Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_111
P. 2
PAG 2 CUVINTUL LIBER
PU BLICITATE •• PU BLICITA TE •• P U B LIC IT A T E - PUBLICITATE
16,1
MV
Sub bolta de cărbune 10,
minieră II,
11,!
12.
Vulcan de muncă in deplină 12,
12;
is;
Mai uşor, mai sigur, mai eficient Minusuri calitative la echipamentul K,
16,1
16,j
16.-
în dialogul purtat cu iembrie", care va ajunge nu a făcut atunci — 6 17,1
•domnul Viorei Rădutescu, la un nivel . capabil să drept eă nici nu văd cum de lucru şi de protecţie 18,]
inginer şef cu securitatea permită continuarea extrac ar fi putut face ta vre 11,1
minieră la I.M. Vulcan, ţiei cărbunelui aflat ia mea respectivă — publice La fel ca şi ortacii ktr completă * problemei e- zul setului de HKf • salopete 16.3
am căutat să relevăm ci* straturile acoperitoare din acele catastrofe Ana Insă de la celelalte unităţi car ebipameiilului — aprecia pe care le puteai folos» 20,1
20.3
teva dintre multiplele preo blocurile VII şi VIII. . deplina încredere că a- bonifere din Valea Jiului, şeful biroului ap*o vizio doar în activitatea de la
cupări . care vizează îmbu Cu Urmări benefice pen cum. prin ziarul „Cuvin, minerii de la Vulcan au nare, ec. Gheorgbe Pardoş, suprafaţă, iestele efectuare
nătăţirea condiţiilor de tru producţia de cărbune tul liber", toţi cititorii stabilit, pe baza experien — mai sînt de pus Ia punct la Centrul de cercetări
muncă din subteran, asi sint extinderea şl organi var afla că noi, cei ce ţei acumulate, o relaţie două aspecte: cantitatea pentru securitate minieră
gurarea deplinei securităţi zarea lucrărilor de deschi muncim ia întreprinderea de intercoediţion&re între şi, în special, calitatea Petroşani încheind ca fiind
a oamenilor şi, implicit, dere a orizontului 310, minieră Vulcan, nu vom specificul muncii pe care o acestuia. De la începutul posibilă încărcarea eu e-
creşterea eficienţei întregii care va permite continua mai alerga după produc desfăşoară şi echipamentul anului în curs şi pînă acum nergie electrostatică a aces- 22,1
activităţi productive. Am rea exploatării stratului ţie cu orice preţ. Ne-am de lucru şi protecţie de am întâmpinat greutăţi cu, tor salopete. S-a» oferit 23,6
23,;
reţinut astfel că in aten 3. In acelaşi context. In câştigat libertatea de a da care au neapărată nevoie. aprovizionarea, cererile să ne vină in ajutor cei
ţia Consiliului de admi perspectiva imediată se cărbunelui sudoarea şi în Actualul guvern provizo fiind foarte mari. Dar şi ce muncesc la întreprinde
nistraţie de ta mina Vul prevede realizarea unei nici a » caz vieţile oame ria ai ţării a luat in con atunci cînd, prin interme rea de confecţii Vulcan,
can se află, între altele, galerii transversale spre nilor. Nu contestăm valoa siderare solicitările mine diul Bazei de aprovizionare in majoritatea lor soţii >i s
evitarea exploatării nera stratul 5, blocul II sud. rea cărbunelui pentru eco rilor, între altele acordând tehnico-matcriale Petroşani, fiice de mineri, dar. deo O K
ţionale a zăcământului (sub care se exploatează în nomia naţională, dar viaţa în mod gratuit acest tip de am primit cîte ceva, cali camdată. şi aici duc dei
*
nivelul orizonturilor de jomp, situaţie ce va de rămîne, totuşi, avutul nos materiale tatea articolelor furnizate dorul.,, dbeulai. Ş*
bază, în Jomp — n.r.) termina trecerea la teh tru cel mai de preţ. „Pînă la soluţionat ea a lăsat de dorit. Este ca Cit priveşte cizmele din pei
care în decursul anilor a nologia de lucru cu ori cauciuc, de curînd ain luat bli
10,1
creat nenumărate greutăţi zonturi de bază şi de cap. legătura cu J nstreprinderea 11,<
fluenţei producţiei, ' prin — Sînt mulţi csi care dumică Bucureşti. Per ce t
acumulări masive de apă . au aflat i i spre gravrle spectiva îmbunătăţirii, si op<
mu
şi metan. Tocmai de a- accidente colective de tuaţiei în care ne aflăm ŞO£
eeea. s-au sistat toate lu-' cu acest produs- este cam dia
erările începute cu aceas muncă înregistrate în anii sumbră, deoarece şi noi era
tă tehnologie, urmărin- din urmă la mina Vulcan rămînem. fără replică a- ral
