Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_11

CUVTNTUL LIBER NR. 17 • SÎMBĂTA, 6 IANUARIE 1990 Pag. 3

T r ib u n a „ C W i N T U L U I L I B t R “

ţia am — ne întoarcem pe la casele copiii cu urările de Wne. Dinspre copi­
F I L M U L
noastre (a se citi locurile noastre de lăria lor se aude zvon de zurgălăi şi ,4*
Filmul acela, judecata aceea... muncă şl veghe). fericire.
Filmul acelui justiţiar şi jalnic sfîrşit Poporul român primeşte pe umeri bu­ JLa mulţi ani", Românie Liberă I Fie
Filmul acela care a dovedit tuturor celor curia şl dreptatea eliberării; şi respiră ca mîinile no/rstre sâ-|l sprijine frumps
ce-şi pierduseră speranţa că totuşi — cu grijă, de teamă să nu-! alunece. Din veşnicia.
totuşi I — lumea e guvernată de princi­ lada de zestre, dintre lanţuri şi flăcări, LILIAN A PETRUŞ
piul unei implacabile Dreptăţi. Da film moţii au scos pe uliţi chipul lui Avram
citocen,. grotesc, trist, dar — cum ziceam Iancu. Şi i se închină cu toate timpu­ TEOREMĂ DE CONVERGENTĂ
■— un film justiţiar. Aş fi vrut să-l uit, rile Limbii Române : „No, hai 1*.
dar mă urmăreşte, obsesiv prin unicitatea Minerii hunedoreni sfredelesc pămîn- Pentru orice OM ce simte româneşte.
lui. Vi-1 reamintesc acum, sperînd să tul în numele luminii. Norocul lor bun, Există un rang — TIMIŞOARA, ce
scap astfel de obsesia sa spre a-mi putea în sfîrşit,: se aşază cu dreptate pentru depinde de siage şi de la care încolo
îndrepta gîndul, speranţele şi puterile; destinul ţării. românii au intrat într-o vecinătate de a
numai spre viitor. Părinţii mei întorc în palme respi­ numi curtat magic, rostit frenetic acum
Un dement şi o scelerata. Au avut de raţia griului-mire. Pentru ei, revoluţia, LIBERTATE i
toate. Au avut palate, parcuri, aurării. adevărul, iubirea, hainele de sărbătoare Poporul nostru .CONVERGE spre L I­
Şi copai după chipul şi asemănarea lor.: ale ţăranului român tot în spice se lim­ BERTATE I DEMONSTRAŢIE: Istoria
odrasle de milioane. Au avut şi mercenari pezesc.
năimiţi. Şi nişte miliarde, acolo. De Peste toate gesturile, peste toate scrisă cu sînge TÎNAR în minţile şi Ini­
mile noastre.,
dolari. sufletele, truditoare, acum ninge blînd şi
N-au avut bun simţ, n-au avut cultu­ curat E cea mai frumoasă iarnă din RADU CRIŞAN,
ră, n-au avut măsură. viaţa mea ! - elev,
N-au avut suflet, n-au avut Dumnezeu La hotarul cu Anul Nou, ne aşteaptă Liceul „Dccebal" Deva
. şi nici lege. ;
Vai, cit de săraci au fost !
SÎNTEM IRESPONSABILI RADU CIOBANU ! PO Ş TA P A G IN II D A C Ă .
