Page 5 - Cuvintul_Liber_1990_107

- DUMtNrCĂ, 6 MAI 1990 Pag. 5

CONTRAPUNCT
Iniţiativa televiziunii de că, după ce a circulat pe
a prezenta foarte lungul ■ Isus l ? ecran videocasete, intr-o traduce­
metraj al lu i ZeffirelU pe re penibilă, reluarea com­
parcursul întregii Săptîiinîni petentă a film ului de. către
a Patimilor a fost bineve­ actor, înseamnă să recurgi' ■ lojilor; înălţarea. Plnă ţi televiziune e cit se poate
nită, deşi film ul a stîrnit şi să te limitezi fatalmente Predica de pe Munte, cheie de binevenită,' La ' noi, ge­
reacţii divergente, unii con- la posibilităţile pedestre şi de boltă a creştinismului, a neraţii întregi au fost frus­
siderîndu-l o capodoperă, uşor puerile ale personifi­ fost redusă la cîteva enun­ trate de orice rudiment de
alţii o blasfemie. Adevărul cării. De aceea; Isus din ţuri care şi-au pierdut aura cultură religioasă?. O r ,- in
cred că stă ţi de data asta Xa/.irct nici n-a putut de­ unui mesaj ■ de sorginte di­ ciuda neîmpHnirilor . , sale,
undeva la mijloc. O primă păşi condiţia unei foarte vină, Un film captivant de­ film ul lui ZeffirelU netezeş­
constatare, de princiţnu, ar bune, admirabile dacă vreţi; sigur prin profesioriismiţl te măcar sub aspect docu-
fi aceea că pentru a* face reconstituiri . istorice, dar său, cu mari actori şi me­ mentar călea - înspre această
din Isus un personaj' de nimic mai mult. O recon­ morabile interpretări, dar cultură, informînd şi stiniu-
film, uzînd de modalităţile1' stituire aproape exactă, în cu un Isus, Fiu al lui Dum­ lind interesul pentru Istoria
comercial verificate ale su­ litera Evangheliilor, mult nezeu, care ne apare —* în­ 'Biblică. Toată cultura uma­
perproducţiilor, trebuie să mai puţin insă în spiritul tre iudei şi romani — ca nistă,-literatura, muzica; ar-
ai, dincolo de profesionism, lor. Ceea ce lipseşte acestei un nonviolent şi tragic .di­ . tele plastice abundă in alu­
o ambiţie ţi un curaj care superproducţii este tocmai zident avant la lettre ţi nu, ‘ zii şi referiri biblice fără
frizează inconştienţa. Zeffi- dimensiunea Pare trebuia să -cum ziceam, ea O itnatten-- ■ de - înţelegerea cătora mesa-- ,
relli arc profesionismul, du­ rămînă definitorie pentru ţă cosmică. Acesta e şi mo-v iul' U>r rămîne abscons. Un
pă cum a avut ţi ambiţia un film despre Isus: fiorul tivul pentru care unii con­ film ca'acesta vine, aşadar,
şi curajul. Nu sînt sigur, în metafizic, dimensiunea trans­ sideră o asemenea între­ să umple un g'J de. mult
schimb, dacă a fost con­ cendentală. ZeffirelU eludea­ prindere drept o blasfemie. resimţit. Et nu reprezintă
ştient de imposibilitatea de ză sau tratează expeditiv N-aş merge atît de depar­ insă decît un mic pas care
a face din Dumnezeu un — oare din neputinţă ? — te, pentru modestul motiv se cere urmat de alţii,
personaj istoric. Căci Dum­ tot ceea ce ţiiîe de transcen­ că ZeffirelU nu depăşeşte mulţi, decişi, competenţi,
nezeu este o imanenţă cos­ denţă, marile miracole. Cina niciodată limitele bunului înspre împlinirea culturii-
mică, iar a-i. întrupa într-un cea de Taină, cutremurul simţ şi ale cuviinţei inţpuse spirituale a tinerelor gene- ’
om de rînd, chiar da­ din clipa morţii, Învierea, de un subiect atît de deli­ taţii. • "~
că acest om e un mare revenirea în mijlocul ,Apos- cat. Mai mult chiar: cred • RADU CIOBANU ;

Un reviriment mult aşteptat la teatrul devean! Intre zidurile impresionante ale cetăţii medievale din
Orăştie, se află cele două biserici deschise locuitorilor
de naţionalitate maghiară şl germană.