opt
du-se în schimb executa- — sublinia, în finalul dis ‘unei cînd furnizorul în rec
rea unor lucrări de adîn- cuţiei, itig. Viorei Rădu- suşi reclamă calitatea foar 17f(
cire a 'minei prin puţuri. leşcu. îmi pare rău că te slabă a materiei prime... CU
Ort
Este cazul puţului „7 No trebuie să spun, dar presa tul
ore
Focurile •tre
0,3(
vă
endogene — No
tur
Accidentele de muncă sub o atentă
\ - '
D
un rău necesar? observaţie Peiî
(Pa
Un fenomen des întîlnit (M<
la minele de cărbune este Suc
Oamenii cărbunelui de struiri de cîte o zi. A — Ştii, elicstfe ea respectarea N.T.S.-ulut am ..capfato- itupii ce-ani cuplat greşit vaganctele... cel al focurilor endogene. Dac
(Fit
la Vulcan ştiu foarte bine crescut mult calitatea După- cum ne. spunea ling. Dul
că, invăţînd din mai ve momentelor de prezentare IWitcea JHea. adjunct al (Pa
chile greşeli, pot fi evita a normelor departamen în subteran — aer şefului de secfbr aeraj. fa tori
de protecţia muncii, „Amănunte"
te situaţiile în care acci tale mina Vulcan stat în evi (Un
dentul de nrancâ atrage care sînt prezentate Zil denţă 19- astfel' de foruri, toi
(Cu
după sine suferinţa celui nic de către maiştri. în * Democraţia nu se eurat, de munte pentru care «-a» întocmit Pen
în cauză şi, în acelaşi timp, acelaşi sens, de o mare doreşte i ti oa izvor de procese verbale de cerce piu:
LOI
diminuarea forţei de mun eficienţă şi „priză" la as indisciplină, ci de mun tare, fiind stabi'ito c» ri exp
că a colectivului. Că cultători se dovedesc a fi că *, I,a sute de metri sub suprafaţă- Aceiaşi rezul gurozitate c-Tt/eie «are PE3
accidentele nu sînt privite dezbaterile prezentate prin pâmint, acolo unde minerii tat • II scontăm şi prin le-au -generat şi măsurile Car
eito
aici ca un. rău necesar o intermediul staţiei de • La stabilirea norme se află într-o încleştare realizarea puţurilor de ce se impun pentru reacti Cin
dovedeşte faptul că numă radioamplificare a minei, lor de muncă, de bază permanentă cu „aurul aeraj cu secţiuni mari, îh vare»- abatajelor :n rare be.şi
ra} şi mai cu seamă gra precum şi prelucrarea în să fie toate edndifiita brun*, cărbunele, activita zonele blocurilor VIII şî s-au produs asemenea eve mc
Jup
vitatea lor se- află intr-o colective largi a acciden specifice In cart lucrea tea de producţie este d» I, precum şi prin echi nimente. BRi
ÎHSbucurfitoare scădere. telor petrecute la mitra ză minerii; neeoneepirt fără existenţa. parea unor staţii « ’J venti — La fiecare foe — or;
nuli
Spre exemplificare,. tag- noastră şi m setat aîf* unui climat corespunzător latoare axiale, tip VAD, remarca interlocutor» — uM:
Kmanoil Goigeţiu, de La unităţi rriinîere tfî« Valea • Executarea revizii de muncă, a awtthii res în locul celoir centrifugale. am întocmit eîte un pro B a n
compartimentul protecţia Jiului. Un mi împărtăşi lor şi repfirtfîrler in pirabil t» prim-jl ilnri. La Astfel de venttfsîoar* Vor gram de asanare. Acolo <JUJ
•asi
muncii* 3 apelat la situa ar' trebui sâ revină acti zffele de regatei n8 tre mina Vulcan, unde ta fi pase ta funaţrune anul unde a fost posibil fc-a ■ HAt]
ţia semnalată în luna vităţii cu filmai ăk spe buie să cMflOaScă... pa* urmi ca cîţiva ani au avut acesta In blocul fl şi In trecut la executarea d« mii
martie ».c„ cînd fa t. M. cialitate. Dcoeamda'tă, deşi ze ta calitate; loe eveniment* g-ave, sol tr-un viitor au prea înde foraje şi introducerea de CAI
ion
Vitlean au fost înregisu ite săptămânal, ia schimbul II, dam cu morţi ţi * Soiţi, părtat ta blocul VII. ceftftşă d* termocentrală de
10 accidente proiectăm astfel de filme, 9 Onstitaîreâ unui cauzate do aeuiau! irita — Cum se prezintă ac şi substanţe antipitogenc. Tar:
<»«
— De la bun început ele nu-şi ating ţinta, număr suficient de e- mari de metan, profeleas* tualmente situaţia aeraj u- Din cele Ite foetrri, în arm
aerajulai se află. pe pri
ţin să precizez câ nici una deoarece stat aeeEtaşi de chipe de aprovizionare mul loe Intre' preocupările lu! ia mină Vulcan ? şapte abataje se extrage m i»
la această dată cărbune.