PENTRU ACŢIUNILE
ALĂTURI DE CEI NĂPĂSTU IŢI I Deschidem această rubrică,
C O P IIL O R N O Ş TR I j răspunzlnd studentei Camelia
Am citit în ziarul „Curtatul- liber*. a- Am sosit acasă de sărbători de la | Oaea, care în încheierea emo- Dacă-ji romîne mintea cind cei din jur şi-o pierd
pelul a ceea ce acum se numeşte „Consi­ Canalul Dunăre—Bucureşti. Aş vrea să » ţionantei sale scrisori roagă re- ţi, fiindcă-o oi, te-apasă sub vorbe care dor,;
liul judeţean al Organizaţiei Copiii Româ­ faceţi cunoscut cititorilor „Cuvîntului | dacţia, „sperînd că voi fi în Dacă mai crezi în tine cînd aljii nu moi cred
niei Libere", spunem „ceea ce acum se liber" că noi, huncdorenii, am fost alături ’ asentimentul cititorilor „Cuvîn- ţi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor;
numeşte" pentru că nu există nici un du­ de populaţia Bucureştiolui în-zilele isto­ tului' liber", să publice poezia Dacă sie aşteptare nu osteneşti nkicînd,
biu că în spatele acestui nume se ascunde rice ale izbucnirii revoluţiei pentru li­ J _ Dacă™ g lui Rudyard Kippling— nici de minciuna goală nu-)i datini gîndul drept ;
ceea ce pînă acum, atlţia şi atîţia ani, s-a bertate, democraţie, demnitate şi adevăr. umanitarele înţelesuri ale a-
numit „Consiliul judeţean al Organizaţiei Tinerii au participat efectiv la luptă în 1 cestei poezii meritînd a fi cu- Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urfnd
Pionierilor". Cel puţin noi, cei care sem­ Piaţa Palatului. Dumitru 'Scrobi a fost ră­ J noscute de poporul care reînvie şi totuşi, nu-ji pui mască de sfînt sau de-nfolept ;
năm această scrisoare, nu dorim copiilor nit şi internat la Spitalul Elias. Medicul | în aceste momente, cind dog- Dacă visezi, dar visul stăpîn de nu ţi-l faci
noştri ceea ce noi am cunoscut atît de brigăzii, dr. Călinescu, a plecat la Spi­ * rrtatismul subminării culturii
bine; Nu dorim o nouă organizaţie a pio­ talul Golţea dînd ajutor la salvarea vieţii I universale a trecut!" sau gîndul, deşi judeci, de nu ji-e unic }e i;
nierilor şi şoimilor patriei, am cunoscut-o, şi alinarea suferinţelor oamenilor. De la | Cu această ocazie ne facem Docâ-ncercmd triumful sau prăbuşirea, taci -
am fost obligaţi sâ cîntăm şi să spunem chioşcul nostru alimentar am donat Spi­ . datoria de a anunţa că ne-au şi paji, prin amîndoun trecînd, să fii ia fel;
poezii pe care nici noi, nici părinţii noş­ talului de urgenţă 3 saci de făină. 1 sac I mai scris : Vasile Aftenie, Nico- Dacă înduri sâ afli cinstitul tău cuvînt;
tri nu le doreau. ' de zahăr, 200 kg cîrnaţi, 100 kg salam; J lae Dincfi, Dan Necşa, Claudiu răstălmăcit, naivii să-i ducă în «p ită ;
Sîntem de acord, şi chiar cerem aceas­ două putini de briază, alte produse. Sima, Cîprian Nichel, Constantin-
ta, cU transformarea casei pionierilor în- O fărimă de ajutor pentru cei năpăs­ I Dude, Mircea Dănescu, Soiomon Sau truda viefii taie, inspdberatâ-n vînt.
tr-o adevărată casă de cultură pentru tuiţi. Din inimă, din suflet.. * Stan, Radu Crişan, Georgiana de poate iar j-o-natje unealta-ţi prea tocita;;
copii, pentru că de aşa ceva au ei înir-a- IBîldca, Constantin Preda, Con- Dacă pa}» strînge toate cîştigurile taie
devăr nevoie. Ing. VOICl? POENARID, J stantin Moisa, Cornel Crab, Va- ca sâ ie joci pe-a carte şi să ie piersi aşa
Nu sîntem de acord cu înregimenta­ adjunct şef brigadă I lentih Popa, Comei Marca, Elena
rea copiilor intr-o organizaţie, indiferent * Lascu, : Emil Sărdoni, I. Pârva, ţi iarăşi de ia capăt *â-ncepi aceeaşi cale,
de ce natură ar fi ea. Ce încredere pu­ G ÎN D U R I IN TR -U N A N N O U I Rozalia Zimlo, Ionel Duma, loan fără sâ spui a vorbă de neizbîndq ta;
tem avea *în cei care, după ce ani de zile î BugoariU, Petre Poiană, Bianca Dacă poji cpndul, nervii şi inima să-i pui t
au pus copiii să cînte osanale partidului Cu toată bogăţia de aur zornăitor a | Măndescu, Daniel Iancu, Lucian
şi conducătorului lui, au făcut în cîteva Limbii Române, uneori simţi cum cuvin­ I Bîţâ, Ligia Qprean, Cosrain Jol- sâ te slujească încă, peste puterea Iar,
zile o întoarcere de'180 grade. Nu dorim tele nu pot acoperi tot ceea ce ai vrea să j diş, Nicu Zbuehea, Anca Oegar, deşi în trupui firav e altă forjă nu-i,
să vedem din nou copiii noştri manipulaţi spui. Acest sentiment l-am avut in faţa I Sever Şorban, Igor Bugher. Pan- afară de voinţe ce ie impune j „spor* ;
de o falsă organizaţie care nu este şi nu zilelor Libertăţii noastre. M-a cuprins * telimon Tărban, Emanuel Nega- Daco tţ vrea muifimea, dop n-ai linguşit
| ră, Lenuţa Ungurean, Sorin Sil-
poate fi a lor. sfiala, ca in faţa unei frumuseţi pe. care sau lingă rege umbli ea Kng-un oarecare ;
Reamintim că în România o persoană ar trebui să o numesc. Puse faţă In faţă « vestru, Mihai Teodorcscu, Vio-
este responsabilă pentru faptele şi opiniile eu realitatea, - cuvintele se fac ţăndări şi I rel JUicaci, Zmaranda Da vid, Dacă de răi sau prieteni nu paji să fii rănit ;
sale la majorat, şi nimeni nu _se poate sîngerează şi strigă. î Adrian Voicu, Stejârel Ionescu Dacă* nu numai unul, ci toţi îjî dau crezare .;
constitui într-o organizaţie pînă în mo­ Pînă ieri istoria ne privea prin gaura | şi mulţi, mulţi alţii. Dacă ajungi sâ umpli minutul trecător
mentul In care devine responsabil pentru cheii şi roşea de ruşine. Astăzi istoria > Gloduri, idei şi propuneri va- eu şaizeci de clipe de veşnicii, mereu,
j loroase care se vor afla şi în.'
