Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_113
P. 1

L I B E R T A T E ,                               D E                                  T    I   E,       A     D    E    V A R !




          CU VINTUL LIBER









                                                                                         Anul  II,  nr,  113   MARţl,  15  MAI  1990      4  pagini  -  1  leu
                                                                                                         —    ........   ..............  ,

                                                                                                                                        Orologiul  electoral  se  a-
                                                                                           Cum  se  pleacă,                           propie  de  ceasul  al  12-lea.
                                                                                                                                      Alegerile  libere,  pe  care  le
                                                                                                                                      aşteptam,  le  speram  cu  toţii
                                                                                            cum  se  soseşte                          de  45  de  ani,  aproape  de
                                                                                                                                      o  viaţă  de  om,  sînt  in
                                                                                                                                      prag.  Şi,  in  loc  să  le  în­
                                                                                                                                      tâmpinăm  cu  flori  de  cireş
                 VĂ   P«E2E    h iA t     Filiala  juiteţeană                       în  Autogara din  Deva  ?                         plouind  peste  un  popor  în
                                                                                                                                      sărbătoare,  la  primim  . cu
                                                                                    !n  Autogara  din   Deva   veiope,  baterii,  curele  de   Incrîncenare,   cu  ură,   cu
      Hunedoara a Mişcării Ecologiste  din România                                forfota  începe  dis-de-dimi-   transmisie,  alte  piese   de
                                                                                                           schimb.  Vreau  să  spun  Că
                                                                                  neaţă;  în  jurul  orei  4.
                                                                                    —  Este  normal  să  înce­  azi  am  primit  20  de  anve­  Cu  mîna
                                                                                  pem  munca  mai  devreme,   lope,  dar  ar  fi  nevoie  de
        Despre  programul  şi  ac­  lui  sînt:  hrana,  sănătatea   mîntului  să  fie   ţăranul,   deoarece  avem  de  trans­  100—120  ca  să  putem  „în-
      tivitatea  Filialei  judeţene   fizică  şi  spirituală  şi  civi­  iar  dacă  acesta  doreşte  să   portat  zilnic  minori  la  De­  călţa"   toate   autobuzele   pe  inimă...
      Hunedoara  a  Mişcării  Eco-   lizaţia,  fără  ■ ele  nici  un   se  asocieze  rămîne  la  libe­  va,  Goranda-Gertcj,  Mun-   noastre.  Situaţia  aprovizio­
      iogiste  din  România,  pri­  popor  n-are   şanse  de  a   ra  lui  alegere.  Formele  de   cel,  Mintla-Veţel,   Troiţa,  ■  nării  s-a  îmbunătăţit  mult
       mim răspunsuri de la dom­  progresa,- de  a - prospera.  organizare  se  diferenţiază   la  cariera  Gurasada,  pre­  în  ultimele  două,  trei  luni,
      nul  SIG1SMUNO  DUMA,     . —  Astfel,  în  domeniul   în  funcţie  de  cadrul  natu­  cum  şb siderurgişti  la  C.S.   dar  încă  nu  este  la  nive­  ghioaga   ascunsă  la  spate.
      membru  al-,  Somitetiriui   economic,  considerăm   că   ral  agricol:  individual,  de   Hunedoara,  6.  S.  „Victo­  lul  trebuinţelor   noastre   Cutremurat  citesc  în  ziare
      Dirigent  Naţional,  ,  vice­  în  momentul  de  faţă  sec­  grup,  de  obşte,  dar  toate   ria"  Căi an,  lucrători   la  zilnice  de  transport.  despre   oameni  bătuţi  pe
      preşedinte  al  Filialei  ju­  toarele  care  ne  pot  scoate   cu  autonomie  totală.  Noi   Bîrcea, la  multe alte   —• Motorina ?  străzi  pentru  că  ar  fi  stri­
