Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_107
P. 1
L I B E R T A Ţ E , D E M O C B A Ţ I E , A D E
c u vIn tul lib er
SIMBATA, 5 MAI 1990
Anul II, nr. 107 8 pagini - 2 lei
DUMINICA, A MAI 1990
ÎN ACEST
NUMĂR:
• TRIBUNA
„CUVÎNTULUI
LIBER"
’ .Potrivit articolului 31, mai, a.c., a fost declan
alineatul 4, din Decretul- şată şi acţiunea de .tipă (pag, 2)
I.ege pentru alegerea Par rire a buletinelor de vot
lamentului şi a Preşedin necesare alegerilor de la
telui României, Biroul e- 20 mai 1990, ce vor avea
lectoral al circumscripţiei loc în Circumscripţia e- • SERVICIILE
nr. 22 Hunedoara a pro lectorală nr. 22 Hunedoa
cedat la completarea sa ra. TELEFONICE
cu cei şase reprezentanţi £ în cadrul campaniei IN SUFERINŢĂ
ai partidelor şi formaţiu electorale, în municipii,
nilor politice, care au de oraşe şi comune tot mai (pag. 3)
pus liste de candidaturi mulţi cetăţeni verifică în
pentru Adunarea Deputa scrierea lor pe listele elec
ţilor şi Senat torale ,avînd dreptul să
Tot în cursul zilei de facă întâmpinări împotriva • ŞCOALA
ieri, s-a efectuat tragerea omisiunilor sau înscrieri HUNEDOREANĂ
la' sorţi a ordinii înscrie lor greşite şi a oricăror
rii listei de candidaţi pe erori din liste la organe (pag. 4)
buletinele de vot pentru le care le-au întocmit.
Adunarea Deputaţilor şi £ în etic patru secţii
Senat. de votare de pe raza co
Componenţa Biroului e- munei Dobra sînt înscrişi • COSINZEANA
Icctoral al circumscripţiei 2 954 de alegători. El au (pag. 5)
nr. 22 Hunedoara, pre posibilitatea să-şi verifi
cum şi ordinea Înscrierii ce înscrierea pe listele e-
listelor de candidaţi po lectorale care sînt afişate
buletinele de vot pentru la primărie, la sediile de • CALEIDOSCOP
Adunarea Deputaţilor şi votare stabilite precum şi
Senat, vor apare în ziarul în fiecare sat. (pag. 6)
nostru de marţi, 8 mai a.c.
£ Incepînd de azi, 5 SA8IN CERBU
• PENTRU
WEEK-ENDUL
Aflam că nu de multă vreme s-au aprobat fondurile DUMNEA
perrtru începerea restaurării bisericii Colţ, un monument
istoric din perioada medievală, legat de trecutul cnejilor VOASTRĂ
Cîndea, care au trăit în ţinutul Haţegului. Preotul satului
Riu de Mori, domnul Emil Iacobonf, apelează la toţi io* (f>ag. 7)
euitorii din împrejurimi să contribuie prin muncă la rea*
Uzarea acestui proiect, ţinînd seama că sumele alocate sînt
insuficiente. Foto NICOtAE GHEORGHIU
«
 S T *‘t PU N TU L „H. 18"... sau numele unei legi anacronice ? •
p e v s p ia e f Adăpostiţi de întunericul „IL 18“, să fie democraţie, politice pentru că in intimi 9
9
ceauşist — o emanaţie a pes ce dracu 1 tatea lor mintală, compa-
tilenţialei epoci — au cres A venit şi democraţia, dar rtndu-şi bruma de jecmănea •
cut şl s-au îmbuibat cu hăr teribilul „IL 18“ î Mister. lă cu finanţa fruntaşilor can
nicia castorului şl rapacita Nimeni nu pomeneşte de didaţi, îşi imaginează că îi •
tea hirciogului profitînd de el. Trăieşte într-un exil ne leagă aceleaşi metode de lu 9
fiecare clipă prielnică, stor oficial în cine ştie ce un cru, aceeaşi rapacitate. $1,
cind orice împrejurare de gher, lăsat să moară »mln- poate, cine ştie 7, într-un 9
vlagă şt adunînd în sipetul ea-l-ar viermii". Intr-an timp tîrziu mal mult, mal puţin 9
averilor bogăfii măsurate Iu tapiţeri chivernisiţi din câr apropiat, „IL 18“ va muri «
lumina lunii, cîntărlte în po, medici îmbogăţiţi de cu adevărat în exilul său
plvniţi şi savurate sub pă hernii şl chiuretaje, milio devenit definitiv. Locul său
tură, ca recruţii. Dacă le nari peste noapte din vîn- «
zarea făraşelor şl a cioca fiind luat cu tot respectul 9
spuneai de „IC T8“ scuipau nelor îşi flutură ca pe nişte cuvenit de „Libera căpătu
în sîft şl îşi făceau cruce cu flamuri potenţa financiară ială". Trăiască revoluţia I 9
limba în cerul gurii, orice, în căutarea unui loc de ca 9
Desene de dar fără „IL 18“. In lume să, cu evlavia cu care-şl Brava băieţi, dc-acum e lu 9
CONSTANTIN GAVRJLA toate au un preţ şi orice caută un loc. de veci Sn te mea NOASTBA. 9
poate fi cumpărat, dar să nebroasă lerarlilc a Iul Al
dispară ,IL 18“. Să moară Capone. Au şi convingeri * NICOLAE GHEORGHIU 9
9
• • • • • • • • • • • • • • • • • • m * a
„INTER ARMA SILENT
MUSAE T' — spuneau an In ţara lui Enescu şi a lui Brancuşi în ultimul rînd, plăcerea
de a se afla la catedră.
