Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_11
P. 2
Pacj. 2 CUVTNTUl LIBER NR. 11 9 SÎMBĂTĂ, 6 IANUARIE 1990
Ne-am interesqţpenlru dumneavoastră
strigăt ai durerii 1
Cum este orpn izatâ preluarea ţi (fistribuuea
COPR FĂRĂ FAMILIE
Intrucît ia ultimele sile raşelor, unde acestea se vut de suferit, precum şi ■ Am păşit, nu fără 0 copii preşcolari Bretea ^îmbrăcăminte, simbol al
am primit numeroase tele inventariază şi se reparti pentru reconstrucţie; oarecare strlngere de ini Streii Şcoala ajutătoare unei generoase solidari
foane şi sesizări referitoa zează pe priorităţi.. • medicamentele, apara mă, în Incinta unor „case Săcei, sau internaţi în tăţi cu jupta dreaptă a
re la modul in care se dis — Care sînt aceste prio tura medicală şi alte ma de copii" din zona Haţe Secţia externă de oetiro- poporalii român, din
tribuie ajutorul internaţio rităţi ? teriale sanitare se distri gului, fiecare reunind un psihiatrie infantilă Nălaţi, Ungaria, repartizate prin
nal, sjn solicitat domnului — Ajutoarele se distri buie, prin QfRâtd farma număr mai mare sau mai Spitalul de psihiatrie Pă- Organizaţia de Cruce Ro
Nicolae Şerban, secretar buie după cum urmează: ceutic judeţean, spitalelor. mie de tinere mlădiţe. cllşa. şie. La Gasa de copil
al Comitetului judeţean al • toate coletele cu des — Sfat multe nemulţu Majoritatea dintre aceşti Aici, ei au, trăit, în preşcolari din Bretea
Crucii Roşii şi, in această tinatari precizaţi — per miri în legătură cu opera copii nu-şi cunosc pă felul lor, bucuria pomu Strei, după cum ne spu
calitate, coordonator al Co soane fizice, colectivităţi tivitatea distribuirii aces rinţii, alţii îi văd ex- lui de Crăciun, a Anului nea directorul şcolii —
mandamentului judeţean sociale şi religioase, loca tor ajutoare, circulă dife 'trem de .rar, în cel mai Nou, a darurilor primite Georgeta Lăcătuş şi con
pentru primirea şi distri lităţi — se expediază gra rite zvonuri în legătură cu bttn caz doar pe unul din constlnd din dulciuri a- tabilul Liviu Boantâ —
buirea ajutorului din străi tuit celor cărora le sînt a- repartizarea lor <■* - . tre cei doi care le-au dat sigurate de fiecare uni ş-au repartizat din produ
nătate, să ne spună cum dresate; —* Ele trebuie verificate. Viaţă. Destul de puţini tate de la bugetul .sta sele venite de peste ho-
este organizată această ac • alimentele, îmbrăcă Noi am instituit măsuri sînt cei luaţi acasă în tului sau prin grija unor tare: 50 kg lapte praf,
tivitate. mintea şi altele, care vin riguroase de evidenţă şi vaeânţe avînd posibili întreprinderi. In cazul 160 kg pîine, 28 kg zahăr,
- — Potrivit instrucţiunilor în colete şi nu au destina control asupra tuturor pro tatea să simtă firava căl celor de la Păclişa, toţi 700 ouă, 10 kg făină, 40
primite de la organele gu ţie nominalizată, se distri duselor primite. Doresc să dură părintească. Doar eei 420 de copii şi tineri bucăţi de ciocolată şi
vernamentale, a fost con buie de către comanda arăt că se fac eforturi mari în aceste „case", ei reu au primit din partea alte produse în cantităţi
stituit Comandamentul ju mentele locale gratuit ră de către cei din colecti şesc să cunoască apropie- Termocentralei Mintia — mai mici. La secţia de
deţean, şi cele pe muni niţilor, familiilor celor că vele de sprijin ale coman neuropsihiatrie infantilă
cipii şi oraşe, de primire zuţi în luptă, ostaşilor ar damentelor locale pentru Nălaţi s-au primit pentru
şi distribuire a ajutorului matei române, altor cetă preluarea» înregistrarea şi 91 copii: 50 kg ■ lapte
International- Din aceste ţeni care asigură paza Şl sortarea îmbrăcăminţii, de praf, 160 kg pîine, ua
comandamente fac parte ordinea, leagănelor de co pildă, pe sexe, mărime şi kilogram unt, 1,6 kg caş
reprezentanţi ai Crucii Ro pii, orfelinatelor şi altor anotimp, pentru sortarea caval, 20 kg zahăr» 15 kg
şii, ai consiliilor teritoriale colectivităţi de copii, spita alimentelor şi efectuarea făină, borcănaşe cu sucuri
ale Frontului Salvării Na lelor, căminelor de bătrfni, controlului sanitar şi v e -. de citrice, 46 bucăţi cio
ţionale, ai procuraturii, po familiilor cu mulţi copii şi terixiar, inventarierea şi colată, precum şl obiec
liţia, armatei. Inspecţiei cu venituri modeste etc. j verificarea termenului de te vestimentare, unele de
comerciale _de stat, Oficiu • bunurile alimentare şi valabilitate al medicamen gradate, detergenţi. Pro
lui "farmaceutic judeţean nealimentare care yin în telor, precum şi pentru duse oarecum asemănă
şi Inspecţiei teritoriale fi eantităţi mari şi nu slnt expedierea lor spre locu toare s-au primit la Spi
nanciare de 'Stat, altor or în colete individuale, după rile de destinaţie stabilite. talul de psihiatrie Păclişa.