      deţene  a  M.E.R.         din  impas  sini  agricultura   vom  susţine  că  odată  cu   unităţi   economice  —  ne   ■  —r  Este  o  problemă  re­  gat  ,.sus  ,ru...“  san   „fos
                                                                                                                                      cu...“.  Este  clar  că  ura  a-
        Mişcarea  Ecologistă, din   şi  turismul.  --    împroprietărirea  ţăranului,   spunea  domnul  Emil  Bîr-   zolvată,  fapt  ce  ne-a  per­  curnulată  în  ultimii  ani  ai
      România  este  o  formaţiu­  : —  In  industrie   vizăm   statul  să-i  asigure  prin  în­  zan,  şeful  autogării.   In   mis  să.  redeschidem  curse­  ..dictaturii*  abia  acum  iese
      ne  preponderent  ştiinţifi­  adoptarea  de   tehnologii   fiinţarea  camerelor   agri­  total  peste  1 700  de  mun­  le  la  Gluj,  Oradea,  Reşi­  la  lumină,  îşi  caută  supapa
      că  şl  umanistă. :   Pentru   rentabile  şi   nepoluante,   cole  mijloacele  tehnice  de   citori.   Situaţia  se  repetă   ţa,  Gimpeni.  Nu  am  rezol­  de  siguranţă,  revărsindu-se
      noi  politicul  este  pe  pla­  realizate  atît  prin   efort   lucru,  animale  de  rasă  şi   la  fiecare  schimb.  vat   însă   în  Totalitate   ca  un  torent  înveninat,  pe
      nul  doi  şi  aceasta  numai   propriu,  cit  şi  prin  coope­  viguroase,  inclusiv   mate­  —  Aş  vrea  să  reţineţi  că   cursele  care  trarxRpbrtă  e-   cale  să  inunde  o  ţară   în­
      in  măsura  în  care   prin   rări  cu  firme  străine,  în   rialul  semincier  şi  îngră­  efectuăm  zilnic  104  curse   levii,  mai  cu  scamă   pe   treagă.  Iar  ţelul  bătăliei  e-
     .  specificul  nostru  no  regă­  care  muncitorii  noştri  să   şăminte  etc.  Şi  toate- aces­  în  convenţie  şi  240  curse   rutele  Deva — Vărmaga —   lectorate  este  doar  o  iluzie,
      sim  şi-'n  domăniul  social.  fie  plătiţi  şi-n  valută.  tea  la  un  preţ  minimal,   de  călători.   Să  înmulţiţi   Certej,  Deva- —  Topliţa  şi   iluzia  puterii.   Spun  ..ilu­
        Deviza  noastră  este  «un   Noi  nu  sîntem   pentru   prin  acordarea  de  credite   aceste  cifre  cu  doi,  pentru   altele.  Mai  avem  proble­  zia   puterii"  —  pentru  că
                                                         eu  dobînzi  mici  şi  rambur­
      om  curat  într-o  ţară  cu­  sistarea  obiectivelor  indus­  sabila  pe  timp  indelupgat  că  ele  sânt  dus-întors  —   me  cu  indisciplina   unor   este  evident  că  cel  ce  va
      rată   într-o   lume  cura­  triale  ci  pentru  revigora­  Vom , susţine   acordarea   intervine   domnul  'Emil   conducători  auto,  cu  alţi   ciştiga  aceste  alegeri.   de
      tă"  .>i-n   temeiul  ei   noi   rea  acestora  şi  pentru  de­  de  prinie  substanţiale  pen­  Trif,  impiegat  de  mişca­  lucrători  din  autogară.  Le   fapt  va  pierde,  iar  cine
      situăm  fiinţa   umană  în   poluarea  lor,  începînd  de   tru  cei  care  se  întorc  la   re.  Deci,  mii  de  călători.  vom  soluţiona  curînd.  va  rămîne  în  opoziţie,  va
      centrul  atenţiei  noastre.  la  locul  de  muncă  (micro-   lucrul  pămîntului.   Ţăra­  —  Astăzi  cîte  autobuze   ...Ultimele  curse,   ulti­  ciştiga.  Pentru  orice  om  cu
        Noi  plecăm  de  la;  ideea   climatul)  şi  pînă  la  cadrul   nul  va  trebui  să  benefi­  erau  necesare ?  -  mele  autobuze   pleacă  şi   ochii   deschişi. este   clar
      că  Intr-un  mediu  infestat   generai  (maeroclimatul).  cieze  nemijlocit  de  spriji­  —  Pentru  a  asigura  o   sosesc  în  Autogara  Deva   eă  in  termen  de  circa  doi
      nici  o  fiinţă  nu  se  poate   —  In  agricultură,   ple­  nul  specialiştilor,  care  vor   servire'  eît  mai  bună  tu­  GH.  I.  NEGREA  I  Ing.  GHEORGHE GRUN
      desfăşura  în  condiţii  nor­  căm  de  la  ideea  că   pă-   asigura  cadrul  ştiinţific  al   turor  călătorilor  noştri,  al
      male,  cu  atît  mai   puţin   mîntul  poate  fi,  lucrat  e-   lucrului  pămîntului.  căror  număr  este  în  creş­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)   f   (Continuare  în  oag  a  3-a)
      fiinţa  umană  şi  tocmai  de   cologic  numai  de  Cel  ca-   Vom  pleda  pentru"  ma­  tere,  avem  nevoie  zilnic  de
      aceea   obiectivul   nostru   re-1  iubeşte  şi-i  cunoaşte   jorarea   pensiilor  foştilor   50—55  de  autobuze  în  sta­  ÎNSEMNĂRI  DIN  ILIA
      primordial  este  protejarea   tainele  şi  acesta  nu  este   ţărâni  cooperatori  pînă  la   re  de  funcţionare.
