Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_109
P. 3
9 MAI 1990 PAC*. 3
9 M A I
T R I B U N A
La 9 Mai, poporul nos-
trtt' sărbătoreşte două e- capăt dependenţei .politice ridicat cu hotărîre împotri
faţă de puterile st iăIne, a
va faşeismului, a pauticii
I w nteente de importanţă deschis o nouă epocă în_ agresive,- de forţă şi dictat
istorică, hotărâtoare în istoria milenară a poporu- a Germaniei bitleriste şi
dezvoltarea sa pe calea ^ „ Iul nostru, afirmînd cu . pu a agenturii acesteia în ţara
CUVINTULUI LIBER" ilibertăţii, independenţei şi tere hotărârea sa de a trăi noastră —' Garda de fier.
progresului. Acum 113 ani, liber, stăpin în ţara sa, pe Mdbillzîndu-şi toate for
I la 9 Mai 1877, a fost pro destinele sate. ţele sale umane şl mate
clamată independenţa de în perioadă care a urmat riale, începjnd de la ^ Au
VREA SA t SE FACĂ DREPTATE • Marin Trăseulescu, Orăştic. După | stat a României, iar In ur- după cucerirea independen gust 1944, poporul român
cîte am fost informaţi de la factorii* mă cu 45 de'ani, popoare- ţe», pe fundatul creşterii g-a alăturat coaliţiei Anti
Doamna Saveta Clep, ţărancă din Os competcnţi de la Primăria Judeţului, I te lumii întregi salutau forţelor de producţie şi hitleriste. Peste o jumăta
trov, s-a prezentat cu o scrisoare la re Decretul nr. 224/1931 a fost abrogat, in î măreaţa victorie din 1945 consolidării relaţiilor capi te de milion de ostaşi ro
dacţie prin câre cere să i se facă drep locul lui funcţionează: decretul 221/1960 1 asupra fascismului, victorie taliste s-a dezvoltat socie mâni au luptat pentru eli
tate |ri legătură c« atribuirea lotului în şr T£C,M. 790/1960. Dar hotărtriîe care *■ ia care poporul nostru a tatea romârfeâSeă. Fireasca berarea nordului ţârii co
folosinţă îndelungată. Cu mult bun sjiwţ s-au aplicat pe baza Decretului 224 ră- j 'fast participant activ. Cele dezvoltare social-eeonomi- tropit de hortişti, a Un
şi durere in suflet ne-a spus că este ne mîn valabile. I cwuăr că a României impunea, ca gariei Cehoslovaciei şl a
| două evenimente. cruciale,
mulţumită de, faptul că nimeni de la • Ioan losif, Deva. Desigur, jocul de î scumpe naţiunii române, o cerinţă obiectivă, înche unei părţi din Austria.
comună şi Judeţ nu vrea să o înţeleagă noroc care se practică în piaţa Devei şi, | ăd deschis perspectivele ierea procesului de făuri Peste 170 090 de jertfe u-
şi să o ajute, considerind că, prin abuz după eîte .an* fost informaţi şl în alte " pentru dezvoltarea liberă re « statului naţional uni mane, cheltuieli materiale
de putere, vecinul său, preşedintele co pieţe din . oraşele judeţului („Uite popa, I îi independentă a patriei, tar, a cărui realizare în eu mult peste un miliard
misiei de revizie al cooperativei agrico nu e popa”, „Alba-neagra” sau cum i se * pentru afirmarea demnă a 1918» a determinat intrarea de doiârj (la cursul dio
le din localitate, Ghedeon Mihuţoni, j-a mai 2ieej nu este legal. Credem că orga- I poporului nostru în tîndu- ţării intr-o nouă etapă a 1938), privaţiuni şi suferin
luat o parte din lotul la care avea drep- neîe de ordin** iu> sjs intervină p- - rite- popoarelor lumii. dezvoltării sade social-eco- ţe de -tot felul au dat ex
cucerirea mdepei;
vrei? e‘ ţ. nergio împotriva organizatorilor lu i Bar » Cucerirea independentei nomiee şi politice, în con presie ataşamentului popo
m d e m ,<e&ipoateth 0 Om enii („fraierii”, cum îl numiţi » de stat a României nu a tinuare au fast necesare rului român faţă de cauza
saluţionată pe plan local, prin- bună în- dumneavoastră) n-ar trebui să-şi in- I fost rezultata! unor im- decenii de susţinere a noi libertăţii popoarelor, hotă-
tatmnată ®e nlan local, onn-buna m-
in- |
**«
n-ar trtruMi
———
sa-şi
s ţelegere şi toleranţă din partea celor in vestească banii într-ua joc; care miroa I «rari. conîu^c^ur^ e» un eforturi, au trebuit depăşi rîrii sale de a contribui la
cauză. te numeroase obstacole,
se (te la o poştă a înşelătorie. Probabil J -.afară, ci înfrîngere'a fascismului.
