Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_107

CUVTNTUL USER Nt. 107 • SÎMBĂTĂ, 5 MAI — DUMINICA, 6 MAI 1990 Pag, 3

CERUL ÎNALT ŞI AERUL LIMPEDE
La Certei, cerul, atunci cantitatea de 133 hi lapte salul de reşedinţă construc­
dni este fără nori, pare de vacă, aproape dublă faţă ţia artei brutării.
foarte înalt, iar aerul are de anul trecut, Cele mai în Certej, presa — şi -cea
limpezimea de lacrimă. Co­ mari cantităţi le-a adus la centrală şi cea judeţeană—
muna — renumit centru mi­ centrele de colectare Gheor- este foarte citiiă. în comună
nier fi ttţm din localităţile ghe Ban din Nojag, Petru intră silnic aproape 200 de
rurale- importante ale Jude­ Răcătedn şi Vadle Corobea exemplare din ziarul „A-
ţului nostru — este puter- din Certef, loan Podean devăruC, 80 din „România
nie ancorată în campania . şi Sabin Florea din Văr- Hberă“, 300 din „Cuventul
electorală. Valeria Bogar, maga. Tot in perioada la Hbet“ ş.a. lulia Deanca, di­
Secretara primăriei, ne-a care ne referim eu fost pre­ riginta oficiului, ne spunea
spui că s-au definitivat lis­ date la întreprinderea de însă eă cele două ziare
tele de alegători care au industrializare a cărnii mai centrate sosesc cu multă in-
fost : fi afişate la căminul mult de 50 bovine, printre tîrziere, iar tmeori nu vin
cultural din satul de reşe- primii ce şi-au respectat deloc.
dinţă el comunei. In ziua contractele încheiate tmrnă- Domenii se bucură, evi­
de 26 mm sînt aşteptaţi la rîndit-se Petru Răcălcan, Sa­ dent, de noua viaţă ce se
coaptele de votare aproape bin Bota şi EmaneU, Mag- clădeşte tn România. Unii
6609 de oameni. Pe stra­ da. Fără îndoială ca parti­ însă — este drept, puţini la t!na dintre cele, mai recente construcţii «Un munl ciplot Deva, obiectai anei în­
dă, doi oameni discutau cu ciparea Ceticjului la asigu­ număr — profită dc demo­ delungi dispute căreia Keveiuţi* i-a pus capăt atribaind-o retor «are o meritau dc fapt
— constructorii de la Trustul antrepriza construcţii ţi montaj Deva.
vaee tare : rarea hrănei poporului este craţie şt săvîrşese fapte
m t-am tpm meşterului stimulată şi de preţurile antisociale. Aurei Miclăuţ, Foto NieOLAE GHEORGNIU
că - frontul trebuie susţinut. mult îmbunătăţite■ acor­ şeful postulai de poliţie,
**• Ce-a zis meşterul ? date celor ce livrează pro­ ne-a prezentat pe etţiva din-
tre aceşti indivizi ; Mihai
—'•Mi-a dat dreptate, duse agricole şi de dorinţa Paraschiv intră des la res­
nu făceau politică. oamenilor din Certe) de a taurantul din comună, unde, ! PRESA URERĂ J
Jfa era vorba de Frontul contribui la instaurarea noii -după ce consumă alcool,
Salvării Naţionale, d de vieţi _ fi* România, Dom­ devine agresiv. Aidoma lui | AZI, DIMINEAŢA, A- î
frontul ■din subteran — cei nul Dîonţsie Sueiu, preşedin. se poartă şi Ştefan Iaeob, * DE VARUL 'DBS. ROMANŢA ,
doi fiind mineri — ocupa- lele cooperoth'ei de con­ eare, duminică 22 aprilie I libera căata expres I în suferinţă (i)
de o au aproape toţi sum, ne-o adus argumente a.a„ a ieşit cu toporul în | DREPTATEA Intrată Uf- "
* DEPENDENT fn ZIC-ZAC,
ii Certefulm. Şt se în sprifinul afirmaţiei sate stradă să se răfuiască CU I (MAOAZW) m oriira, |
spus ca activitatea det eu priviră la îmbunătăţirea M. Paraschiv, ca şi Marcel I ffi descU VIITORUL v înainte de, a scrie, am lea ferată între Deva şi
producţie la exploatările aprovizionării populaţiei : în Bogjuci şi încă etţiva. Lu­ t intr-o formă OBLIO. Un I format la telefon numă­ Bucureşti • La întreţine­
ţsdttievo âm Coranda şi primele trei luni ale anu­ mea din comună susţine că f ECO fu), însoţit de CA- * rul 021. A trebuit să stau rea în stare de funcţio­
Certaf se. desfăşoară nor­ lui prevederile au fost dacă cei trei fi “Iţii ea ei î LAUZA istoriei. Iţi asl- * multă vreme eu receptorul nare a acestei reţele de
| gară BIRUINŢA.