ganizaţii obşteşti. Coman ce sînt inventariate şi sor -w V » mulţumim pentru La Şcoala ajutătoare Să-
cei, unde se află 255 copii,
damentul judeţean are tate, se introduc în reţeaua cela relatate, pracfcdadu-
două colective de lucru, comercială pentru aprovi vă, totodată, că redactării In schimb, s-âu reparti
compuse din lucrători ai zionarea populaţiei. Fon ziarului -Cuvintul liber" zat doar cîteva cutii de
Crucii Roşii şi reprezen durile rezultate djn valo vor, verifica ca cea mai Dero, Tix, 130 bucăţi
Obiectele primite, uwftr complet degre##* a».-pot tl
tanţi ai Frontului Salvării rificarea lor se transferă mare răspundere, ia faţa fo b tilt Bici n icar de «ceşti «tşll. ciocolată, ceea ce, fără
Naţionale, care asigură re în contul bancar „Ajutoa locului, cum ţi la cine a- îndoială, este extrem de
partizarea şi transportul re primite din străinătate", jtmg ajutoarele internaţio rea unor oameni de sUHet Deva, Intr-un gest' de puţin.
bunurilor - spre comanda şi vor fi folosite pentru a- nal*. — educatoare, asistente neasemuită omenie fi Considerăm că aceste
■—
mentele municipiilor şi o j utorarea celor care au a MKCEA LEPADATU medicale, cadre dieteti grijă, pungi ca porto gesturi ale omeniei ju
ajutoare venite din
ce effite le întind c » cale, ciocolată, napolita deţ şi din străinătate e
dragoste mina, î i . strîng ne, după epaa ne-a măr necesar să fie perma
Mulţimea cu revoluţia. la piept, cărora pot A turisii cantabilul şef al nent dublate de o mare
domnul lostn
spitalului,
le sptmă nepreţuitul eu-
vtet mamă, t adevărat Bojin, iar din partea grijă la împărţirea lor
copiilor neajutoraţi, din
Parohiei romaao-cat<dice
Ei cu i m a iru r. in schimb, do din Deva s-a» primit cm partea celor cărora le-»
mină formula de adresare
revenit -această obligaţi#
cu „tovarăşa", „tova Sac de jucării şl 10 saeî coordonaţi bineînţeles de
(Democraţie. Libertate. . tul că au furat un mag r ă ş e r o d al unei du cu obiecte de îmbrăcă Consiliul judeţean al
Defnnitate. Cinste. Omenie. netofon şi Un minicalcula- reroase neînţelegeri gt al minte donată. Frontului Salvării Naţio
Cuvinte după care românii tor, au distrus; alimente: unei timpurii „înregimen La Nălaţi oameni de nale Ajutoarele venit»
au tînjit atîta vreme. As ouă, brînzâ topită, lapte tări*,# unei politici d e bine de la abatorul din trebuie să se îndrept»
tăzi sînt stări de fapt praf... Au dat cu ele de mografice nefericite şi o- Haţeg, de la pompieri, cu precădere spre a-l
palpabile, pe altarul căro pereţi, de podea, le-au căl (Urmare din pag. 1) dioase, legiferate printr-un m k partea inginerului ajuta în fapt pe cei oare
ra s-a vărsat sînge tînăr cat în picioare... Toate a- decret antiuman emis Graţian Stănculea au au avut de suferit fn a-
adus pentru copiii
de
nevinovat, pe baricadele cestea, în timp ce unii de-o Intr-o „epocă fără egal", ceastă perioadă, spre spi
cărora inima 3 mii şi mii vîrstă cu ei mureau pe încercaţi să-i priviţi pe aici dulciuri, după cum tale, spre casele de copii,
pe spunea medicul Nis-
de oameni a încetat să mai străzi' sau în spitale» în între cooperativele din a- aceşti copii şi slnter» si tristă moştenire a antei
bată. Şi atunci de ce...? timp ce mulţi copii nu a- ceste zorle şi membrii coo guri că veţi înţelege mai tor Heîmuth. perioade de şi mai tria
De ce aceste rlnduri pe veau un ou pe masă ! In a- perator^ în privinja creş bine ce. înseamnă dure- Spre copiii din cele tă amintire.