că tbţţ acei care-şi permit să piardă mii | • $■••• eoftStituii- roam firesc al pentru ca poporul român Astăzi, după Revoluţia
de lei uşor, tot aşa i-au cîştîiat. * la telor « e eliberare soeia- să-şi poată cuceri cu ade din Decembrie 1989) după
CTTEVA ÎNTREBĂRI LA ADRESA vărat libertatea, să-şi poa doborârea erîncenei dicta
COMERŢULUI DIN SATUL PLAI nutmM nmtttsăMihaî ^ I S e î n d ^ S ’ d e ^ p o x S tă ridica patria pe trepte turi comunisto-ceauşiste,
W " rezolvam problemele n- româR> j t care cul. le _de- prosperitate la care poporul român este dornic
Mă întreb dacă magazinul din minat cu?. ma.t-a victorie o îndreptăţeau zbuciumata să se alăture, marelui con
satul Plai, comuna Blăjeni (ges p m ? p l c r fu * l ' K " " ? 1- * obţinută in 1877 pe cîmpul sa istorie, lupta sa îndelun cert al popoarelor europe
„
P.N.L., P.N.Ţ.-Cid., P.S.D., Liga Dreptu- *
Dtă ,
tionar ăazăr Viorisa),: a intrat in iilor Omu|uh Ministerul Muncii, ziarele j riului ItoL am Rezultat gat# pentru libertate şi in ne, iupiînd pentru conti
proprietate parfiedlafă. în acest ' „Romunia libera ş.a.m.d., , al eroicelor lupte, al-voln- dependenţă. nua sa indeixmdonţă. ho*
magazia se vinde marfă condiţio In perioada premergătoa tă»-ît să păşească cu drep
nat, se vorbeşte urît cu cumpărăto v-au spm Că nu aveţi oreptate, că pre- I ţ«| ferme de libertate a re declanşării celui de-al turi egale alături de aces-
rii, se menţin vechile practici din t.nţule pe care le a\eţi sînt nefireşti. , poporului nostru, cîştigarea doilea război mondial, for
reţinu i de dictatură ceauşistă. • Gheorghe Pavel, Brad. Nu putem I independenţei de stat a pus ţele progresiste lucide s-au Prof. IO N FtAJILA
Pentru a ne cumpăra alimentele noi chema în faţa instanţei pe eetăţea- J jz z * * * * * • • • • • mme
stradă. Acest t " "
nul care v-a molestat în
raţionalizate trebuie să plecăm cu -lucru îl puteţi face numai dumnea- *
merinde „în steaiţă” pentru că du- BUCURIE DE SCURTA cînd te gîitdeşli că avea
voastră, mai ales că, precizaţi în seri- J
reazâ ore în şir pini ce ne vine soare, acest lucru s-a întimplat faţă de ( DURATA meserie frumoasă, cinstită.
riadul. Oare nu s-ar putea să fie
doi gestionari pentru deservirea martori. ' * Tinerii Mmlat Dominic, IDEE NEFASTA.-
publicului ? Sau numai pe lista de O Petre Brâneţ, din Deva, str. Dimi- | Drămşin tom din Petrila şi
plată figurează doi, iar la serviciu trie Canteţnir, nr. 30, ne scrie că are în * Bradul Comei, Burgher Ma l-a început nu ş-a ştiut
doar unul singur ? Avem încrede- ' gospodăria sa doi cai şi o vacă, dar nu | rian din Petroşani au dat precis cine a fost cu îdeea
re că redacţia ne va sprijini în re dispune de pămînt pentru a le asigura * noaptea o lovitură la Clu Tinărul Dana Vasite, dc 26
zolvarea acestor nereguli. (Gehr furajele necesare. Do aceea, doreşte să I bul muncitoresc din Petri de ani, deşi este mai ttnăr
Budttrieamt — satul Plai, nr. 28). fie ajutat în soluţionarea problemei, re- * la, de unde au furat bu prinderea Chimica Orăştic, au dai ani deelt Cittcureanu
latîndu-ne că n-a primit încă răspuns la | nuri în' valoare de 27006 sa întorcea tunsă. Curios, Emil, fost sudor la Coope
cererea adresată în acest sens coopera lei, . Reuşiseră „să spele pu un poliţist s-ffl Interesat de rativa „Metalul" din Hune
tina* fără a fi prinşi. „Nu
VREM SA IEŞIM DIN IZOLARE tivei agricole din- localitate. ' j am lăsat urme, nu ne vor ce cată după el, in plină doara. avea mai' multe idei
Satele Pojoga şi Sălciva, din comuna • Petru Turca, din Şoimuş, este supă- J prinde“ — se încurajau ei, noapte, o scară ? Aşa a con care, poate i-au venit în