I
mal. Locuitorii comunei depăşite cu 15 la sută la rut-şi sJumbă comportarea, 1 S« aude RĂCNETUL * Ia ureche ptaă am auzit: cabluri lucrează un număr
nu jtbtt numai mineri pri- capitolul desfacerii de măr- vor ajunge acolo unde n-o » CARPATILOR, Intervine > ; — Deranjamentele, pof- „ de 230 de oameni» grupaţi
fejwft ci şi gospodari de furi, eu 13 ta. sută la mică doresc, ceea ce se prea ( ARMATA POPORULUI şl | tiţi. , în formaţii de lucru ce
. —: Tîrziu răspundeţi...
acţionează în principalele
electorală por- *
campania
frunte, pin spusele Anuş- industrie, cu 32 ta sută la poate. La Certej cerul este * neşte pe un NEQ I)ROMî j localităţi urbane ale Jude­
«ţî Bherrnan, agent agricol prestări servicii ş.a. In No- limpede. De ce oare nu — Fiindcă avem multe ţului. Numărul acestora
I* primărie, , am reţinut că, fag urmează să se deschidă Vor toţi locuitorii comunei ! tng. ŞTEFAN COSTEA - solicitări. Spuneţi, ce do­ este insuficient in compa­
riţi ?
fo» perioada trecută din a- o nouă unitate comereială să. profite de el? raţie cu sarcinile ce se
cent ţm, a fost predată şi bi eurînd va începe, in SONDOR l - Nu doream nim ic altceva
dectt Să verific dacă «eea^ pun în acest sector. ♦ De
ce mi-.au spus mai mulţi* fa fievoluţia clin Decem­
La Taine, scrisori anofline oameni, posesori dc tele- brie încoace» au fost înre­
778 sesizări
cu
ioaue, din Deva. cu pri­
gistrate
Redacţia ziarului nostru — Uneori îmi ies din semnate . .şi, alte. aspecte vire Ia intîrzierea cu privire la funcţionarea te-
a hotărit — fapt consem­ fire, e adevărat. De cele ce nuerau localizate fesă: care răspunde numărul lefoafielor, iar circa 80—-
nat frecvent In rubrica ntar multe ori nu sînt de dosirea :■ de marfă, vîn- respectiv se confirmă. Da, 85 Ia sută dintre ce* ce
„Tribuna Cuvîntului liber" vină eu. zarca Cu suprapreţ ş-a. Am se Confirmă! Cu acest pri­ solicită audienţe la con­
— să nu ja te seamăa*»- —- Dar ciiîe ? verificat aceste aspecte la lej ăm aflat şl un alt as­ ducerea Direcţiei Judeţene
nlmete fim ta din mai — Vă dau un exemplu : Aliment&fa şi-.la „Jăetalo- pect Important şi anume de poştă şi telecomunicaţii
multe ; considerente asupra chicftiqe" epordoaăte de_ că, serviciul deranjamente se referă tot la telefoane
cărora aa insistăm. Re­ - O doamnă a cumpărat o Elisăbeta Bjro. şi Maria al Direcţiei judeţene de — instalări de noi posturi,
cent, am săvîrşit o abatere pungă de plastic în care Uţâ- Absolut tot ce se află poştă şî telecomunicaţii mutări, defecţiuni în func­
de ia respectiva decizie, l-am pus mere. mi se fn magazie^ era Şi fe vîn- este foarte solicitat Acest ţionarea reţelei, încărca­
mergînd pe urmele anei pare. A doua zi a venit zare, Iar preţurile eraţi a- fapt relevă că, într-adevăr, rea notelor de plată cu
scrisori expediată din co­ CU gură mare şi mi-a zis fişate la toate articolele, funcţionarea telefoanelor adiţionale ş.a. • In confor­
dă multă, bâ chiar foarte
muna TeUue. Autorul (sau că am înşelat-o intenţio­ fără excepţie. Alimentara mitate cu instrucţiunile de