      omului  de  orice  fel  de  no-   altul  decît  ţăranul,   ţăra­  un  cuantum  apropiat  de   —  Astăzi  cîte  au  plecat
      civare,  fie   ea  fizieo-chi-   nul  mijlocaş  şl  nu  marele   al  muncitorilor  din  indus­  în  cursă ?
      mică,  fie  spiritual-morală,   latifundiar.’      trie  şi  pentru  menţinerea   —  37,  Am  făcut  faţă...  Citeva  ore,  intr-un  sat
      ori  ideologică.           De  aceea,  noi  vom  mili­  acestora  şi  după  desfiin-  — Celelalte ?
        Cele  trei  pîrghii  de  care   ta  câ   proprietarul   de                 —  Sînt  inactive.   stau   La  Jlia,  într-o  zi  <le  du­ maş:  „I.a  voi  cînd  c  tim­
      depinde  viitorul   neamu­  drept  şi  pe  vecie-  al  pă-  (Continuare  în  pag.  a  2-a)  pe  dreapta  din  lipsă  de an-  minică.  (ierul  limpede   de  pul  de  coasă,  prin  ce  lu­
                                                                                                             Mai  se  acoperă  repede  cu  nă ?".  „Păi,  prin  mai,  pe
                                                                                                             nişte  mormane  de  nori  şi  Ia  sfîrşit.   Da’  de   co
                                                                                                            începe  o  ploaie   zdravănă.  „Păi,  uite,  vrem  să  vă  a-
                                                                      IN  ZIARUL*  DE  ASTAZI >
                                                                                                             Pe  o  micuţă  verundă  n  ca­ jutâm.  că  doar  v-am  adop­
                                                                                                             sei  de  cultură  din  locali­ tat,  adică,  sîntem  înfrăţiţi".
                                                               Tribuna  „Cuvîntului  liber"                  tate.  ne   înghesuim   mai  „Vreţi  să  ne  ajutaţi  cu  ma­
                                                                                                             mulţi.  „Parcă-i  picată   din  şini,  eu   motocositoare
                                                               Serviciile  telefonice  în  suferinţă  (IV)   cer !“  spune  un  bătrîn  us­ „Nn,  dragă !  Aducem  vreo
                                                                                                             căţiv,  vrînd  să  remarce  că,  20  de  băieţi,  fiecare   cu
                                                               Cerere  nesoluţionată  timp  de  30  de  ani   de  fapt,  ploaia  este   bine  coasa  lui.  Că  doar  aşa  se
                                                               Poliţia  ne  comunică                         venită,  trimisă   tocmai  Ia  coseşte  bine.  Şi  noi  sîntem
                                                                                                             momentul  potrivit,  de  bu­ ţărani".  „Păi.  cit  o  să  no
                                                               Sport                                         nul  Dumnezeu.        coste ?“.  „Ne  asiguraţi  doar
                                                                                                              Ploaia  nu  ţine  mult.  No­ niînearea  şi  dormitul!  Coa­
                                                                                                             rii  se  destramă  tot  atît  de  sele  le  aducem  noi,   din
                                                                                                             repede,  precum  s-au  strîns  Franţa.  Nu  aşa  se  proce­
                                                                                                            şi  soarele  aruncă  iar  zîpi-  dează  între  prieteni ?".  (Ju­
                                                                                                            bete  peste  verdele  pămîn­ rist  Alexandru  Alba,  pre­
                                                                                                             tului,  pe  feţele  gînditoare  şedintele  C.P.U.N.  Ilia).
        Audierea  inculpatului                                                                               ale  oamenilor.  Plecăm,  fie­  •   Ţăranul  Florea   Mnr-
                                                                                                             care,  către  „ale  lui“.