Zam, sînt aşezate la extremitatea jude rat pe preşedintele cooperativei agricole, | statat că pe lingă scară a- timp ce era la penitenciar,
ţului, în cîrnpîa Mureşului. Cele două d-1 Aurel Luca, pentru faptul că a dls- I •Dar nici n-au apucat să vea şi articole de îmbrăcă
sate sînt condamnate, încă din bleste trus culturile cu discul, dar nu ne ;’PU- 1 pună în valoare vreunul minte care nu-i aparţineau. de unde a joşi liberat doar
la începutul lunii februarie
mata „epocă de aur", la izolare comple ne Concret despre ce culturi este vorba | din obiectele furate, că po Dar ce avea dumnealui a- a.e. Cert este că s-au hotă-
liţia i-a şi prins. Cum, se
tă. în 1988 s-a desfiinţat traseul de au • Miron Ilalga, din Măgura — Gertej, * mirau făptaşii t Simplu : , casă ? O garderobă bogată
tobuz Pojpga-Ilia, în satul Pojoga nu cere să fie luate măsuri împotriva mis- | fler, competenţă profesiona e puţin spus l Bunurile ,,a- rit să „uşureze" două auto
există nici un telefon. Legătura cu ca treţilor, care fac jaf în culturile ţărani lă. gonisUe* de prin balcoane turisme parcate pe strada
lea ferată sau satul centru de comună lor din zonă, să se aducă mezeluri şi la I şi uscăturii de blocuri {cu O. Enescu din Hunedoara.
este limitată, întrucît doar între orele sate, să nu i se mai facă reţineri din * L-A DAT DE GOL... ajutorul scării} te ridică la Au fost tînsu prinşi în [la-
5—21 se poate trece cu luntriţa peste pensie. , , J SCARA valoarea de cirea 35 000 lei.
rîul Mureş. Dacă apare un caz grav, • Nicola© Matei* din Strei-Săcel ne Nu a mai apucat sa le îm gra/u.şi arestaţi pe tac. Idee
de boală mai ales, s e . intîmplă un acci serie că a donat trei viţele la coopera- | Tot noaptea, Ciorogar brace. Acum are un costum nefastă iicntru . amină oi ti-
dent, sin tem legaţi de mîmi şi de pi tiva agţ-icaiă, acum dorind să ştie dacă * ■ latin, fost lăcătuş la între adecvat faptelor sale. Şi
cioare, pentru că noaptea nu putem există vreo posibilitate legală să recape- ,
merge nicăieri, n-avem cum comunica te una din ele, fără plată. Răspunsul I
nici: telefonic. Deşi Deva e doar Ia 55 de valabil vi-1 poate da numai conducerea |
kilometri nu putem să mergem la oraş unităţii respective, pe baza hotăiârii I A
cu produse în piaţă nici la un doctor, adunării generale a cooperatorilor, din j tu
căcU-n-avem cu ce. Dacă şi in această moment ce animatele în cauză au fost |
perioadă de libertate, cele două sate că înregistrate ca făcînd parte din avuţia * Deci, iată ce am discu eiipeli. Sint cabluri care scris că au fost în au
min tot atit de izolate, atunci noi nu obştească. I au 'fogrte (fetetă asemeasa dienţă la conducerea in
Vasiîe Albă,
tat cu ing.
mai avem încredere bici In democraţi©, • lip grup de agricultori din Gărăs- * şeful atelierului de reţe clrpeli .cum este- cel d<n stituţiei şi, o vreme, după
nici în partide. Piuă cînd vom rămîn© tă u este nemulţumit de -faptul că vre- | te telefonice. cartierul Gojdu, de pildă. aceea, telefonul a func
condamnaţi la izolare ? (Plorij» Borz, raea semănatului trece şi pămintiil se tot , — Sînt foarte multe re- — 6e defecţitmi se în ţionat, apoi iar s-a defec
comuna Zân», sat Pojoga, nr. 23).
măsoară şi reîmparte după diverse cri- I clamaţii cu privire lr registrează la cabluri? tat. Un asemenea caz
terii, nelipsind tendinţele de favoritisni. J fnncţidnprea telefoanelor —- Cea- mai frecventă este- cel al Victoriei Ja
• Cazaca Jw ică — sat Tîmpa,
bl. | ir, Deva. De ce, domnule
NU S I IA NICI O MĂSURA... 1» ap. 3, corn. Băeia. Faţă de vseehimea J este străpungerea. înve lon (str. Minerului, bioe
lişului de plumb ce per
40, sc. G, apartament 28).
