Page 6 - Cuvintul_Liber_1990_107
P. 6
Pag. 6 ruVTNTUL LIBER NR. 107 • SÎMBĂTĂ, 5 MAI — DUMINICĂ, (, MAI 199P
C A L E I D O S C O P ani Cafeaua avea un rol pro- de cafea s-au formulat două de cafea pe zi, consuma- |
tral, Referitor’ la . consumul
Dacă în urmă Cu 25—30 de
torul va avea,
mai tîrziu. .
foeufar, fffad un obîcet de întrebări : î. cafeaua este an de snferiti Astfel, conţfnutid |
rafinament pe la » casele aliment sau ttrt nietiio.a- de adStenaiină î » sînge se |
.mari, ori apteape nu eristâr meat ? ; 2, cafeaua este un ridică cu circa le la sută, .
. individ să na <‘.onstune acest drog tolerat san aetesiv T
REFLECŢIA ZILEL.. mm mm mm m m m » m m m » drog. Dacă fa teefaţt se SpetlialiştH susţin urmâtoa presiunea sîngelul se ridică I
,10 m a cofoană »
eu cine»
m Codul braelor maniere .gusta* ' o cafelaţă dintr-o» rei» : cafeaua na este ua Hg, creşte indicele de ca- *
I. Impune iutii de toMe O Ceşcuţa de 2—î ori inaî aliment, deoarece nu aduce lestrrof în sînge, se per- I
“ privire a omului in el mare ea un degetar, azi se forţe suplimentare, ea con turbă metabolismul grăsimi- J
„bea" cHntr-o ,,cană“ unde
fatnsuşi, in relaţiile cu cei- sumă rezervele din depozi- . lor prin creştersi acizilor .
POST TENEBRAS SPEROLUCEM m tatp, ea a etediai te «»• sînt 100—150 ml cafea. Se grasă liberi, creşte rit mu! |
bea cafea Ia o ţigară „fainS*
î de mm ţmffi vitatea (chipurile de alun chiar a ulcerului gastric sao |
I le
circumstanţele
vieţii
tnhmerîc sper I * modeme. Un om manie- iă un pahar de coniac, şe cardiac, la obezi provoacă v
hiperglicemia, se produc in -I
bea dimineaţa acasă ţi facă
te
w rsjr esre un « t e
C e r v o n fe s | suflet, un om cult, este dimineaţa la ioeul de mun somnii prelnngîte, ge pro- f
duce insaiarea gastritelor şi »
că înainte de a începe acti
| autul mileniului trei.
dotidcnal. se produc tulbu- l
...—
• — ...........
gare dte organism a fazei
rări aîe tranzitului intestinal, V
stala cea simpaticotfopă), se
Şî ALTE REFLECT * vagotrope parttro a se te- încep trenjurSturiie de mliBi |
fi.'
ete . Cercetătorii
bea înainte de examen,
consideră J
în
excursie. Iar babele o fo
cafea
persoanele
bolnave |
losesc Ia „ghicitul fa cafeă*. eă nu au vtsîe să consume J
de litiază renala, nefropatfl |
• Viaţa se «^retengito • c m i a t este o » dra ■ * ...... - - ■- ^ '...........■ Faptul de a na petiea rezis cronice, gasfrite hiperaCide ş
tă tentaţiei, moffvaţă indi
gostea. k hrăneşte din • I un M btat crescut este ferent «am, reprezintă o şi ulcer peptie, colite ulce~. J
speranţă. - !t a rriimrf (ShI a i, |MB«ru.: dE^tendertfă peihică şl fizică roase.’ boli nervoase şi .-de’ l
• e- viaţă b 5* • cure isfeae este de aur. faţă (fa ctrogtd dfa cafea hipertiroidism. De aseme- *
ttssir copiii nu - au voie să |
ftn iiţl. fi Apa , â sapnir fa smaitei numit eafeină-'(sau eofeinăi- consume cafea. Consumul f
Gi»e«muf rsmreâe
cafiffc
a ou ol>iţmiiil(a uf înrăirii Mr,
H . S t e ţ • Len ea are treăainţă' • falite ««rate ţl «Slcate, 0ff9 eeţti pe zi> duce, «a (le cafea şi doza se reoo- »
fa.ş£pfantoto: îinpi rinif de speranţă ca «fe temi- Xtetetmt lustruiţi. fatesn- timpul. Ia cafeism (intoxica mandâ de către medic doar *
• orie rit au aste rit mi o-
Stea* fericirii. ' fi- bHgaţla să fie mereu t*u- ţia cu e tU W f. Cafeaua, cu fa cazuri <fe excepţie, <^nă *
cefe peste 363 de substanţe
Jf.ftwrttert utnonse. Ele au fosfştră- aromatice, îndrăgită fa, ori e. necesar tm ' .. snpraeforf *
Cercetările dinţi
momeştan.