                                                                                                                                Eu  gău  din  Ilia,  om  la  65  de
                                                                                                            particip  la  o  întrunire.  A-  ani,  are  o  idee  extraordi­
             Bălan  Radu  (III)                                                                             spoi,  ajung  Ia  Deva,  acasă  nară  în  legătură  cu  viitorii
                                                                                                            şi  —  în  gîngurîtul  linişti­ parlamentari  ai  României:
                                                                                                            tor  al  unor  păsări  gureşe  „Să  muncească   în  opinci
       (.ontimund   cu  „Nu   cu­  că  la  catedrală  a  aruncat  eu                                        oare  săgetează  balconul  —  un  an  la  sapă,   un  an  Ia
     nosc  nimic  despre  constitui­  grenade  lacrimogene  şi  copiii                                      transcriu  cîteva  din  ideile  coasă  şi  un  an  la  vaci.  Nu­
     rea  unor  dispozitive  do  luptă   fugeau  ca  potîmichile.   De                                      care  mi-au  rămas  întipărite  mai  trei  ani,  ca  într-o  şcoa­
     în  Timişoara  pînă  la  sosirea   asemenea,   l-am  auzit   pe                                        în  memorie.  Secvenţe  cu­ lă  profesională.  După  asta,
     lui  Coman  Ion“,  Bălan  Radu   Coman  Ion   certîndu-1   pe                                          rate  de  viaţă,  dintr-un  sat  vor  fi  cei  mai  buni  parla­
     a  relatat  despre  multele  con­  Guşe  că  şi-a  permis  să  ceară                                   românesc...            mentari  şi  vor  şti  să  ne  în­
     vorbiri  telefonice  cu   Nicu   paraşutişti  de  la  Caracal  în                                        •   Prin  lanurile  de  orz  şi  ţeleagă  greutăţile  şi   să
     Ceauşescu,  ,de  la  Sibiu,  care   numele  său.  Mal  menţionez                                       grîu  dintre  Sîrbi  şi  Bretea  ne  conducă !“.
     „era  într-o  stare  avansată  de   că  ştiu  despre  existenţa  mor­                                  Mureşană  so  văd,   foarte   •   La  Bretea   Mureşană,
     ebrietate  şi  mă  suna  mereu,   ţilor  şi  răniţilor  la  Timişoa­                                   des,  zeci  de,  vaci  care  sînt  cînd  s-au  împărţit  culturile,
     ixitrebîndU-mă  de  ce  am ' ne­  ra  şi  chiar  1-ăm  întrebat  pe                                    fie  ale  Complexului   zoo­ cu  grîu  Ia  ţărani,  ţăruşii
     voie,  oferindu-se  en  ajutoare   generalul   .DIaconescu   cîţi                                      tehnie  Ilia,  fie  ale  particu­ fixaţi  ziua,   erau   furaţi
     —  armată;  elicoptere  ctc.  Ii   sînt ?  Mi-a  răspuns  că   nu                                      larilor.  Chiar  nu  mai  inte­ noaptea.  Pînă  la  urină,  ca
     răspundeam  că  nu  am nevoie   se  pogje   înţelege  cu  Nuţă                                         resează  pe  nimeni   soarta  să  se  ştie  cum  stă  împăr­
     decît  de  geamuri  de  la  Me­  asupra  morţilor  şi,  deci,  nu                                      recoltei  1990 ?       ţeala,  au fost  trase cîte două
     diaş.  Subliniez  că  în  nici  un   mi-a  spus  nimic*.                                                 •   Francezii,  care  au  ve­ brazde  peste  frumuseţea  de
     caz  nu  i-am   cerut  grenade                                                                         nit  cu  ajutoare  —  prin  lu­ grîu  răsărit.  în  acest  mod
     lacrimogene.  Luni  după-amia-   NICOLAE  STANCIU                                                      na  martie  -   în  satul  Să-  s-a  pierdut   multă   pline.
     ză  însă  ain  aflat  că  au  sosit                                                                    cămaş,  erau  din   localita­ Este  bine,  oare,  ou  „pită"
     la  Timişoara   astfel  de  gre­                                                                       tea  Vetrigne-Belfort.  într-o  mai. puţină:*  (Tng.  agronom
     nade,  iar  spre  seară  gene­                                                                         discuţie  prietenească,  Ia  un  Ilie  Pîrvan),
     ralul  Chiţac  chiar  se  lăuda  (Continuare  în  pag.  a  4-a}                                        pahar,  francezii  i-au  între­
                                                                                                            bat  pe  sătenii  din  Săcă-  MARIN  NEGOIJA
   1   2   3   4