!n numele a 19 familii, doamna realizată in muncă, vă puteţi pensiona » inginer ? mite pătrunderea apei la Altor cetăţeni — cum est©
Reţeaua telefonica a
Petre Lucia ne scrie despre situa numai după împlinirea vârstei de 62 d e » municipiurui est© foarte fii©. ' Maria Cianeluci —- li s-a
ţia grea în care se găsesc locatarii ani. Vechimea realizată în cadrul j văche. Şi noi^ ne mirăm — în asemenea ca/un promis Ia audienţe că- se
blocului proprietate personală de cum de mai funcţionează cablul „cade* în totalita va interveni foarte repe
pe strada Aurel Vlaicu, din Orăş- (?.Â.P,-ului se poate valorifica numai la | o bună parte din ea. te ? Vă întrebăm asta de de pentru repararea tele
tie. Deşi termenul de predare a vârsta „de 65 de ani. ' J oarece un coleg a recla fonului defect, dar nu se
imobilului respectiv a fost depăşit • Rădulescu Stan, pensionar —- Hu- | — Chiar aşa ? mat la 021 că nu-i func realizează aşa ceva. Iară
____...hiar aşa. Un cablu
de trei ani, din luna august 1989 nedpara. Diferenţa de contribuţie la ca- J — C ţionează telefonul cu nr un . alt caz ■ o familie ce
nu s-a xnai lucrat nimic pentru a re vă referiţi nu se, restituie, neexiştînd | -are termen de urilizare 12616 şi i s-a spus că este locuieşte in str. M. Smi-
încheia finisările ia garaje şi boxe. posibilitate legală pentru aceasta. «,,20 de ani maximum Or, defect cablul. Dar la ve riescu, bloc 12, scara A a
De asemenea, nu s-au realizat ra • Florescu Floarea, sat Meria, cpm. l evem cabluri ’.n funcţiu- cinii săi de scară telefo reclamat, încă din luna
cordurile pentru apă, căldură şi Lunca Cernii. în conformitate cu pre- » ne de 25 de ani şi chiar nul funcţionează. în a- ianuarie a.c„ că aparatul
curent electric. Deşi aceste pro vederile art. 39, aţin. T din Legea' ni. | .mai- mult, . ceastă situaţie se află şi telefonic (nu cablul) este
bleme aii mai fost sesizate orga 3/1977, pensia de urmaş s e ; acordă n u -j — Cum s-a ajuns la a- telefonul 28239 şi multe defect. I s-a promis c i
nelor locale în drept să intervină mai -dacă susţinătorul decedat era pen- * ceasta situaţie? altele, depanatorii se vor depla L
pentru a-i ajuta pe locatari, aces sionar sau îndeplinea ■ eondiţiile.- pentru j ’ _ Prin neglijarea tele- — Nu, întotdeauna „ca sa urgent la faţa locului.
tea nu au luat nici o măsură. obţinerea unei pensii. Vă indicăm să ' foniei de către dictatura de” cablul în întregime. N-au ajuns nici ptnâ în
Oare nu este cazul şă 'se termi prezentaţi Oficiului asigurări sociale şi | cMaunistâ- Ca ;â vă'con- De .obiâei, apa, la început, ziua de azi, deşi respec f i
ne odată cu acest calvar ? pensii de stat actele cu caro dovediţi J.. să vă spun -că afectă^ţă cîteva fire. Mai tiva familie locuieşte la 1
vechimea în muncă a fostului soţ şi j ^ mulţi ani n-am primit apoi -se distruge tot ca doi paşi de poşta din
actul de depe-s al acestuia.. -■ J cabluri. Acest articol se blul. în situaţia de de centrul municipiului. Ast
POŞTA RUBRICII • Victor Popoviei — B(»d — F a b rică ,a d u ce a din import* or, fecţiune parţială ne este fel de cazuri sînt aşa de
• Mădălirţa Caţafoi Anunţurile d« jud. Braşov.- Scrisoarea dv. cuprinde l cum bine o ştim cu - toţii imposibil să depistăm lo multe că ne-ar trebui, poa
la mica publicitate se primesc la sediul frumoase aprecieri ' privind activitatea ! — tirania ceaUşistă a sub- cul stricăciunii, fiindcă te, multe file: de hîrtie
redacţiei sau, pentru cei care nu se pot unor cadre medicale, ©ar dimensiunea f ţiat mereu importurile, avem o dotare săracă cu să le înşirăm pe toate.
—
deplasa, la oficiile poştale din toate lo- face imposibilă publicarea ei integrală, ; De aceea am fost nevoiţi aparatură de control. (Va urma».
----- ------------------
— — -
----- ------- — ----- „ ------
calităţile, unde există formularele ne- aşa cum doriţi. Am făcut cunoscute mul- | să apelăm, în mod frec- Mulţi din cei ce s-au TRAIAN BO N DO R
cesare şi se pot achita. . : * ţumirile dv. celor vizaţi. * yent în ultimă vreme, la adresat redacţiei ne-au