Există certitudini că revi- nanfare pentru., a nu m «i termina şi ucrările dg re- să danseze, să rostească re-
rimentul mult aşteptat pen- trăi cu teama că oamenii porafii capitale la sediul plici, să creeze compoziţii, Foto NICOLAE GHEORGHIU
teu Teatrul de estradă din noştri nu-şi vor putea lua nostru, atunci avînd posibi- In continuare, în luna mai.
Deva a sosit, spre satisfac- salariile sau că nu vom a- litatee să devenim o insti- vom monta un concert spec-
Jia colectivului artistic şi teh- vea cu ce monta un specta- tujie cu adevărat reprezen- tacol „Mofturi de ieri, mof-
nic, al conducerii institufiei col de revistă sau concert. tativă. Pînă aîutţei oferim furi de azi" (cabaret polr- Să cultivăm gustul pentru
şt, mai-tjles^a putilicului,- Am Avem,;-- -de . '-păşi- ’• '.spectacole la,cqi|ti de cultu- tic), o revistă de Mihai Ma-
solicitaf în acest sens un in- bilitafea să ne mărim colec- ră, conducerii ei mulfumin- ximilian şi Vasile Veselov- spectacolul folcloric! •
terviu domnului Gheorghe tivul artistic şi tehnic pentru du-i pentru sprijinul acordat, schi şi un spectacol muzical
David, director, apreciat* a ne desfăşura în bupe con- \ - Ce ne puteţi spune în pentru copii „Poveste cu cîn-
compozitor şi dirijor. dijiuni activitatea în cele trei privinţa repertoriului ? tec" de Alecu Popov:d. De curînd a luat fiinţă potrivit -statutului ei, să
- Noul Minister al .Cui- secţii: revistă, comedie mu- - A m pregătit spectacolul - Intenţionaţi să organi- Filiala judeţeană a Aso­ aprecieze, prin interme­
turii, instituit în urma Revo- zicală, spectacole muzicale' „Caut urgent... nevastă", de zaţi turnee şi peste hotare? ciaţiei Coregrafilor An­ diul comisiei de speciali­
lufiei din decembrie anul pentru copii. Virgil Stoenescu - o come- - Da, un turneu mai m «. samblurilor Folclorice din tate a consiliului asocia­
trecut, a creat, cu acordul - Am înţeles că se va die muzicală, gen aparte pe re în R.D. Germană, Repu- România. In fruntea a- ţiei, acordarea calităţii 'şi ’
guvernului român, nesperate schimba şi numele teatrului. care teatrul devean nu l-a blica Sovietică Moldoveneas- cestei filiale, avînd per­ clasei profesionale a
facilităţi; pentru instituţiile - Da, se va numi iTeafrul mai abordat pînă în momen- că. Franţa, R. F. Germania, sonalitate juridică, â fost membrilor săi
profesioniste de spectacol, de revistă şi comedie niuzi- tul de faţă, ce a generat o Cu trupă de bar vom merge ales maestrul coregraf — Vă rugăm -â deta­
redîndu-le cu adevărât dem- cală Deva, dobîndind astfel schimbare radicală în con- în Turcia. La vară - ca de Titus Burducea, unul din­ liaţi cîteva domenii con­
niţatea pe care o merită. Este o ţinută cO totul specifica.' cepfia noastră artistică, a- obicei, pe litoralul romă* tre vicepreşedinţii Aso­ crete ale activităţii aso­
vorba de, reducerea degra- Speram , că în cproximaţiv vîhd nevoie de petori com- nesc. ' ciaţiei Naţionale a Core­ ciaţiei.
