Page 4 - Cuvintul_Liber_1990_107
P. 4
Pag. 4 ' CUVTNTUL LIBER NR. 107
ŞCOALA HUNEDORE AN A
CUM PREGĂTIM ELEVII PENTRU BACALAUREAT?
Prof. Maria . Damşaz In-
Au trecut două săptămîni află în curs de finalizare, trucîf nici elevii la, care
c'asa de filologie-istorie se
din acest ultim trimestru al
deosebită Ia oHmpi tăriţoare în pregătirea ele care vor avea loc două predau eu nu pot participa
lucrările- de diplomă, după
anului şcolar, perioada ho-
sîmbăta la consultaţii,
le
Olimpiadele şcolare, erir . zpntanţii judeţului nostru . nr. 1, 4, 6 Petroşani, 4 vilor clasei a Xll-a pe care, săptămîni de practică, iar voi indica bibliografia su
lecţiile
în zilele de şîmbătă se va
la sfîrşitul ei, îi aşteaptă
plimentară pentru
terii de maximă exigenţă au obţinut 41 premii şi şi 5 Deva, S Vulcan. face pregătirea la materii
■de..verificare a pregătirii ■menţiuni. Dintre acestea Dincolo de frâmîntările examenul de bacalaureat. le de bacalaureat. Privim de-sinteză, temele pentru,
elevilor, a nivelului de cu â premii I, 1 premiu II, şi căutările pe care ' le-a Exigenţele sînt cunoscute. cu toată seriozitatea reca bacalaureat. Deşi în „arar,
sîmbăta e liberă, am con
Avînd; în vedere perioada
noştinţe acumulat şi ma 1 premiu III, 25 de; .men cunoscut în acest aii în- pitulările finale ale promo
turităţii de gîndire, au ţiuni şi 9 menţiuni spe yâţămintul hunedorfian, scurtă care îi mai despar vingerea cp elevii vor. lu
evidenţiat şi în acest an ciale. la fel ca şi învăţămîntul te pe tineri de acest mo ţiei primului bacalaureat cra cu toatăj seriozitatea.
susţinut înîr-o ţară liberă.
prezenţa deosebită a ti- ' Fără îndoială, contribu din întreaga ţară, după ment important, materia pe Acest lucru îl vom verifica
Prof.
Boboşa :
Viorica
. Berilor.' hunedoreni. Re ţia unităţilor, şcolare hu- Revoluţia din decembrie care o mai au de parcurs, Pînă la 5 mai, materia «le de, .altfel şi noi cu -Toată .
zultatele obţinute relie nedorene la obţinerea a- - prin care a fost înlăturată ce trebuie concentrată a- exigenţa. îi vom urmări, de
fează deopotrivă calita cestor rezultate- a ' fost dictatura ceauşistă, '■ re •vînd în vedere şi ziua de clasa a Xll-a la discipli asemenea, cum lucrează
analiză
şi
nele algebră
tea. procesului instructiv- diferită : unele s-au în marcabilă . este strădania sîmbătă liberă de. care be . materialul didactic, ‘fişele
educativ desfăşurat de ca scris chiar cu mai multe de pregătire' temeinică a neficiază elevii şi profeso matematică va fi terminată. de lectură, cum vor corec
Urmează o săpfămînă
de
dre didactice cu temei premii şi menţiuni, altele tinerilor care acum învă rii, ne-am adresat unor recapitulare a algebrei de ta caietele de compunere
nica pregătire profesio n-au obţinut deloc Există ţă spre a intra cu fruntea cadre didactice care pre ale elevilor mici la. care
nală şi vastă experienţă. şi Ta “ofa" actuală şcoli şi sus în viaţă, tenacitatea : dau'disciplinele de examen, clasa a Xl-a, iar după a- predau.