faJKb(f*nea taste mim de * OnpS fieeare noapte î mt« gfmtotet ftuumsepl. ce împrejurare., ne este o tul Organismului ; Cafeaua ultimul timp au demon strat »
nu este nici medicament, de
»,**era . . «rmrază zorite naiste- • faeeb eoafaţt-v& «ies, ţtwn- „prietenă* care ne trage oarece ..«împinge* mat inco- că persoanele care au băut a
• V«ş|t-vi
părut păstrînd
subtil pe sfoară, trişîndu-ne,
. Va«veawtE»es » A A i i fiecare Moarte pcttfoaera preferat*, tMri- deoarece nu-i putem rezista .. io dbMMfa»- erefadu-ae sen- cafea, după ce au ingeraf |
\ * Speranţa . « a a t f i n 9 Înviere ' riilţl-**, tenul şt tettette. tentaţiei. O ceaşcă de cafea zaţia de enafort i cafeaua Iiăuturi aîeooHce, au avut »
T fale» cel mai
aste amă-
ntţlînMii tor 4 » * 1 Cteeadi ‘ * aoiu au . trebuie să tră- (îăeutâ din 7 g de cafea naturală' (1,5—3 ta sută ca» aicoolemfa eu 17 Ia sută mai I
mare efeeft tsei care.. In si- I
i r i # * c « L Adete n a nuri simplă ur- pudră ţl fiartă Ia 80—85 feinăl nu este un drog to- tuaţii stattfakt'e. nu consuma- '
grade C şi nu ia ISO grade
fiaâră SSafranc Cuta* A M A CŞtBINU ‘di conţfae B9—12e mg de eafeină, teraf cf anui agresiv ; ca seră cafea. Abandonarea I
Celsius ta 50—80 Bă ap;»!,
Celor tret droguri, alcoolul, «
iS&tS **SS uwo* azr-noapte că eai-ai dat confort, de stimulator asu conţine 10—15 mg cafeina) educaţie. . »
ia
feaua tfecafenfrată 100
tutunul şi cafeaua Înseamnă J
eastitate sfaticiefaă pe tifap
sută (dar care totuşi
mai
autoCDMtroi, forţă psihica şi |
de 24 de ere. pentru a ne
(iluzoriei
de
da senzaţia
— 'fjswt Jobtt. ta faci
este ţrn drog tolerat. Atunci
— Unciiiulei am visat
ION D. MĂNOIU |
ifPtow' «tea». ea «aftoT
pra sistemului nervos cen
drtd se consumă 2—3 ceşti
englezesc
avat * â k e .
l fiBtt d* l&c,
'iWncvST iLliato liui « I I
m & tjk 'cafa'.ifA:.,
— Bine.
Pentru că
* - ---m 'te V
JifcA. ^Sââr-» .V. »
« — InjK^OlSgPI'cn^îteea
Coiese de
^SSSSSi * * ” *** T*te; . , - # # # acceptat ai fa d « lu M e f i las. M U B P H O L O G IA
prea
flVÂ DHEAMU
*****
' - - * mică.