faptele sale; Pipă atunci singurii respon­ a ieşit tn stradă. Ordinea ei de zi — r viitor în atenţia redacţiei Tu- vei fi pe-ntreg Pămintul deplin stăpînitor
sabili pentru acţiunile copiilor noştri sîn­ pătată cu sînge şi plătită cu mult prea * turor le mulţumim foarte mult
tem noi, părinţii. multe şi prea tinere vieţi — ne adună | si îi încredinţăm că aşteptăm, şi mai presus de toate, un Om - copilul meu.
OVIDIU GUJA, pe toţi, rin duri, rânduri... » în continuare, cu deosebit in-
C.T.C.E. Deva Abia ieşiţi de sub ameninţarea unei | teres scrisorile lor. RUDVARD KiPPUNG î
(Serisoârea conţine un mare clipe sinistre caro a înghiţit douăzeci şi 1
număr de semnături) cinci de ani — vai, doamne, eu chiar atî­
V A V ^ w o r A S W ^ . ‘.v v w r v w v v r y r w y ‘/zrt,iV V W V V . . v w v w v w w w f t v v . v A \ v . v o f t ,iW /^/AV.% vw v^. /
Pe reversul m edaliilor — sum bra tiranie asupra sportului

(Urmare din pag 1) fost o impietate —, ci mă­ la adevăr ce facem pentru . colorul 'românesc pe el, privilegiaţi şi p ducem mi­ — Foarte grav. Sperăm
car banalul praf. de mag­ România. Asta ca să mă sau[ cu efigiile lor, cum nunat. să nu fie aşa. Altceva ?
condiţia şi conduita noas­ neziu, care, pântru 'circa refer la preţul moral; am primit din străinătate. — De aceea au ■ plecat — O ultimă imagine a
tră, în care a operat Intot- 1000 de dolari, ne-ar fi a- Dar a ekistat mereu un Mai mult. n-au putut să-şi Mania Cosma, Nadia ?... „grijii părinteşti" faţă da
dpauna „teza* conducerii juns pentru un întreg ciclu nbiaa întreg de promisiuni cumpere; cu banii lor, din ~ Fiecare cu motivele noi, sportivele de frunte.
colective, nu cultul perso­ olimpic, şi frustrări; care ne obli­ fabrica Guban, o pereche sale. Marca, Insă, ne-a lă­ Cînd am ajuns la Felix, în
nalităţii, Nici îu sinul cor­ — • Nu neapărat la acest gau pe noi, antrenorii, pro­ de pantofi de itix, cum sat în cele mai grele mo­ ' 7 decembrie, la tratamen­
pului tehnic, nici în rândul preţ mă refeream, Adrian fesorii şi educatorii spor­ purtau bişniţârele şi alte mente, cînd era mai mare te şi refacere, ni s-a spus
■sportivelor dîu .lot. . Nu- • Stan, dar dacă tot ai spu- tivelor, să le minţim. Ni „nimeni In lume". nevoie de muncă la noi, în să nu dezvăluim toate su­
maj aşa am . putut să ne s-o,. se promiteau ^recompense, Iar ce este mai grav abia lot. Nadia, probabil s-a ferinţele .şi traumatismele
afirmăm, să fim ceea ce — Preţul de care Vreţi turnee, calendare iuterna- urmează. ' întotdeauna, la simţit nedreptăţită. Justi­ noastre că nu sînt :prea
sîntem.' să vorbim este mult- 'meii. ţaonale — toate în avanta­ fiecare deplasare în străi­ ficat.. Prestigiur ei putea mulţi bani alocaţi pentru
— Da, e real spus, A- mare şi mai trjsţ. „ jul material al ţării. Apoi nătate, pentru a lupta şi să umbrească „clanul" şi 'noi şi să rămînem' cît mai
drian Goreac. Dar cu ce — Ascultăm,.-Adrian Go-." se anulau fără să ni se apăra prestigiul ţării, ple­ a fost mereu pusă. în um­ puţin acolo.