La etapa naţională a în cadre didactice care nu cu' care aceştia au reuşit profesorilor ditiginfi de la ceea în două săptămîni ' Prof. Silviu Gercea,: Ele
trecerilor pe discipline de cunosc bucuria nici mă intr-un timp scurt să lase Liceul pedagogic Deva, in vom rezolva probleme ase vii. din clasa a Xll-a filo
mănătoare celor care s-au
stituţie cu bogată tredifie
' în văţâmînt ■desfăşUrgte la car a trimiterii: unor re în urmă micile asperităţi ■ logie susţin în cadrul ba
Bi’ăiia- şi Tîrgovişie (Lim existente în unele • şcoli, şi frumoase rezultate la dat la examene anterioa calaureatului şi obiectul fi
ba română — clasele V— prezentanţi în etape su între ei şi cei care îi pre învăţătură pentru a vedea re de bacalaureat şi ad lozofie. , întîmpinăm greu
VIII şi respectiv IX—ATI), perioare ale întrecerii. In gătesc: apucmdu-se te ce se întreprinde în aces miterea în învăţămîntul su tăţi rn pregătire întfucît
Tg. jiu (limbi moderne),. acest an, s-au remarcat meinic de lucru.'Judeca te zile pentru o temeinică perior. nici la această oră Minis
Prof. Viorica Burtea: Por
,Sf. Gheorghe (limba ma pentru •rezultatele obţi ta. sănătoasă, a învins. pregătire a celor chemaţi nim d e' la faptul că nive terul Învăfămîntului nu a
să. susţină o o robă a ma
ghiară), Constanţa (isto nute liceele : pedagogic 'Viaţa , nu e uşoară. De întocmit culegerea de lec
rie), Galaţi (pedagogie), Deva- sanitar Hunedoara, aceea, e bine să o tra turităţii lor. lată ce ne-au lul de pregătire al elevilor ţii promisă privind teoria
mărturisit oamenii catedrei:
din clasele a Xll-a - indus
Ploieşti, Bucureşti ■ (mate matetnatieă-fizieă Petro cunoaşterii problemelor cul
îm
Prof. Ovidiu Vlad:
matică), Giurgiu, Cluj. şani, „Decebal" Deva, tăm eu seriozitate, dem preună cu elevii de la cla trie este unul mediii. De turii, umanismul. De altfel,,
nitate şi respect. Şi mai
aici exigenţe sporite îh pre
(fizică), Oradea (chimic), „Aurel Vlaicu" Orăştie, noi parcurgem programa
Tr.' Severin (biologie), „Avram lăncii" Brad, pre ales să dovedim perma sa de pedagogie, am în gătire pentru perioada ‘ ur şcolară fără a avea un
Vâstui (gCogâiafie), repre- cum' si' şcolile generale : nent că sîntem oameni 1 cheiat recapitularea mate mătoare. Acest tucro este
riei din treapta I. în luna moi dificil şi datorfă fap ghid a ceea ce trebuie să
mai, sîmbăta, pe bază de tului că materia actUa'ului facem, avînd în vedere, mu
REZULTATE OBŢINUTE LA ETAPA NAŢIONALĂ orar se va efectua, la ce an de învăţâmînt o fe-rhi- taţiile produse după Revo
A OLIMPIADELOR ŞCOLARE — 1990 rerea elevilor, în mod eşq-.. năm doar în a doua parte luţia din Decembrie în ţa
lonot recapitularea materiei a lunii mai. Modalitatea
ra noastră.