dintre aceste situaţii nu a ani de zile, pelicula fiind poate creşte Substan colectivului Se specialişti — înainte de a răspun Ntimai în intervalul de
avut urmări grave, ci doar într-un grad avansat de de atek BeSprc eiteva de la această Întrebare
plăgi şi tăieturi superfi uzură. ţial timpul Ofertat ex măsuri „Ia ordiie* zitei* doresc să remarc faptul timp ea re a trecut de la Ti
începutul acestui an, ana
ciale, entorse.,. tracţiei cărbunelui v eă, la nivelul sectoare II «
O ultimă, remarcă. Se ne-a furnizat detalii ingi redat în circuitul de pro mai
Grapâte pe cauzele care . cere ca tot ceea ce se nerul Ştefan Dajcsar, şe lor de producţie, de O ducţie abatajele cameră Şl <
ie-au produs, ele arată eă înţelege prin conştiinţă 9 Deşi demn* de ad ful sectorul» aerai, atenţie deosebită se bucu nr. 6, stratul 3, blocul IX avei
eăn
patru au foşt generate de minerească Să triumfe. miraţie, recuperare* res — în scopiri îmbunătă ră menţinerea funcţionării şi nr. I, stratul 3, blocul grln
căderi de rdci, cîte una — Este de dorit, este spre tanţelor prin declara ţirii ednttaue a sistemu instalaţiilor de aeraj par zero. Aeesf fapt nu mar ami
căderi de materiale, îm binele producţiei şi al în rea unor simbrie şi du lui de aeraj, demne de ţial la parametrii proiec chează încheierea misiunii de
piedicare, neglijenţă în tregului colectiv ca apelul relevat sîaţ acţiunile prin taţi, prin desfăşurarea ti noastre, cele două abataje slab
ratu
transportarea materialelor la foile de"boală — plă minici ca zile normale care urmărim creşterea ne! activităţi permanenţe fiind ţinute sub o atentă oupi
pe galerie, trei' din alte de lucru pOate fi evi debitelor pe circuitele de de întreţin are. î® ce pri observaţie atât de către «rac
cauze mărunta. tite integral conform noi tată prin respectarea aeraj, respectiv executarea veşte „clima* din subte personalul sectorului de întn
La
La mina Vulcan se des lor reglementări —, să se riguroasă a pionului tuturor lucrărilor de pre ran. -se poate spân* că aera}, eît şi de cel din fi î]
făşoară o Intensă, activi facă numai atunci cînd de producţie stabilit pe gătire la profile mari minerii noştri respiră în sectorul de producţie. cer
unor
efectele
accidente
tate de instruire a între T.A.g ;®.H. 5 şi G.M.12, abataje aer curat de mun avei
te <
gului personal muncitor, impun acest lucru, au In fiecare schimb, brigadă ceea ce va duce, impli te, dovadă fiind asigura ce
în fiecare dintre primele cazul în care cineva s-a sl sector. cit, şi la mai buna desfă rea unui debit de 9895 Pagina realizata de gen*
trei luni, muncitorii nou zgâriat la degetul mic de şurare a transportului mc/minut, faţă de un ne M BCEÂ OIACONU toru
angajaţi participă la in la mina Stingă... __ producţiei din abataje spre cesar de 6 682 mc/minut.