■' ■■■■ DtiNtiai *■ ■ --.■■■"O ■ ' - .. Filozofia lui Marphy:
T* Nffoate, dacă ai — N »M i i » scana
« f » i e de temi, scrie-roî. ce tace. BUt Ci feanS, Zîmbeşte ! Mîine va fi
Nepotul: n-avea ntdacara, na a mai rău decît azi.
— DeSignr, anihiule, 'avut m a iori, nici a-
iată scrisoarea.- laltăieri— Constanta Isi Murpfty :
* — De unde ştii ? Ţi-a Defectarea unui obiect
Scoţianul ţ i soţia în cerat tm îm prum ut ? este efitoct proporţtenaîă
fiatn M rî vitrine. « Na» e» i-att cerat cu vaîoarea sa.
‘ .JÎ8 1- Spune-mi, «fe*agţ|I lui. i
met», ctree rochie ,Ri ' Varianta cuantificată a
place iS a l JeâXi’t ‘ ' — Ştii ■ că i a r n a fagii toi ML I
M i Cea pe care o este mai uşor să faci Toate . se Strică deodată.
porţi tu acuma, draga cură (fe slăbire ?
mea. — De e *î Comentariut Iui Hitl a-
- * r
—- Pentru că zilele supra legii lui IVI.:
— Jean mi-a oferit . sînt m ai scttrte !
^WVfaWWWW« WViWWMVWyWWVVWWWWWWWWVW«V? I., Dacă poţi pierde mult
prin defectarea unui o-
MEDITAŢII ASUPRA CULTURII biect, fii atent.
premise axiotogicc al» Inainta^far: 2. Dacă nu poţi pierde
1., Depăşeşte orice impediment ce simţi că nimic prin schimbare, să
înstrăinează de spirituaiit^te I: (PlaîooX nu faci nimic.
% Recunoaşte o existenţă obiectivă şi autoritară
/ fagilor ce,- asigură ordinda socială î (Soorate). 3. Dacă poţi câştiga mult
3- Respectă cu supunere normele rnoraie ale vie-
ţî» sociaie. in aceeaşi măsură în care răcadoşti şi te prin schimbare, să nu fâei
c Mţat» legilor |ţg%Uce ală statulfti I (fcaa^. nimic.
!'« •*-. AteepBI-'găţîoBal lunea c<Şa&&(ă « naturalu-
: tei ti a spirituaiuhii, fără a pîerde#«-Vfa&re găci spi- 4. Daeă-i indiferent, a-
i ritualul trebuie, ■ totdeauna, să primeze i (Cicero, tunel e indiferent
• Toyftfoee şl toţi -înţelepfS lumii); Dacă-L tot una, atunci
w concluzie: Cojnpbrfă-te astfeî, îneît modul tău e tot una.
I £e viaţă să concorde lumii vaforifcf şl fiecare faptă
: * ta să fie expresia uheî Vafori antoftfics*. Traduse de
VfCTOg ISAC
GHEOHGH& G»UN
MAT fit 3 MUTA»
tasul» Sumatet* pncfanezial — Creafoţni me me f } 4) A ttbaeri B» plia -> A fatreţaţe Centrola] oozltiel: ■ *
H O RI PE PORTATIV
atmosfera ţ 5) Pili de rts — Ira®rr«nâ cu » .