preţ? reac, spună de ce. După pleca­ cam' cu mîncarea de-aca- bră. _ — Imposibil, Daniela !
— Dacă aveţi în vedere — Să începem cu un , rea Nadiei Gomăneci, ni să,, în bagaje, şi apoi ne — Ba da. aşa a fost, dar
ceea >ee am - cîştigat mate- , singur exemplu. In 1987, s-a apulat participarea ia ascundeam în camere de — Să înţelegem că în a- . dincolo, de toate acestea şi
rial, sâ ştiţi că niciodată, echipa noastră era campi­ 0 importantă competiţie la hotel şi mîneam ■ din strai- cest moment gimnastica de orice, de acum încolo,
în nici iih: an, noi, lotul oană mondială, dar la noi Stutţgărt. In preajma con­ ţă, ca românul, pentru că feminină, românească tre­ mai mult ca oriei nd, noi
de gimnastică, , n-am depus acasă, în ţară, nu era pe gresului al XlV-lea ni s-au ce printr-o criză ? trebuie Să redăm copiilor
în contul G.N.E.F.S. mai primul loc în anchetele de contramandat alte turnee. banii puţini ce ni se dă­ — Evident. Daniela Si? bucuria de a face sport şi
deau nu ajungeau nici pen­
puţţn .de loo ooo dolari; au sfîrşit de an, în timp ce Veneam în faţa; fetelor şi tru trei zile — dar trebuia livaş .este o sportivă de ex­ să-i ajutăm să-şi recapete
fost ani cînd. întregul for în [străinătate era,. «Sau,: hte- trebuia să găsesc ceva. să să dăm socoteală de folo­ cepţie, de o longevitate u -. Această bucurie, pentru a
sportiv din ,ţară raporta reu, în timpul marilor- com­ mint, pentru â scuza min­ sirea lor, la întoarcere şi nicat. Ea â concurat cu lupta pe- teremfl de sport
depăşiri cu .300 la sută ale petiţii, şl după ele, . deşi ciuna altora. Şi, mai grav. trei generaţii de sportive cu alte sentimente faţă de
veniturilor în valută pe performanţele echipei sau Deşi au luptat pentru pres­ să vărsăm cît mal multă sovietice şi a fost mereu patria lor, în condiţii noi,
seamă gimnasticii şi n6i ale' Danielei, ocupau pri-* tigiul patriei, fetele aces­ valută în casieria G.N.E.F.S, prima. Dar după ea este — Vă mulţumim, Adrian
eram criticaţi că nu ' rea­ mele pagini ale ziarelor tea n-au beneficiat în nici Şi vă rog să reţineţi: în un vid, pentru că vechiul Goreac, pentru acest final
lizăm planul în lei, la in-, străine, Ţii momente în ca­ un fel de vreun semn al aceste condiţii, niciodată, sistem n-a investit, n-a fă­ optimist şi tot ce ne-aţî
tern. Ba, mai mult, nu am re în presa internaţională' dragostei patriei pentru nimeni dintre noi, n-a bla­ cut nimic pentru asigura­ spus pentru adevărata cu­
primit dreptul ca din-ba-, nu $e scria prea frumos ele. Din ţară n-am primit mat ţara, regimul; chiar rea continuităţii unei şcoli noaştere a altei feţe a me­
nii cîştigaţi să achiziţio­ despre România, la noi nu niciodată un echipament, minţeam pentru apărarea de gimnastică, ci a exploa­ daliilor sportului rpmânesfe.
năm — nu materiale şi eram pe prima pagină, dar de la vreun producător, prestigiului lor şi a dem­ tat constant ce avem, fără
echipamente sportive, ar fi- speram să se recunoască special pentru ele, cu Tri­ nităţii noastre, că sîntem a gîndi şi proiecta viitorul. NICOLAE STANCIU