PREMIUL' 1 — Limba de matematică-fizică „De- la nr. 7 Deva (prof. din treapta a ll-a la lim de recapitulare c consti Sînt atpăcfe care eviden
română. — Cornelia Jula, cebai" Deva (prof. Viorel Maria Avrămică), Octavian ba ji literatura română, tuie lecţiile, de sinteză. In- ţiază preocupări 1 pentru
Şcoala 1 Petroşani, cls. â Şumălan), - Aurora laba- Ucrban, - cls. a IX-a, Li istorie, pedagogie. In pe trucîf elevii mei, majorita depăşirea unor greutăţi şi
u Vl-a ; Elena Vizitiu, cla cu, cls. a Xl-a, Liceul pe ceul „Decebai". Deva (prof. rioada 1-15 iunie se vor tea navetişti, nu doresc să o temeinică pregătire a ab-
sa a Xil-a, Liceul sanitar dagogic Deva (prof. Stela Elena Oncu), Cristina Pop, urmări temele penţru reca vină sîmbăta la consulta
Hunedoara (profesor Mihai Dreghici), Ilduş Creţu, cls. cls. a X-a, Liceul agroin pitularea finală. * ţii, acestea le vom desfă solvenfilor pentru exame
Petre); Istorie — Alexandru a Xll-a, Liceul pedagogic dustrial Haţeg (prof. Elena Prof. Caro! Şervah : La şura lunea. nul de' bacalaureat;
Sonoc, cls. a Xl-a, Liceul Deva (prof. Stela Dreghici), Leach), Ionel Ştefan, cls.
industrial nr. 2 Deva (prof. Monica Cozac, cls. a -Xll-a, a Xll-a, Liceul „Avram
Pompilia Burducea); Peda- Liceul industrial Călan lancu" Brad, (prof, Ioan
gogie-psihologie — Ecateri- . (prof. Rodica Bora); Mate Rîza), calificat in Iotul
na Gatîru, cls. a XlI-a, matică — Traian IVaieu,. olimpic. ■
Liceul pedagogic Deva cls. a IX-a, Liceul de ma- MENŢIUNI SPECIALE
(prof. Ioan Damşa); Mate tematică-fizică Petroşani — Pedagogie-psihologie —
matică — Monica Leba, (prof. Marian Vâjâitu), Oa Mioara Igna, cls. a Xll-a,
cls. a IX-a, Liceul de ma na Făinărea, cls. a VIII-a, Liceul . pedagogic Deva
tematică—fizică Petroşani Şc. gen. nr. 5 Vulcan (prof. (prof. Ioan Damşa); Limbi
(prof. Laura Nişulescu). Augu.'stin Devian) ; Limba m o d e r n e (limba fran
PREMIUL II — Pedago- română — Andrada Vel-. ceză) — Laura Tornea-
gie-psiliologie — Liliana eiov, cls. a VII-a, Şc, gen. nu, 1 cls. a Xll-a, Liceul
Pavel, cls. a X-a, Liceul nr. 5 Deva (prof. Diana pedagogic Deva (prof. Eca-
pedagogic Deva (prof. O- Velciov), Simona Cerche- terina Griin); Limba româ
vidiu Vlad). zan, cls. a VII-a, Şc. gen. nă — Daria Goran, cls. a
PREMIUL III — Istorie nr. 5 Deva (prof. Diana Vl-a, Şcoala nr. 6 Petro
— Lorcdana Gherman, cls. Velciov), Ovidiu Bedreag, şani (prof. Vasile Goran),
a Xll-a, Liceul pedagogic cis. a VIIl-a, Şc. nr. 5 De Georgeta Pamfiloiu, cls. a
Deva (prof. Veturia Xvan). va (prof. Diana Vel Xll-a, Liceul pedagogic De
MENŢIUNI — Pedagogie ciov, Dorina igreţ), A- va (prof. Ioan Damşa);
—psihologie — Simona lina Petric, cls. a XI-a, Li Limba maghiară — Rcka Şcoala generală nr. 4 Deva — o unitate cu bune rezultate în procesul instruc-
Bernard, cls. a IX-a, Li ceul agroindustrial Haţeg Bârra, cls. a IX-a, Liceul tiv-cducativ. -
ceul pedagogic Deva (prof. (prof Elena Bursescu) ; industrial nr. 4 Deva (prof.