r2T 5 6 s ■ «Bote albă* (Artatot âte—îwfa î 1) Din orea-
„înflorea tu tecul"
lodiei de muzică ufoagă
Otiosec a scris {fam at operetei „Florâreasa»,
(Ştefan); 4) Pefafa de petunic f — Compozitor
R «2 ,
T d t,
C # 2
Afa s
2\
ORIZONTAL: 1) CompozŞor romăn (fIMP—
Negru i R a l, C b i p i t t
fa LacaUtate fa
cotaet — faeăiţat fa «asă ;
re verde» —• UBfapea fatemaţionafă ă trans
1925), autorul lucrării slmfontoe cu titlul „Intre itsuft (Mirc»a), câreia Si aparţine Bond f l o a mnzfca fiind semaMft de ionel Brătlanu (Ni- S O L U Ţ IA i»R O »L E M E I D IN NR. 1041
India — Qreatoral metodici de muzică uşoară
fiert» (deorge); 2) Pe vegsiprile acestui poet porturilor rutiere (riglă! ţ 5) Cărăuşit munţilor 1. R a4 — a 5 ! B orice
•** Are multe cunoştinţei, fii Din creaţia aces
(fete): Neiu I. tenescu a compus piesa corală tui compozitor (1849—19281, amintim Operă co tia acestui eompozitor (Cnstică), _ amintim .1 N b l -* f ţ orice
4
**
•Şloare tîfzie» — Povîmiş; 3) Grup etnic din Eâiţlfl prescurtată t; T) Legi date fără cap I ţ- 8) „Eficacitate biologică reiaUvâ» tabr. Bted.) 3. D 08 — 05 sau f 8 mal i n
mică ■ „insula florilor» (Maurtcta Cteren)
eoruf „Floare de oţt*» — Departe da a « a t »
h □
5
de pasăre — TBb g«Tfţ fa fWV
-»
Prinse la cleşte t — •■F1«V de—*» pţeţa
«rttfaFtofaso.) n»
Pe vemgddle» tăie» _ Savd
elreşU» t 19) A compus liedul «Blorl, frumoase n^n
£. □a mfilâ de Gheorghe Carp; 8) Mte. a Cţfaridri'şgria
Horceăg a compus piesa vocali «An IMfarit
florilor — Sprijinitoarele firelor de trandafiri
--- ,
r
lL
— Cireşi înfloriţi
(pop) ; S) Adus de spate I
r
-
fiori» (Tttdor, 1993—1982)
Mifcaate lo t * *
r
pe jumătate ! — Deosebii de Isteţ s HI) £3>mpo-
* * *
noastră
ineCania i l l j
tte intitulat „ l i grădină» — Eroare inţnţrfentă ţţ
- A uterul pleete vecaie
(NEcoiae,
11) „Sab cireştd ţton tfe ftaiire* se fatftulează
tntitnlate „CWzanteme" (Sabin, 1894—19*4). .
r
Nicolae
versurile acestui stthuitor. . ‘ţto care
r □ 1
fMeţtaBBz : ATIE, IRU, ATKA.
Popescu a compus piesă Corteă cu aetiaşl nu»
!
mc (O- VasilesCu) — «Floare—", cor de Nicolae
m B ■ □ r zitor clujean (Cerne!), creatorul liedului, temate titlul tulei piese corale a Mefato Votefanadof i Mţ
VASILE MOLODFf
i.ungu (pl.).
r «! • .
¥1 poran, autoruî partiturii corale Igflorlt d e z l e g a r e a c a r e u l u i a p A r u t m
VERTICAL t î) Coinpeaiwr român contem
rj 1 1. ./ o păpădie" (Vasile); 2) A scris (impfeaSă «d in zLiBUL m . m P W M F J
jrj ■ ■ i__ — Pe versurile sale (Dimitrie, 1880—1953), 1) CANTACUZINOi 2) 1ŢAW -* AMAWIA1
versurile
vocai-rinlfonia#
V. Bârna)
suitei
„Floare albă“ de Nicolae Beloiu
3 î— i Alexandru Ffeehtemmaeher a aompus liedul 3) UHU — EVIT — ASN) fa BAC3TA — ÎLKJ | ~ + M ®
5) ON — PELIN — PE I 8) TAREA n» #EBEAl
«1
„Lăcrămioarele"; 3) Diminutiv feminin de la
__
1 i
7) ASIN
®A — IA t 4) M S — CUCU — *4®l~
mm 1 □
Camelia
— Regretat compozitor
bănăţean
•' -j
_
(1935—1989). autorul piesei corale „De-ar fi do
mmMWtete
«1t tPPAM
rul ca şi-o floare" (Sava) — Petale de alata- 9) AUTORI — MAUR ; 10) S - ERI - CA® —