dantului procent de autofi- un an şi jumătate se vor pleţi care să ştie să cînte, MINEL BODEA grafilor. .Este o recunoaş­ — Vom jpiilin! activi­
tere a meritelor! sale de tatea grupurilor de dans,
.specialist şi animator al ansamblurilor folclorice
Tn premieră la Teatrul de estrada Deva — specta colul „Caut urgent... nevasta" promovăi-ii folclorului hu- şi secţiilor de specialita­
O juilmă premiera după — cea care o vor aprecia Povestea scenică este cam şi momente mai puţin izbu- nedorean. te ale învăţămînt'iiiiv co­
Kevoluţie la Teatrul de es- atît spectatorii cit şi spe- expediată, sînt rare momen- tite. Antoaneta Mardar cre- — Pe cine reuneşte a-
tradă Deva. tln spectacol cu cialiştii. tele care emoţionează. Expe- dem că mai tre de învăţat sociaţia pe care o condu­ regrafic: vom contribui
totul inedit — „Caut urgent... Comedia muzicală „Cant riment, experiment, dar să unele lucruri, la ■ ridicarea pregătirii
nevastă", comedie muzicală urgent... nevastă" este un reuşească... Fără îndoială, regiei nu ceţi, domnule Burducea ? profesionale a membri­
de Virgil Stoenescu, care spectacol promiţător. Scena- Sigur, fiecare dintre in- i-a fost uşor să gîndeaseâ — Cuprinde coregrafi, lor noştri printr-o inten­
a solicitat realmente colee- riul povestirii este simplu. terpreţi are şi momente bu- un astfel de -speetacol avînd profesori, dansatori-core-
tivul artistic. A fost nece- Ca să primească Jrept ca- ne. Ne-a plăcut George Ca- in vedore în primul rînd po- grafi, stagiari care acti­ să activitate de documen­
sar ca actorii să lucreze dou de nuntă o maşină de san (administratorul Epaihi- slbilităţile interpreţilor. Cre- tare şi perfecţionare prin
mult, cu migală sub ochiul la sora sa, proieetantul-com- nonda Garapalideh Ileana dem că spectacolul se va „a- vează -în judeţ în dome­
atent al regizorului Eugen pozltor -Dan Pătraşcu, veş- Zanche, (Agripina •— soţia şeza" cu timpul, va • căpăta niul valorificării- folclo* cirrsurvconferinţe.' schim­
Aron, să-şi şlefuiască jocul nîc fără bani,' înscenează e şefului de gară-de la Să- nerv, personajele vor deveni - ruiui - '■eprejjrafic roma- buri reciproce de expe­
— dicţia, mişcarea scenică, căsătorie. Peripeţiile abundă Uştioara, în afara unor mo- mal fireşti, rienţă. simpozioane stu­
gesturile, mimica. Şi In con- mai ales legat de „aleasa* mente de teatralism exage- Muzica compozitorului nesă'şi aF naţionalităţilor
stinuaşe actgril teatrului vor . pentru... căsătorie. Şi cuib rat şi a şezutului pe foto- Gheorghe David este fru- corildăultoare, şt Care îşF' diouri. tabere de creaţie.
' trebui să înveţe mult, altfel se spune,4 foamea vine mîn- liu picior peste picior). Ba- -moaşă, dar unele piese Ie propune, cultivarea gus- > Un aspect exti^m de im­
o parte dintre ei se vor e- cînd, protagonistuleare nici lerina Carmen Petrea are " aştepfam mai ritîniee. * In <- portant ai» munci 1 îl .iC b n -
limina singuri. . Vor trebui i măcar nu se gîndea la în- momente de proză emoţîo- strm sâTegâturăsu aceasta " tolili; publicului pentru r
să înveţe^ ;mal ale» să vor- ceput la aşa ceva, ajunge să nante. Plin de promisiuni este şi mişcarea scenică gîn- spectacolul folcloric, pen-- stituie alcătui rea unei
beaseâ, întocmai ca şi ge- s e ,căsătorească şi chiar să este Florin Mirea, proaspăt ditâ de maestrul --coregraf . trtr dansul popular „ ca bănci de informaţii pro­
neraţia de actori care au încerce un sentiment mal venit în teatru. Nicodin Un- Tică Hanea. -U i M r ISbirtt- • ■ mod de educaţie în afara'4 prii' prin mijloace audio­
trăit „drama* trecerii ■ de - la .aparte pentru-o tinârâ stu- . gureanu (Dan Pătraşcu) a tă se dovedeşte scenografia, ■<
filmul mut -la cel vorbit. Nu dentă orfană, care din cînd avut şt momente foarte bu- semnată de pictorul foan spectaerfului propriu-zis. vizuale, notaţii de dan­
le va fi uşor I Calitatea în cînd face curăţenie în ne — mişcare neprevăzută, Hozeşan, • decorul - fiind Asoeiaţia este în măsură. suri.