Ovidiu Vlad); Biologie — ' Fizică — Sorin Miclea, Iuliana Kovacs); Biologie NECUNOŞTINŢĂ DE CAUZA SAU. . . ? ţiativa adunării de constitui
Angelica Cochigă, cls. a cls. a VII-a, Şcoala nr. 4 — Carmen Gheţa, cls. a re aparţine colectivului- do
Vlll-a, Şcoala nr. 4 Petro Deva (prof. Dorin Şitâru), VIII-a, Şcoala generală nr. Dacă ziarul „Cuvîntul liber" Dacă revoluţia a dat liber cadre didactice, cu precizarea
că Invitaţiile au fost făcute
sub
îşi desfăşoară activitatea
şani (prof. Ana Şerbari); Radu Comea, cls. a IX-a, 4 Petroşani (prof. Ana cele trei însemne cîştigate tatea cuvîntului, aceasta- în de directorul şcolii, împreună
seamnă în primul rînd drep
Daniela Muntean, cls. a Liceul „A. Vlaicu" Orăş Şerban); Istorie — Ciprian prin revoluţie, ne dă prilejul tul la adevăr, fără a-şi per cu secretara Maria Mihuţ, sa
Xl-a, Liceul de matematică- tie (prof. Ion Vaier), Alina Âlioncsc, cls. a VIII-a, să credem eă va promova a- mite cineva să aducă dena re le-a şi difuzat. Numirea
„concurenţilor" pe listele de
fizică „Decebal" Deva (prof. Gheorghief, cls. a VII-a, Şcoala generală nr. 1 Deva. dm'ârul, biimil simţ, onestita turări voite în rezolvarea u- vot au hotărlt-o cei care au
nel probleme,
care aparţine
Son ia Crăciunescu). Şcoala. nr. 4 Deva (prof. (prof. Ernest Draşoveanu), tea prin dreptul la opinie. de drept şl de fapt celor care, participat, fapt ce explică a-
neîntemeiate
Considerăm
şi
MENŢIUNI — Geografie Dorel Sitaru), Ladislau Florin Stretean, cls. a Xl-av. revoltătoare chiar afirmaţiile stăpîni ai unei experienţe în parlţia unul nume sau altul,
— Dan Borbely, cls. a Varga, cls. a VIII-a, Şcoala Liceul industrial „Avram la adresa - unor cadre didacti delungate, pot contribui cu liderii fiind selecţionaţi prin
vot secret, bacă s-au născut
propuneri realiste la ' îmbu
VlII-a, Şcoala nr. 1 Petro nr. 4 Deva (prof. Dorin Iancu“ Brad (prof.-Dorin ce ce aparţin colectivului di- nătăţirea propriei activităţi. ^nemulţumiri" din partea u-
dactic de la. Şcoala generală
şani (praf. Florentina Buia); Sitaru), Alice Schmieder. Crişan); Chimie’ —■ 0cta- Vaţa de Jos, aşa Cum au fost Nu se contestă propunerea nora, evident că aici şi-au â-
Ovidiu Simina, cls. a Vjll-a, cls. a VllI-n,‘ Şcoala nr. 1 exprimate în artîdolui „Noi şl hotârîrea cadrelor didacti dus contribuţia cei interesaţi
aşa cum s-a Intîmplat şl In
ce de a se constitui intr-un
Şcoala nr. 4 Deva (prof. Petroşani ~ (prof. Iulian.’) vian llerban, cls; a IX-a, la cine aderăm din 2 mar sindicat liber fără nici o altă - trecut, aceasta fiind o., modă
tie a.e., semnat de persona
Sabina Lazăr), Oana Bog Butulescu); Chimie — Oana Liceul „Decebai” Deva-, lul administrativ şi de între precizare, hotârîre ce a fost care explică, lipsa de răspun
dan, cls. a X-a, Liceul • Bărbii, cls. a VIII-a, Şcoa (prof. Elena Oncu). ţinere al şeolii. stabilită prin vot deschis. Ini- dere, curajul de4 a sta faţă în
faţă cu adevărul. Adevăratele
nemulţumiri sînt altele,,, ele
fiind cercetate de C.J.P.b .N..