autorii) epistolei îşi con­ nat, mi-a spus hoţ ş»a. Cu este bine * aprovizionată multă bătaie de cap abo­ funcţionare a instituţiei, re­
centrează atacurile asupra ce eram de vină că pun­ şi-şi realizează lunar pro­ naţilor. lată de ce. inspi- clamaţii lc se fac ia numă­
rîndo-ne din numeroasele
cîtorva aspecte. Unitatea de gile respective, confecţio­ gramul la vfezări. La res­ rul 021. Acestea se duo
legume şi fructe este prost nate sub egida clubului taurantul „Cerna", dat în scrisori şi.,, telefoane pri­ apoi la serviciul exploa­
mite Ia redacţie, am în­
aprovizionată, iar gestiona­ „Corvinul”, erau Slab lipi­ folosinţă în 2 aprilie a.c., treprins mai multe docu­ tare unde se eliberează —
rul de aici se poartă urlt te? Evident, am spus că colectivul condus de Pe­ în timp de maximum 48
ea cumpărătorii. în toate RU-i schimb punga, pe un tru Gornea depune stră­ mentări din care a rezul­ de ore — documentele
Unităţile comerciale se ton nu prea... danii pentru servirea a- tat serialul de articole referitoare la rezolvarea
practică dosirea mărfii, — Nu e bine... ' tentă şi civilizată a clien­ grupate sub titlul de mai celor semnalate — res­
sus.
lipsa la gţamaj ş.a. Am — Nu. Sînt însă singur ţilor. Păcat însă că mo­ Articolul de faţă fiind pectiv listele cu numerele
purces la verificarea re- în unitate —- eu mă ocup bilierul noa-nouţ este de­ de telefon defecte. Listele
clamaţiiior respective. în şi de aprovizionare şi de gradat de oamenii cu pu­ primul, considerăm util să ajung la atelierul de reţele
oferim cititorilor ziarului
unitatea de legume şi fruc­ vânzare — şi mî-e grea. Ar ţin spfrit civic. telefonice în sarcina că­
te am găsit puse In. v i ­ fi bine să se angajeze încă Acestea sînt constatările „Cu viatul liber" o seamă ruia cade remedierea de-
de date de Ordin general,
zare mari cantităţi de un lucrător. eu privire la acest sector fecţiunilor. Iată de ce
cartofi, ceapă, mere ş.a. ©e acord cu această o* noastre. Autorul sau auto­ primul interlocutor abordat
Lipseau verdeţurile de o . pinic pe care o punem în rii Scrisorii din Teliuc de activitate de maximă a feffit inginerul Vasile
vreme, dar erau aşteptate Cenbrtdai din Hu­ h-or fi, poate, de acord cu însemnătate şi utilitate so­ Abu, şeful atelierului res­
să sosească în ziua aceea nedoara ai I.G.S.L.F., pa­ ele. Dacă e aşa Să vină cială : pectiv. Redarea discuţiei
(19 aprilie a.e.). Stăm de cu contraargumente, dar * Numărul abonaţilor
ttw candidat ia Tarii. ralei cu sugestia de a să-şi asume răspunderea telefonici clin judeţul Hu­ ce am avut-o cu domnia
M l vipiţuruor mpwte. vorbă ctt gestionarul uni­ acorda mal multă atenţie, nedoara se ridică Ia a- sa o lăsăm pentru unul
tăţii : asupra acestora, punîndu-şi din numerele viitoare ale
—■ S&nteţi Învinuit, dom­ sub aspectul aprovizionării dedesubt numele şi adre­ proâpe 44 000 • Lungimea ziarului (Va urmsă. -:-
totală a cablurilor subte­
MKOtAE GHEORGHIU nule Tlberiu Om®, că 'şi eaEtăţii servirii, unită­ sa. rane şî aeriene acoperă de
ţii din Teliuc.