ticii. Am simţit-o pe pro- Un fapt, aparent minor,
pria-ne piele, in ultimele nc-a tulburat seninul in sea
decenii, deşi, aparent, ţara vremii, cu studii precare şi a renaşte, asemeni păsării gimnazial şi liceal, cu cla Cei ce vor absolvi sec ra de 29 aprilie, cînd, la
s-a _ aflat sub ochiul li încropite la intîmplare. Phoenix — din propria-le se paralele pentru muzică ţia de arte plastice, prin televiziune, s-au auzit cu
niştit al păcii. E vorba in Sînt acestea motive temei cenuşă - ţi a opri astfel ţi arte plastice. natura pregătirii lor, pot
să nu de războiul dus pe nice pentru a acorda tnvă- procesul de infimiizare mo Absolvenţii secţiei de mu deveni: graficieni (ilustra vintele fetei din Braşov i
faţă, eu răpăieli de mitra ţămîntului şi culturii sta rală a tinerei generaţii. zică vor obţine atestate su tori de carte, reviste, zia „Ne c foame de poezie !
lieră ţi bubuituri de tun, tut de martiri ai epocii O dovadă grăitoare o ofe perioare care, începînd din re); decoratori în fabrici Ne e foame de cultură !“
ci de unul ascuns, subte apuse ! ri cadrele didactice ide 1991, se preconizează a fi sau ateliere particulare de rostite „în numele frumosu
ran — ţi cu atit mai peri Şi, dacă tnvăţSmîntul a actualei Şcoli Generale nr. acordate exclusiv absolven sticlărie, ceramică ş.a. (sec lui din suflet". Sint zeci de
culos — dus împotriva fiin fost transformat intr-o or S, care, respecttndu-şi sta ţilor de licee de muzică, ţia ceramică); meseriaşi sau mii dc astfel de copii, năs
ţei noastre spirituale. Ur tutul de apostoli ai neamu creatori de modă cu posibi cuţi pentru zboruri mari,
ganizaţia prestatoare de şcoli populare de artă şi
mărea acest război ruinarea servicii, iar cultura a fost lui, au făcut demersurile conservatoare. Fiecare ab litatea deschide-ii de uni Să-i lăsăm să viseze pe cit
minţii, uciderea curiozităţii dată în seama veritabililor necesare pentru reînfiinţa solvent, în funcţie de in tăţi proprii (secţia textile). pe de pian, să freamăte
fi a discemămîntuhu cri- afo.nl culturali, salvarea a rea Liceului de Muzică fi strument, va putea organi-, Absolvenţii institutelor de fascinaţi de cerul răsăritu
ţie, frîngerea personalităţii adus-o aerul tare ţi purifi Arta Plastice, dispărut din za orchestre sau va fi an arte plastice vor avja posi lui şi al nopţii înstelate.
reţeaua şcolară de un de-
fi — in final, ca victorie su cator al Revoluţiei. ceriui. S-a propus ca nouo gajatul unor orchestre, şi, bilităţi şi mat variate ; pic Să-i lăsăm şi — mai ales,—
premi ] — formarea iAdivi- Cultura fi tnvSţămtniuI instituţie si cuprindă trei de ce nu, solist instrumen tură, sculptură, pictură mo să-i ajutăm l
numentală, desigh, gravură,
dului de serie, a omului dovedesc a avea puteri spre cicluri şcolare 3 primar', tist sau vocal. scrigrafie, feronerie şi, nu NATALIA VASIU
—