer la diversificate.1 Sintei* re­ puternice. S-a ascultat mu­ manifestării — aceşti re- ■
ultimii zece-douăzeci, în ceptivi şi ne zbatem să llere.ş Alexandru n-a avut nii de ordine — Brăniş- zică, s-a cîntat, s-a dansat. prezentanţi inimoşi ai ti- •
care s-a . vorbit foarte răspundem bine acestor „şansa" lor. El a fost ur­ can Gheorghe (19- >arri)-~şi Acest bal în aer liber — norilor liberi — precum şi ‘
mult şi s-a făcut aşa de cerinţe. înţelegem că pu­ mărit de aceiaşi tîlhari, Covaci Gheorghe (23 ani), iniţiat şi realizat, de Orga­ echipa de artificieri de la
puţin... tem aduce mai multă va­ într-una din serile trecute, care aveau asupra lor 120 nizaţia Tineretului Liber
— Iar dumneavoastră lută ţării numai’ atunci pînă a intrat în WC-ul pu­ lei şi Un ceas de mînă, din Deva — prin care ti­ -Chimica" Orăştie» care a
aţi fost-scos, Înlăturat de cînd ne facem bine da- blic din Orăştie, iar la ie­ care s-a Stabilit că apar­ nerii au ţinut să marcheze realizat frumoasele focuri
lâ primărie. • toria, beneficiarii noştri şire, fără nici o milă, i-au- ţineau victimei. Ei îşi fă­ bucuria libertăţii cucerite de artificii. (M. L).
— Nu asta-i important. să primească de la Vaţa fost aplicate mai multe lo­ cuseră un obicei din a ur­
M-am dus la-meseria mea de Jos produse de cea vituri cu un lanţ peste cap. mări, ataca şi „percheziţio­
de bază. Maistru. • mai bună calitate. .Victima, adusă repede în na" pe unii singuratici ce
— Acum oamenii v-au — Prin secţiei Ia locu­ stare de inconştienţă (a şi ieşeau din restaurant. A- HANDBAL • Duminică i— ultima etapă
readus. 1 rile lor de muncă, oame­ decedat pe loc), a fost ur­ eum, în stare de arest, îşi
— Da. Sînt primar pro­ nii au şi uncie nemulţu­ gent jefuită de 120 lei şi aşteaptă judecata dreaptă. Duminică, .6 mai 1990, tea spectatorilor care de-
vizoriu. miri. de la ora 9,30, la Sala resc. după terminarea jo­
— Să revenim la înce­ — Adevărat. O ptoi Drum scurt, de Io prietenie la crimă sporturilor, echipa REMIN cului, să ajungă cît mai -
putul discuţiei. noastre. ritmică şi bună aprovi­ DEVA întîlneşte, în ulti­ repede la... fotbal, înce- -
ma etapă din acest cam­
Ce înseamnă industria la zionare. cu piese de Scurt a fost drumul de ceartă şi Pralia D. îşi îm­ pînd cu ora 10,30, au fost
Vaţa de Jos ? schimb pentru utilajele, la prietenie la crimă, între pinge „adversarul", acesta pionat, pe ocupanta locu­ asigurate autobuze I.J.T.L., -
— Tehnicianul Marcel maşinile şi instalaţiile din Lunean Tudosie şi Pralia se dezechilibrează (în sta­ lui I în serie, CONSTRUC­ eu plecare din faţa Sălii
Sbircea, şeful secţiei de - dotare, ca şi promptitu­ Dănilfi, din Deva, primul rea în- care se afla nu i-a TORUL BAIA MARE.
cherestea, vă poate răs­ dine în ’ expedierea pro­ de 34 de ani, iar al doi­ trebuit ■ m ult!) şi cade, Io- Pentru a da posibilita­ sporturilor.
punde mâi bine ca mine, duselor finite ne-ar fi de lea de 39 ani. Cunoştinţe vindu-se la cap. Dus aca­ 6 t A S A M E N T U L ’
— Producem şi expor­ mare folos. Aici aşteptăm vechi, se întâlnesc după ce să, a doua zi decedează. 1. Constructorul Baia Mare 27 20 1 6 742—608 68
tăm repere şi elemente să fim mai mult spriji­ amîndoi consumaseră bău­ Deci, lovitură cauzatoare 2. I.L. Timişoara 27 18 3 6 579—524 66
din cherestea de fag în niţi de noua- conducere turi alcoolice. Pralia Dă* de moarte. Intîlnire fata­ 3. A.E.M. Timişoara 27 13 3 11 638—626 56
Uniunea Sovietică, Ma­ a I.F.E.T. Deva, de eăîeă ■nilă îşi aduce aminte că lă ? ’Pacă„nu era .alcoolul, 4. REMIN Deva 27 12 2 13 611—589 53
nte, Egipt, Italia, Grecia, ferată. "'Lunean T. are să-i înapo­ îngurgitat peste ' măsură, 5. Farmec „U " Cluj-Napora i i 10 3 14 631—625. 50
în ake ţări. Pentru ealfc ieze o sumă derizorie. Au 6. E.*f. Timişoara 27 10 2 15 562—618 49-
tatea produselor noastre GM. f. NEGREA uitat’ că se cunosc de mai nu se putea spune aşa 7. 1;U. • Oradea 27 9 3 15: 556-—647 48
mulţi, ani, s-au luat la ceva. iî. TP.A. Satu Mare 27 6 3 18 395—477 38