vorbiţi necuviincios cu m m t b o n d o r
cumpărătorii. In scrisoare erâtt con­ TRAiAN BONDOR cinci ori distanţa pe ca­
lumul mare de steril re­
I » eooa Deva — ®ertej Deva, Troiţa şi Coranda — Poluoraa o grava fi nodortiq moştenire zultat din arderea cărbu­ sere şi exploatare, trebuie
să
se strigare curăţarea
— Sia. pola area se mani­ Certej, situaţie care ar nilor la LE. Deva — tuturor părţilor componen­
festă sab formă complexă reduce la jumătate cemU-. A P A — S.O .S.! ®T.E. Mintia ş{ uzinele te la staţiile de epurare
pria evacuarea unor ape tăţile de suspensii» rine de preparare a minereuri­ a ora*ului Deva, localităţii
s u ie «Knajere fi indus­ şi etlpEti evacuate In pre­ lor auro-argentlfere şi Ilia, U L Deva, Comple­
triale insuficient epurate, zent fe emisare. De ase­ tcîe legate de componenţa tnanţi îa procesul de Do­ xului avicol Şoimuş — Bă-
a apelor de mină neepu- menea, se Impune mări­ instalaţiei, care să asigure tare, în locul spumantului complexe, eupffese între tata: ale bazinelor da
50—90 la sută din resur­
nftt (l^ectează şl alţi fac- rea capacităţii staţiei de funcţionarea actualelor ba­ Borzeşti 1 (rezid insufi­ stocare a dejecţiilor la
teri Âe media ca acsml, epurare a oraşului Deva zine de fermentare a nă­ cient testat şi cu un grad sele intrate în proces, se IJ&. „Avicola* Mintia, se-
impune,
în acelaşi timp.
ţi vegetaţia} sau şi asigurarea onor instala­ molului. Pentru stocarea ridicat de poluare), care «
deranjasăente în ţii adecvate pentru epura­ gazului rezultat din pro­ dus la afectarea tuturor executarea lucrărilor de paralocurelor de produse
jiosaaea fcgosinţelor de rea apelor uzate de la cesul de fermentare ce puţurilor de apă din loca­ întreţinere la lazurile de petroliere Ia I.L, Deva.
aifeaţll ee implica Centrul de legume şi fruc­ urmează a fi folosit drept litatea Herepeiă, aîterînd sedimentare, curăţarea ba­ funcţionarea continuă a
smpfimentaf dt^tuîeli Ie- te lila şi localitatea Eia. combustibil, este necesară calitatea apei potabile. O zinelor de avarii, pentru a aeratoarelor şi a insfela-
gafe de asigurarea unei Despre felul în care a fost prevederea unui gazometru altă problemă deosebit de putea prelua zestrea con­ ţieî de neutralizare la
Spă <fe editate. 6u precă- înţeles acest important de­ (omis de proiectant în importantă este îmbunătă­ ductelor în caz de inci­ Ţcsătorîa dc mătase Deva.
oare această ultimă situa­ ziderat, vorbeşte de la prima etapă), respectiv ţirea procesului tehnolo­ dente, precum şi soluţii de recircularea în totalitate a
ţia a» regăseşte Ia tatre- sine faptul că obiectivele completarea instalaţiei cu gic Ia uriaele de prepara­ folosire a zgurei şi cenuşii apelor uzate folosite pen­
flrt udarea eîectrocentrale erau prevăzute a fi puse un Separator de grăsimi. re, prin. procese de pre- în industria materialelor tru transportul hidraulic al
Deva — S.T.E. Mintia. în funcţiune în anii 1985, Şi acum despre exploa­ concentrare şi concentrare, de construcţii, de recupe­ zgurii şi cenuşii lâ I.E.
ts aceete condiţii, o 1986 şi 1987, dar ele nu tarea instalaţiilor de epu­ care st ducă Ia creşterea rare a unor componente Deva — G.T.E Mintia.
grifei măsură absolut ne- sînt finalizate nici astăzi. rare. O primă măsură ce conţinutuM de metal recu­ utile din iazurile de sedi­
oesară o constituie aloca- Odată cu mărirea capa­ trebuie materializată încă perat şl ia scăderea volu­ mentare prin tehnologii ne4 CONSTANTIN TEODORAŞCU,
nea fondurilor pentru e- cităţii staţie* de epurare din faza procesului teh­ mului de sfgfii introdus de preparare. şef serviciu O.G.A Deva,
Mirarea apelor de mină a municipiului Deva, vor nologia este folosirea sub­ în fiotaţîe. La celelalte instalaţii, VALENTIN NEAGU
da ta exploatările miniere trebui rezolvate şi aspec- stanţelor iniţiale ca spu- Avîndu-îe In vedere vo­ prin lucrările de întreţi-