spectacolului e una singură casa... compozitorului aiurit. plină de nerv şi umor dar. extrem de funcţional.-
Recenta antologie de In prefaţa sa, Ioan Ale­ basmelor, a baladelor şi ta la români, selectate
oraţii apărută sub gene­ xandru '.afirmă cu de­ Nunta la români a legendelor, eu ironia şi după cele mai pertinente
ricul Nunta la români, plin temei, că: „Nunta umorul strigăturilor şi al şi consacrate ■culegeri'fol-
îngrijită de Ion - Moanţă este socotită din vechime snoavelor, precum şi- 'cu' - d o ric e (V ,' AlecsandrE M.
şi însoţită de prefaţa o .taină ca şi naşterea şi viaţa individuală şi a spe­ ; tuturor celor ce-au asis­ gravitatea şi înţelepciu­ Eminescu. M Pompffiu,
semnata de Ion Alexan­ moartea: spre deosebire ciei umane, nunta este tat această înflorire a mi­ nea proverbelor — toa­ Gh. Cardaş, S. F! Marian,
dru, prilejuieşte cititoru­ de acestea, însă, omul -socotită, în aceeaşi prefa­ relui şi miresei, e fi­ te revărsate cu generozi­ G. Dem. Ţeodoresea, I.
lui pe de o parte-bucu­ participă la mintă con­ ţă, drept: „...ceasul seîn- resc ca în desfăşurarea tate în oralitatea colăca- Pop-Retegariiil; î A. Can-
ria reîntîlnirii cu îneîn- ştient în ceasul de floare teierii în univers al făp­ , ritualului nunţii şi îndeo­ rilor, a vătăşeilor, a pă- drea, Em. tlomişei ş.a.)
tătoarele texte închinate al vieţuirii sale". turii umane". E într-ade- sebi a oraţiilor să-fuzio­ lăscaşilor,- a acestor în­ cuprind întreaga ierularc
protagoniştilor acestui ri­ Poate că tocmai dato­ văr „ceasul" în care se neze faptezia colectivă, zestraţi ; rapsozi ce au a ceremonialului nunţii :
tual existenţial absolut, rită acestui fapt pregăti" : sărbătoreşte cu cea mai magia populară, întreaga păstrat şi transmis peste de'la ‘„Oraţia .1» pfeţire",
iar pe de altă parte oferă rea şi desfăşurarea nunţii mare strălucire posibilă capacitate de creaţie ar­ timp farmecul! neasemuit la „Cliemareâ ia nuntă",
şansa meditaţiei asupra sînt învăluite într-o ului­ ritualul-simbol al conti­ tistică spontană a po­ al „cu vîntului" rostit la „Oraţia ta logodnă?» „Ne-
vechimii şi semnificaţiei toare şi: fascinantă varie­ nuităţii existenţei 'umane porului. nunţi : „Cuci' Dumnezeu vesteasca". ote.. pînă la
fiecărui gest, amănunt, tate de ritualuri coborî- sub constelaţia bolţii de Acest ansamblu de cir­ aşa a voit/^ De cînd lu­ ..Cîntecul miresei" „După
cuvînt sad expresie din toare, pq?câ, din fantasti­ sus. cumstanţe unice stă la mea a croitII Şi-a lăsat ca cununie", „închinatul po­
în vecie// Omul să aibă
bogata orchestraţie a cere- ca IQfiie a mitologiei. Da­ ; Desfăşurată în plină în­ baza creaţiei oraţiilor de soţie". mului" sa
mohialului-Kffi(îl -la r<£ torită semnificaţiei şi iuir florire umană,. înconjura- nuntii,' în care se îmbină 1 Prof. DUMITRU SUSAN
mâni. : portanţei sale capitale în ; tă de bucuria şi fericirea fabulaţia strălucitoare a Te x Vele‘ voi urnii ltţi' Nun­