Rezolvarea problemelor pedagogie; constituirea unor al cărui delegat a veiiîi, ş
cu care se confruntă şcoa Răspunzînd imperioasei nevoi de înnoire subfiliale în municipiile Pe audiat şl a plecat, cu preci
zarea ca totul să fie secret.
la în această* perioadă im troşani şi Hunedoara. Credem că cele cercetate tre
pune în primul rînd edu în perspectivă ne vom buiau aduse la cunoştinţă co
catorilor competenţă ţi pro educatorilor, învăţătorilor, niintul superior şi cele din ] Inspectoratul şcolar jude implica mai direct în reali lectivului de cadre didactice,
iar dacă nu se putea, măcar
fesionalism. Răspunzînd a- profesorilor de toate specia . învăţămîniul preuniversitar ţean — vicepreşedintă şi în zarea Programului amici de a sindicatului, să ştie ce-i fră-
cestei imperioase nevoi de lităţile şi directorilor: din clc. văţător Eliza Lascu, de la perfecţionare al Inspectora mîntă pe* unii. 4
■ înnoire, de cercetare, re învăţămîntul preuniversitar, Structurală organizatoric Liceul pedagogic — secre tului şcolar judeţean, vom Nu trebuie să uităm prover
cent a avut loc Conferinţa care doresc să desfăşoare o pe catedrele de psihologie tar. sprijini apariţia periodici a bul „după muncă cinstită,
plată cinstită", fapt ce ne du
pe ţară a Asociaţiei Peda activitate de cercetare in şi pedagogie din centrele Dintre acţiunile imediate unor buletine de informare ce să reflectăm Ia x> situaţie
gogilor din România. Con clusiv prin elaborarea unor universitare şi liceele peda pe care le avem în vedere ştiinţifică, vom colabora cu cu totul nepotrivită. Dacă la .
cepută — conform statutu lucrări nţelodico-ştiinţifice gogice din ţară, filiala Hu amintim: organizarea, cu Casa personalului didactic- Casa de copii şcolari Baia de
Criş, două femei îngrijesc Ţţ.
lui publicat în Revista de peittru obţinerea gradului 1 nedoara " s-a constituit în sprijinul Inspectoratului şi Sindicatul cadrelor didac dormitoare, opt săli de clasă,
Pedagogie nr. 2/1090 — ca în învăţămînt. Ea acordă prezcnţajdomnului lector dr. şcolar, în a doua şi a patra tice din învăţămîntul pre- la internatul şcolii noastre,
o asociaţie profesională, a- asistenţă de specialitate, do RomeofRoenaru, de la Uni sîmbătă din lunile mai şi universitar (sperăm să m- şase salariaţi se îngrijesc de'
sase Copii în
medie pe ZI.
politieă, ce-ţi propune să cumentare bibliografică şli- versitatea Timişoara, la Li ' iunie ă unor consultaţii pen jungem să fie unul singur Credein că era firească o altă
stimuleze cercetarea ştiinţi inţifico-meiodică, prioritate ceul pedagogic Deva şi este tru caidrele didactice (edu ■ şi puternic faţă de şase, întrebare la timpul potrivit !
fico—metodică aprofunda în publicare, atîl in Revisr coordonată direct de A.P.R. catoare, învăţători, profesori) şapte, cîte există în pre- Prof. MARIA BOLOŢ,
tă a diverselor domenii ale ta de Pedagogie, cil şi în Banat cu sediul la . Univer înscrişi la examenul de gra zenl). Şcoala generală
procesului educaţional, a publicaţiile proprii pe care- sitatea din Timişoara. P in dul II; sprijinirea prin con Vafa de iot
metodelor şi mijloacelor de Consiliul Naţional urmează conducerea aleasă, mal fac sultaţii şi bibliografie a ti Pr$f, OVIDIU VLAD, 1
sprijinire a învăţăturii efi să Je editeze, organizează partOf printre alţii, doam nerilor tţandidafi la con-
ciente de către elevi, aso- intilniri periodice între ca nele Melonia Motreseu, in cursul ‘tie admitere: -pentru pceşedihtele Filialei Pagină realizată %îe
r-Jntia ' rufe deschisă tuturor drele didactice din învuţu- spector de specialitate ■ ’ la n oile facultăţi de psihologie- A-P.R.' Hunedoara MINEI BODEA