care, cu toată sincerita ceeaşi noapte au „lucrat" terii onimalelor. fea unor nedoriţi. aban patru unităţi amintite Fotoanehetâ realizată de
tea, vă mărturisim, n-am şi la magazinul alimentar Avlnd dorot so exprime donaţi, sau, cu bună ştiin s-au îndreptat şi o parte MINEL BODEA,
din ajutoarele primite în
fi dorit să le scriem şi nu nr. 96. în noaptea urmă praful rad of. muncii şi ade ţă, aduşi spre a fi cres NICOLAE GHEORGHIU
mai vrem să le repetăm ? toare la cei eti nr. 18, de vărate demnitate a ţăranu cuţi de alţii la Gasa de alimente, medicamente,
De ce Unii îşi dau viaţa unde au furat bani şi zeci lui, noite măsuri stipulează
iar alţii se afundă în de sticle cu băuturi al că cfefinâtorti de terenuri
mocirla nemerniciei ? Cine coolice. Nici aici ouăle în folosinţa sou în proprie
le dă dreptul unora să n-au fost cruţate tate particularo- ~pof . să-fi
pîngârească memoria celor In cursul lunii decem vţndâ In mod liber produ
care, sub glia bunilor noş brie Gearbă şi Mitroi au sele, hetngrădifî . de mer
tri, odihnesc pentru ca noi participat la 8, Diniş la 7, curial, om pe piojâ, rit fi
astăzi să putem rosti, cu iar Morar la două spargeri pe bază de contrarie.
fruntea sus, democraţie, de unităţi, dintre care o In vederea stimulării tu
dar mai presus de toate farmacie, o florărie şi chiar turor categoriilor de pro
să trăim demni şi liberi ? o popicărie, de unde au ducători agricoli, datul ti va
— De ce să purtaţi as furat sau au distrus bu sprijini In fapte, nu 1h
tăzi cătuşe, astăzi, clnd li nuri valorînd zeci de « i i vorbe ca pînă acum, cu
bertatea este a voastră ? de lei. De reţinut este fap mijloace mecanizate. pentru
tul că doi dintre ei au 16» lucrarea pâmmtului, semin
întrebarea am adresat-o unul 17, iar „şeful" se pare ţe, îngrăşăminte, reprodu
Pentru „locatarii- caselor de copii, ajutoarele
reeent lui Dan Gheorghe 20 de ani, că primii trei, cători, furaje, asistenţă teh generos reportteate. venite ile petic tot puteau H
Gearbă, Gheorghe Diniş, cu cele mai multe spargeri, nică, prin d fe forme me
Vioreî Morar şi Victor Mi au fost reţinuţi, nu cu nite să pună în valoare
trei. Este lesne de înţeles mult timp în urmă de po deplină potenţialul actual
că nu am primit nici un liţia din «onstanţa, de al agriculturii.
răspuns. Doar priviri ple unde părinţii i-au adus e- Făcînd dovada înaltei lor
cate şi regrete spuse in casă, la Deva, lucrătorii răspunderi fajă de cauza
tr-o doară. Reţineri ? Timi poliţiei municipale sfăr dreaptă a revoluţiei popu
ditate? Dar, mai bine tuindu-i să-şi vadă cin
lare, de propăşirea patriei,
judecaţi dumneavoastră stit de şcoală sau de producătorii agricoli hune-
faptele acestor patru... treabă. dorersr Sfat chemaţi Să. fo
„.Noaptea de 28 spre 29 Iată cum au înţeles ei
decembrie 1S89. Trecuse acest lucru ! - losească eficient noul cadru
cu puţin de ora 1. La far Prlviţi-i şi dumneavoas ^prganizaîorfe, spre binele
macia nr. 55 din Deva lu tră. De asemenea „eroi" fiecăruia şi al întregului
crători ăi poliţiei munici avem noi nevoie acum? nostru popor, dornic să-ţi
pale „întrerup din lucru" Categoric, nu 1 Nici azi, făurească 6 viaţă demna,
(a se citi tîlhărit) şi îi nici mîine, niciodată! Să liberă şi fericită.
reţin pe cei amintiţi. Se fim fem iţ să nu-i lăsăm Cum o agricultura ode;
punea astfel capăt unui şir pe cei de teapa lor să ne. vârâtă se face cu oameni
întreg de fărădelegi, de acte tulbure lihiştea, să distrugă devotaji trup şi suflet a-
pe care le putem numi bunurile de care avem cestei îndeletniciri, _să avem
barbare. atîta nevoie. Să sprijinim încredere că bunii şi har
Edificator este ceea ce organele de poliţie pentru
au săvîrşit în noaptea de a-i aduce pe drumul cel nicii lucrători ai străbunuluj
pămînt hunedoreari
vor şti
23 spre 24 decembrie anul bun. A lipsit pînă Şl banala folie de polietilenă pentru ca saltelele permanent ude sg i
trecut, la restaurantul să-şî facă datoria fajă de putrezească.
„Central". Pe lîngă fap- VALENTIN NEAGU popor şi Jară.
